Recurs comercial. antrenarea raspunderii administratorilor.

SECTIA COMERCIALA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Materie : RECURS COMERCIAL. ANTRENAREA RASPUNDERII ADMINISTRATORILOR.

Persoanele carora legiuitorul le-a conferit calitate procesual activa au posibilitatea de a formula o cerere de antrenare a raspunderii administratorului falitei doar pâna la momentul închiderii procedurii insolventei, deoarece ca urmare a închiderii procedurii judecatorul sindic, administratorul/ lichidatorul judiciar si toate persoanele care i-au asistat sunt descarcati de orice îndatoriri si responsabilitati cu privire la procedura, debitor si averea lui, creditori, actionari sau asociati.

- art.135, 137 din Legea nr.64/1995 republicata;

- art.312 Cod procedura civila.

Prin sentinta nr.334/F din 24.05.2006 pronuntata în dosar nr.112/F/2002,  Tribunalul Bihor a respins cererea creditoarei SC D. SRL Arad având ca obiect antrenarea raspunderii personale a administratorului B. M., în calitate de fost administrator al debitoarei SC E. I. L.  SRL Oradea, în temeiul art.137 (1) din Legea 64/1995 modificata si republicata.

Pentru a pronunta astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele :

Prin sentinta 72/F/2006 pronuntata de Tribunalul Bihor s-a dispus închiderea procedurii de lichidare judiciara pornita împotriva debitoarei SC E. I.  L. SRL si radierea din oficiu a acesteia din registrul comertului, sentinta ramasa irevocabila prin anularea ca netimbrat a recursului declarat de creditoarea SC D. SRL împotriva acesteia.

Prin închiderea procedurii, judecatorul sindic, administratorul/lichidatorul judiciar si toate persoanele care i-au asistat sunt descarcati de orice îndatoriri sau responsabilitati cu privire la procedura, debitor si averea lui, creditori, titulari de garanti, actionari sau asociati.

Împotriva hotarârii pronuntate de judecatorul sindic a declarat recurs în termen recurenta SC D. SRL Arad solicitând instantei admiterea recursului, casarea sentintei recurate cu trimitere spre rejudecare la aceeasi instanta a cauzei având ca obiect cererea de atragere a raspunderii fostului administrator al debitoarei SC E. I. L. SRL.

În dezvoltarea motivelor de recurs se învedereaza instantei ca în mod gresit s-a respins cererea de antrenare a raspunderii administratorului pe motiv ca aceasta a fost formulata dupa închiderea procedurii de lichidare a debitoarei deoarece închiderea procedurii a fost pronuntata în sedinta publica din 8.02.2006, iar cererea de antrenare a fost depusa la data de 7.02.2006 ora 11,00 la registratura instantei. Împotriva hotarârii de închidere a procedurii s-a promovat în termen legal recurs, solicitându-se mentinerea deschisa a procedurii de lichidare pâna la solutionarea cererii de antrenare a raspunderii, însa aceasta cale de atac nu a fost solutionata pâna în prezent. Prin urmare considera ca judecatorul sindic în baza rolului activ ar fi trebuit sa staruie în aflarea adevarului si sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor si operatiunilor prevazute de Legea 64/1995 republicata pentru realizarea în conditiile legii a drepturilor si obligatiilor participantilor la procedura, însa în speta a dat dovada de dezinteres fata de posibilitatea legala oferita de art.137 alin.1 din Legea 64/1995 prin care societatea ar fi putut sa-si recupereze debitele restante.

Intimatii, legal citati în cauza, nu s-au înfatisat si nu au depus întâmpinare.

Instanta de recurs analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate cât si din oficiu retine ca este nefondat, urmând ca în baza prev. art.312 Cod procedura civila sa dispuna respingerea lui ca atare si mentinerea în totalitate a sentintei recurate pentru urmatoarele considerente :

Prin cererea înregistrata în data de 7.02.2006 recurenta creditoare a solicitat judecatorului sindic antrenarea raspunderii patrimoniale a fostului administrator al societatii debitoare în temeiul prev. art.137 lit.d din Legea 64/1995 republicata. Aceasta cerere, conform rezolutiei puse pe înscris, a ajuns la dosarul de insolventa în data de 9.02.2006.

Anterior acestei date, cauza a avut fixat termen de judecata pentru data de 8.02.2006 când urma a se analiza cererea lichidatorului de închidere a procedurii de faliment conform raportului final ce a fost afisat la usa instantei si comunicat creditorilor, inclusiv recurentei. Pâna la data fixata pentru discutarea propunerii lichidatorului, la dosarul cauzei nu a fost depusa vreo cerere de antrenare a raspunderii administratorului, judecatorul sindic dispunând prin sentinta nr.72/F/2006 închiderea procedurii de lichidare a debitoarei în temeiul prev. art.130 din Legea 64/1995 republicata si radierea debitoarei din registrul comertului.

Într-adevar împotriva acestei hotarâri, recurenta din prezenta cauza, a declarat calea de atac a recursului, în data de 27.02.2006, pentru solutionarea caruia s-a fixat termen pentru data de 19.04.2006 în dosar nr.970/C/2006 al Curtii de Apel Oradea, însa datorita neîndeplinirii obligatiei legale de timbrare a caii de atac, recursul declarat a fost anulat ca netimbrat, prin decizia nr.146/C/19.04.2006 a Curtii de Apel Oradea, hotarârea judecatorului sindic de închidere a procedurii devenind irevocabila.

Prin urmare, ramânând irevocabila hotarârea de închidere a procedurii, judecatorul sindic nu mai avea posibilitatea de a solutiona cererea de antrenare a raspunderii fiind descarcat de orice îndatorire sau responsabilitate cu privire la procedura conform prev. art.135 din Legea 64/1995, iar cererea recurentului putea fi analizata pe fondul cauzei doar înlauntrul procedurii pâna la momentul încheierii ei.

Prin urmare, motivele de recurs invocate de recurenta, în sensul gresitei solutionari a cererii sale de antrenare a raspunderii ulterior închiderii irevocabile a procedurii si nesolutionarii recursului sau declarat împotriva închiderii procedurii sunt nefondate.

Într-adevar judecatorul sindic are obligatia în virtutea rolului activ sa asigure posibilitatea partilor litigante sa-si exercite drepturile si obligatiile stabilite de legiuitor în favoarea lor, însa corelativ potrivit acelorasi dispozitii prev. la art.129 Cod procedura civila, partile au îndatorirea sa urmareasca desfasurarea si finalizarea procesului si sa-si exercite drepturile procedurale conferite de legiuitor cu buna credinta si potrivit scopului în vederea caruia au fost recunoscute de lege.

În consecinta, instanta de recurs urmeaza sa dispuna respingerea ca nefondat a recursului si mentinerea în totalitate a sentintei recurate.

(Decizia nr.282/CA/21.06.2007 a Curtii de Apel Oradea - Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal)

Domenii speta

Spete similare