Litigiu de muncă

Dosar xxxx/40/2010 litigiu de muncă

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BOTOŞANI  - SECŢIA CIVILĂ

Şedinţa publică din 29 septembrie 2010

SENTINŢA CIVILĂ NR.1934

Pe rol judecarea litigiului de muncă privind pe Sindicatul "X" Botoşani – prin reprezentant M. N. pentru reclamanta O. A. în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani, având ca obiect drepturi băneşti.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică se prezintă pentru  reclamantă – S. C., iar pentru pârâtă – consilier-juridic D. S..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care: reprezentanta reclamantei depune la dosar o serie de precizări, renunţarea la judecata unor pretenţii din acţiunea iniţială, extras din contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul D.G.A.S.P.C. Botoşani valabil începând cu anul 2008,  cererea de soluţionare a conflictului de drepturi, state de plată şi copia cărţii de identitate a reclamantei.

Reprezentantul pârâtei, depune la dosar delegaţia de reprezentare, întâmpinare şi înscrisuri reprezentând contract individual de muncă, fişa postului, contract individual de muncă, statul de personal şi salariile de bază, state de plată şi pontaje, aceste înscrisuri fiind depuse într-un singur exemplar şi arată că aceasta nu a fost sancţionată disciplinar.

Reprezentanta reclamantei arată că a primit un exemplar al înscrisurilor depuse de reprezentantul pârâtei.

Instanţa pune în discuţie excepţia prescrierii dreptului la acţiune cu privire la capetele de cerere 1 şi 2 pentru perioada 01.08.2009-11.08.2009 şi capătul de cerere nr. 14 privind tichete cadou în raport cu prevederile art. 283 lit.e din Legea 53/2003 şi a lipsei calităţii procesuale active a sindicatului şi întrucât nu mai sunt alte cereri de formulat acordă cuvântul asupra excepţiilor şi acţiunii.

Reprezentanta reclamantei solicită respingerea excepţiilor şi admiterea acţiunii aşa cum a fost precizată.

Consilier juridic D. S. cere admiterea excepţiilor şi respingerea acţiunii.

După deliberare,

INSTANŢA

Asupra cauzei civile de faţă

La data de 15.02.2010  pe rolul Tribunalului Botoşani sub numărul 1084/40/2010 a fost înregistrată acţiunea formulată de un număr de 1231 reclamanţi reprezentaţi de  Sindicatul ,,X,,Botoşani cât şi de sindicat în nume propriu în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Botoşani prin care au solicitat obligarea pârâtei la plata :

1. drepturilor pentru menţinerea securităţii începând cu 01.08.2009

2. contravalorii mesei calde pentru intervalul începând cu 01.08.2009

3. premiului anual pentru anul 2009

4.- premiului lunar de 2% începând cu 15.02.2008

5.- indemnizaţiei de instalare;

7.- sporului de confidenţialitate începând cu 15.02.2008;

8.- primelor de sărbători de Paşti şi Crăciun 2009;

9.-drepturilor pentru asigurarea unei ţinute decente începând cu 15.02.2008;

10.- premiului pentru ziua de 8 Martie 2009;

11.- cheltuielilor de transport începând cu 15.02.2008;

12.- sporului de 15% pentru alte atribuţii  începând cu 15.02.2008;

13.- indemnizaţiei/compensaţiei pentru zilele de concediu de odihnă pentru asistenţii maternali profesionişti începând cu 01.12.2008;

14.- contravalorii tichetelor cadou pentru anul 2009;

15.- sporului de 75% pentru condiţii de muncă începând cu 15.02.2008;

16.- sporului de tură începând cu 15.02.2008;

17.-cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii au precizat că au calitatea de personal contractual în cadrul  DGASPC Botoşani. La data de 15.02.2008 a fost înregistrat, la Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială Botoşani, Contractul Colectiv de Muncă încheiat la nivelul unităţii DGASPC Botoşani sub nr.6/2008 ce urma să-şi producă efectele pentru o perioadă de 2 ani.

Ulterior, în anul 2008 angajatorul a solicitat instanţei de judecată constatarea nulităţii absolute a acestui contract cât şi  constatarea nulităţii  relative a articolelor 37 alin.1, 38, 52, 81 alin.2 şi 5, 85 alin.2, 86, 87, 88 alin.1 lit.p, 90, 96, 115 alin.3, 117, 139 şi Anexei 6 din CCM. Prin sentinţa civilă nr.1396 din 13.10.2008 dată în dosar 2895/40/2008 ,anexată în fotocopie la acţiune, a fost respinsă solicitarea DGASPC Botoşani. Hotărârea a rămas irevocabilă prin decizia 164 din 17.02.2009 pronunţată de Curtea de Apel Suceava. Conform art.238 alin.2 din Codul Muncii art.8 alin.3 din Legea 130/1996 şi art.11 alin.1 lit.a din acelaşi act normativ CCM trebuie să producă efecte pentru toţi salariaţii din unitate.

 Pe de altă parte, în art.7 alin.1 din CCM DGASPC Botoşani 2008-2009 şi art.7 alin.3 din acelaşi act, prevederile CCM sunt obligatorii pentru angajator.

Reclamanţii au mai invocat şi prevederile art.236 alin.4 din Codul Muncii raportat la art.969 -970 Cod civil cerând a se constata că actul înregistrat sub nr.6 /2008 constituie legea părţilor.

 Au adus la cunoştinţă că în baza art.1 alin.2 din CCM  salariaţii  trebuiau să primească începând cu 01.08.2009 drepturi speciale pentru menţinerea securităţii şi sănătăţii în muncă şi pentru asigurarea protecţiei personalului. Articolul 81 alin.5 stabileşte că salariaţii au dreptul la c/valoare masă caldă în cuantum de 7 lei pe zi lucrătoare. Cel de-al treisprezecelea salariu este cuvenit pentru anul 2009 în baza art.85 alin.2 lit.a iar premiul lunar de 2 % neacordat începând cu 01.04.2009 conform art.85 alin.2 lit.b din CCM. Indemnizaţia de instalare este stabilită în art.85 alin.2 lit.e , prima de vacanţă pentru anul 2009 în art.85 alin.2 lit.f din CCM iar sporul de confidenţialitate se cuvine conform art.87 alin.1 lit.i . Salariaţii ar mai trebui să primească prima de Paşti şi Crăciun pentru anul 2009 în baza art.87 alin.1 lit.j, despăgubiri pentru asigurarea unei ţinute decente arătate în art.87 alin.1 lit.K  şi plata cheltuielilor de transport pentru deplasările la şi de la locul de muncă în cazul salariaţilor care au domiciliul în altă localitate  în baza art.88 alin.1 lit.c. În plus fiecare salariată trebuia să beneficieze la 08.03.2009 de un premiu în valoare de 100 lei conform art.87 alin.1 lit.l.

Au mai cerut respectarea prevederile art.90 în sensul acordării sporului de 15 % pentru îndeplinirea altor atribuţii în afara celor specifice funcţiei de bază începând cu 15.02.2008 ,plata indemnizaţiei / compensaţiei băneşti aferentă zilelor de concediu de odihnă cuvenită asistenţilor materiali profesionişti potrivit art.96 lit.a şi neacordată începând cu 01.12.2008, acordarea unei despăgubiri pentru neplata tichetelor cadou cuvenite pentru anul 2009 arătate în art.139 din contract cât şi plata sporului pentru condiţii de muncă în cuantum de 75 % pentru personalul care lucrează în cadrul apartamentelor unde sunt găzduiţi cel puţin doi beneficiari cu handicap stabilită în Anexa 4 pct.5 poz. 10,11 şi 12 din aceiaşi convenţie colectivă.

Au adus la cunoştinţa  instanţei că o parte din salariaţi au lucrat în ture astfel că li se cuvin drepturi stabilite de art.87 alin.1 lit.f coroborat cu art.115 alin.3 din CCM.

Au ataşat lista cu membrii de sindicat reclamanţi şi în copie sentinţa civilă nr.1396, CCM la care au făcut referire şi au solicitat judecarea cauzei şi în lipsa lor la dezbateri.

La data de 30.03.2010 a depus întâmpinare DGASPC Botoşani prin care a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată.

În privinţa primelor două capete de cerere  a arătat că aceste drepturi au fost achitate în perioada 15.02.2008 -01.08.2009. Ulterior, angajatorul a fost nevoit să sisteze plata lor datorită lipsei fondurilor băneşti. În luna martie 2010 a fost plătit al- XIII –lea salariu pentru anul 2009 aşa încât capătul de cerere a rămas fără obiect. Şi, premiul lunar de 2 % calculat la drepturile salariale din fiecare lună a fost plătit în intervalul 15.02.2008 – 01.04.2009 când angajatorul a constat de asemenea insuficienţa fondurilor necesare plăţilor. Indemnizaţia de instalare nu a fost acordată nici unui salariat deoarece nu au existat solicitări în acest sens.

Prima de vacanţă pentru anul 2009 a fost plătită în lunile ianuarie –februarie 2009, ulterior DGASPC Botoşani s-a aflat în imposibilitate de a plăti aceste sume tot ca urmare a lipsei fondurilor băneşti.

Cu privire la sporul de confidenţialitate de 15 % aplicat la salariul de bază a fost acordat în perioada 15.02.2008 – 31.12.2009 pentru personalul din cadrul aparatului propriu, cu excepţia muncitorilor, îngrijitorilor şi paznicilor .Referitor la punctul 8 privind acordarea primei de sărbători ( Paşte şi Crăciun) a arătat că aceste drepturi au fost achitate pentru anul 2008 însă pentru anul 2009 nu a mai fost posibilă plata  deoarece DGASPC Botoşani nu a mai dispus de resurse financiare.

Pentru punctul 9 referitor la plata unei sume de bani pentru asigurarea unei ţinute decente a salariaţilor care reprezintă  instituţia sau interesele acesteia în raport cu terţe persoane( art.87 alin.1 lit.k din CCM - DGASPC Botoşani) a subliniat că „ categoriile de personal şi cuantumul sumelor vor fi stabilite în cadrul unei comisii paritare în termen de 30 de zile de la data înregistrării prezentului contract, iar cum această comisie paritară nu s-a mai întrunit DGASPC Botoşani a fost în imposibilitatea de a achita aceste sume deoarece beneficiarii nu erau menţionaţi în mod expres.

Drepturile pentru  ziua de 8 Martie pentru salariatele instituţiei, au fost achitate pentru anul 2008 iar începând cu anul 2009 nu a mai fost posibilă plata  din cauza lipsei resurselor financiare necesare.

Plata cheltuielilor de transport indicată la punctul 11 în cazul salariaţilor care au domiciliul în altă localitate decât locul de muncă nu s-a mai făcut din cauza neîntrunirii comisiei paritare care trebuia să stabilească criteriile de acordare a drepturilor.

În privinţa  sporului de 15 %  pentru salariaţii care îndeplinesc alte atribuţii în afara celor specifice funcţiei ( art.90 din CCM - DGASPC Botoşani) se arată că acest spor nu s-a achitat deoarece la nivel DGASPC Botoşani nu au existat salariaţi care să aibă prevăzut în fişa postului sau ca anexe la fişa postului alte atribuţii decât cele specifice postului.

Achitarea către salariaţii - asistenţi maternali  a unei indemnizaţii/ compensaţii aferentă zilelor de concediu de odihnă în care aceştia au avut copil/ copii în plasament ( art.96 lit.a din CCM - DGASPC Botoşani) s-a efectuat în perioada ianuarie 2009- decembrie 2009.

Acordarea tichetelor cadou începând cu 01.01.2009 în limita sumei prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat ( art.139 din CCM - DGASPC Botoşani) nu a fost posibilă deoarece aceste sume nu s-au încadrat în limita bugetului acordat instituţiei pentru anul 2009.

Cu privire la pct.15 referitor la plata unui spor de 75 % pentru personalul care lucrează în cadrul apartamentelor unde sunt găzduiţi cel puţin doi beneficiari cu handicap ( Anexa 4,5 poz.10,11 şi 12 din CCM - DGASPC Botoşani) se arată că instituţia a fost în imposibilitatea de a achita aceste drepturi, cu excepţia lunilor martie 2009 ( pentru Complexul Apartamente „Floare de Colţ” Dorohoi) , aprilie şi mai 2009 ( atât pentru Complexul de Apartamente „Floare de Colţ” Dorohoi cât şi pentru Complexul de Apartamente „Casa Mea” Dorohoi).

Pârâta nu a exprimat un punct de vedere cu privire la sporul de tură cerut de reclamanţi conform punctului 16 din acţiune iar în legătură cu cheltuielile de judecată a cerut respingerea lor ca nefondate.

La data de 31.03.2010 instanţa ,după ce a constat că sindicatul a făcut dovada calităţii de reprezentant pentru toţi reclamanţii , prin depunerea actelor de adeziune şi ataşarea prevederilor din statut din care rezultă că un salariat îşi păstrează calitatea de membru al Sindicatului chiar după încetarea raporturilor de muncă , a pus în discuţia părţilor necesitatea disjungerii soluţionării cauzei şi înfiinţarea unor noi dosare pentru fiecare petent în parte . La data de 14.04.2010 reclamanţii prin reprezentanţi au precizat că se opun disjungerii întrucât unele capete de cerere privesc pe toţi reclamanţii . Aceştia au mai învederat că înţeleg să renunţe la judecata capetelor de cerere privind premiu anual şi compensaţia/indemnizaţia pentru concediu de odihnă cuvenită asistenţilor maternali profesionişti .

Prin încheierea de şedinţă din 14.04.2010 instanţa a luat de renunţarea la judecată cu privire la cele două capete de cerere iar la 21.04.2010  a dispus disjungerea soluţionării acţiunii formulată de reclamanţi prin Sindicatul X în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală de Asistenţă şi Protecţia Copilului(DGASPC) Botoşani şi a dispus înfiinţarea unor noi dosare în care urmau a figura  în calitate de reclamant fiecare persoană nominalizată în lista anexă la cerere.

S-a pus în vedere reclamanţilor prin reprezentant să ataşeze la fiecare dosar câte o copie după actul de identitate ,cererea de chemare în judecată ,precizări şi respectiv  extras din Contractul colectiv de muncă sub sancţiunea suspendării soluţionării cauzelor conform art.1551 Cod procedură civilă cât şi  pârâtei să ataşeze la dosar statele de plată şi pontajele, începând cu 15.02.2008 , respectiv fişa postului şi contractele individuale de muncă  pentru fiecare reclamant .

A avut în vedere tribunalul că este necesară studierea situaţiei fiecărui reclamant în parte,atâta timp cât aceştia au locuri de muncă diferite, îndeplinesc atribuţii caracteristice fişei postului , ocupă funcţii diferite fiind astfel îndeplinite prev. art . 165 din Codul de procedură civilă .

 După reînregistrare în prezenta cauză în calitate de părţi au figurat  reclamanta  O. A. , Sindicatul X şi pârâta DGASPC Botoşani.

La termenul de judecată din 29.09.2010 reclamanta a precizat că înţelege să renunţe la judecata capetelor de cerere 3,5,11,12,13,15,16 urmând ca instanţa să ia act de această manifestare de voinţă în baza art. 246 Cod procedură civilă.

Din oficiu la ultimul termen de judecată  instanţa a pus în discuţie excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamantului Sindicatul,,X,, Botoşani .

Analizând cu prioritate această excepţia în raport cu disp. 137 Cod procedură civilă Tribunalul Botoşani constată că Sindicatul X nu are calitate procesual activă. Astfel pentru a se aprecia că o asemenea organizaţie este abilitată să formuleze o acţiune în justiţie în nume propriu ar trebui ca acest lucru să fie specificat în mod clar în dispoziţiile legale aplicabile. Dar în art. 28 din  Legea 54/2003 s-a prevăzut  că acţiunea poate fi formulată doar în numele salariaţilor membri de sindicat.

În lipsa unei asemenea prevederi, organizaţia sindicală trebuie să demonstreze că este titulară a unui drept subiectiv care să justifice promovarea unei acţiuni în justiţie. Atâta timp cât în prezenta cauză s-a pus în discuţie existenţa unor drepturi de creanţă născute în patrimoniul reclamantelor şi nu a sindicatului , ca urmare a prestării unei activităţi în folosul angajatorului, rezultă că Sindicatul X nu poate solicita în mod direct obligarea la plata unor drepturi salariale restante. Chestiunea interesului legitim ar putea fi eventual cercetată doar în privinţa unei  cereri de intervenţie în sprijinul salariaţilor reclamanţi.

În consecinţă ,va fi respinsă acţiunea formulată de acest reclamant în nume propriu în contradictoriu pentru lipsa calităţii procesuale active.

Instanţa a mai pus în discuţie excepţia prescrierii dreptului la acţiune privind capetele de cerere referitoare la drepturile destinate menţinerii securităţii şi sănătăţii în  muncă,  precum şi de achitare a contravalorii masă caldă, aferente intervalului 1.08.2009-11.08.2009 şi respectiv având ca obiect plata unei despăgubiri pentru neachitarea tichetelor cadou cuvenite pentru anul 2009.

Reprezentanţii reclamanţilor au cerut respingerea acestor excepţii iar pârâta DGASPC  a apreciat că aplicarea art. 283 alin. 1 lit. e din Codul Muncii se impune în legătură cu soluţionare celor trei capete de cerere .

Tribunalul în soluţionarea prezentei cauze apreciază că problematica intervenirii prescrierii dreptului la acţiune a salariatului , parte în prezenta cauză , trebuie analizată împreună cu fondul chestiunilor puse în discuţie datorită izvorului comun invocat în susţinerea pretenţiilor respectiv Contractul Colectiv de Muncă (în continuare CCM ) nr. 6/2008 încheiat la nivel de DGASPC .

Din analiza contractului individual de muncă,a statelor de plată şi a pontajelor lunare din intervalul februarie 2008-martie 2010, ataşate de pârâtă la dosar , rezultă că O. A. este salariata DGASPC Botoşani pe postul de asistent medical. Drepturile şi obligaţiile caracteristice  decurg din contractul individual de muncă încheiat cu angajatorul. Conform clauzelor  din acest contract DGASPC Botoşani s-a angajat să acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă şi din lege.

La data de 15.02.2008 la Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială Botoşani a fost înregistrat sub numărul 6/2008 contractul colectiv de muncă încheiat între salariaţi prin reprezentant şi DGASPC Botoşani aplicabil în intervalul 15.02.2008-14.02.2010 conform art. 23 şi 25 alin. 3 din Legea 130/1996.

Potrivit art. 81 alin. 2 din CCM „Pentru menţinerea sănătăţii şi securităţii muncii, asigurarea protecţiei personalului (funcţionari publici şi personalul contractual), acesta beneficiază de drepturi speciale, pentru refacerea capacităţii de muncă în cuantum de 150 lei/lună, sumă care va fi suportată din bugetul instituţiei (titlul 20 – bunuri şi servicii).

Nu vor beneficia de drepturile lunare pentru refacerea capacităţii de muncă persoanele care se află în următoarele situaţii:

- se află în incapacitate temporară de muncă;

- se află în concediu de maternitate;

- se află în concediu pentru creşterea copilului;

- se află în concediu fără plată;

Pentru personalul care are contract cu timp parţial de lucru aceste drepturi se acordă proporţional cu timpul lucrat.”

Prin alin. 5 al aceluiaşi articol s-a stabilit că angajatorul asigură condiţiile necesare pentru servirea de către fiecare salariat a unei mese calde gratuit în incinta unităţii, în fiecare zi în care salariatul şi-a desfăşurat efectiv activitatea. Spaţiul pentru servirea mesei calde va fi special amenajat şi utilat corespunzător acestei destinaţii, va fi distinct de locul de servire a mesei de către beneficiarii de servicii sociale ai instituţiei şi va respecta toate normele sanitar-veterinare prevăzute de legislaţia în vigoare. Pentru unităţile de tip rezidenţial, module de tip familial, complexe de apartamente, achiziţionarea, gestionarea şi prepararea alimentelor se vor face distinct de cele ale beneficiarilor de servicii sociale oferite de D.G.A.S.P.C. Botoşani. În situaţia în care angajatorul nu poate asigura toate condiţiile menţionate, salariaţii sunt îndreptăţiţi să primească contravaloarea acesteia în cuantum de minim 7 lei/zi lucrătoare. În bugetul de venituri şi cheltuieli, la titlul 20 (bunuri şi servicii) angajatorul va cuprinde sumele necesare acestei cheltuieli.

Aceste două texte se regăsesc în capitolul III „Condiţii de muncă şi timpul de muncă”.

Conform art. 129 capitolul VII „Măsuri de protecţie socială a salariaţilor „din acelaşi acord colectiv începând cu data de 01.01.2009 salariaţii vor beneficia de tichete cadou, în limita sumei prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat potrivit legii la poziţia ,,Tichete cadou pentru cheltuieli sociale’’ în număr de minim 3 bonuri a câte 50 lei pentru minim  trei evenimente.

Părţile contractante au înţeles să stabilească prin capitolul IV din contract acordarea unor drepturi salariale respectiv:

-conform art. 85 alin. 2

........

b) premiul lunar 2% pentru personalul contractual, respectiv 10% pentru funcţionarii publici, calculat la drepturile salariale din acea lună, acordat fiecărui salariat al unităţii, cu excepţia, eventual, a persoanelor sancţionate disciplinar;

..........

 f) primă de vacanţă egală cu un salariu de bază avut în luna anterioară plecării în concediu, acordată în perioada în care salariatul beneficiază de tranşa de concediu de minim 15 zile;

-conform art. 87 alin. 1

..........

j) salariaţii beneficiază de o primă de sărbători (Paşti şi Crăciun), care va fi echivalentul unui salariu minim brut pe economie pentru fiecare sărbătoare în parte;

........

 l) salariatele vor primi cu ocazia zilei de 8 martie,  un premiu în valoare de 50 lei/salariată în anul 2008, respectiv 100 lei/salariată în anul 2009.

Angajatorul a solicitat Tribunalului Botoşani ,ulterior înregistrării convenţiei colective la DMPS Botoşani  , constatarea nulităţii absolute a acestui act şi respectiv constatarea nulităţii  relative a articolelor 37 alin.1, 38, 52, 81 alin.2 şi 5, 85 alin.2, 86, 87, 88 alin.1 lit.p, 90, 96, 115 alin.3, 117, 139 şi Anexei 6 din CCM. Prin sentinţa civilă nr.1396 din 13.10.2008 dată în dosar 2895/40/2008 a fost respinsă solicitarea DGASPC Botoşani. Hotărârea a rămas irevocabilă prin decizia 164 din 17.02.2009 a Curţii de Apel Suceava.

Ca urmare a pronunţării acestor două hotărâri judecătoreşti s-a stabilit în mod irevocabil că prevederile CCM sunt încheiate cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la momentul intervenirii acordului de voinţă şi a înregistrării actului.

 Potrivit art.236 alin.4 din Legea 53/2003 Contractele Colective de Muncă încheiate cu respectarea dispoziţiilor legale constituie legea părţilor iar în baza art.243 din acelaşi act normativ executarea acordului colectiv este obligatorie pentru părţi iar neîndeplinirea obligaţiilor asumate atrage răspunderea părţilor.

În plus potrivit art.241 din Codul Muncii acordul colectiv produce efecte pentru toţi salariaţi angajatorului deci şi pentru reclamanta din prezenta cauză.

Aşa cum s-a arătat mai sus o parte din drepturile stabilite prin CCM sunt considerate de părţile contractante ca fiind drepturi salariale. În ceea ce priveşte însă sumele reprezentând asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, c/valoare masă caldă şi tichete cadou, părţile au stabilit că sunt drepturi ce se acordă în baza CCM dar neincluse în sumele primite în calitate de contravaloare a muncii prestate.

Cu alte cuvinte, în privinţa celor trei capete de cerere sunt aplicabile prevederile art.283 alin.1 lit.e din Legea 53/2003 în sensul că salariatul putea să se adreseze instanţei cu o acţiune vizând  respectarea clauzelor contractuale în termen de 6 luni de la data naşterii dreptului la acţiune.

Reclamanta împreună cu ceilalţi 1230 petenţi s-a adresat tribunalului la data de 12.02.2010 dată ce rezultă din plicul ataşat în original la dosarul 1084/40/2010 şi în copie la prezenta cauză.

Ca urmare, în ceea ce priveşte drepturile pentru menţinerea securităţii şi contravaloarea masă caldă , puteau fi solicitate de aceasta începând cu 12 august 2009. În raport cu cele consemnate instanţa stabileşte că dreptul la acţiune privind pretenţiile din primele două capete de cerere aferente intervalului 01.08-11.08.2009 este prescris în raport cu cele arătate în art.283 lit.e din Codul Muncii, sus menţionat.

În ceea ce priveşte tichetele cadou instanţa constată că în CCM părţile au stabilit fără echivoc acordarea unor drepturi reprezentate de 3 tichete în valoare de minim 50 de lei pentru 3 evenimente începând cu data de 01.01.2009. Precum se poate observa în CCM nu au fost specificate cele 3 evenimente la care au făcut referire părţile în prevederile articolului dar în schimb s-a stabilit într-un mod lipsit de echivoc că aceste drepturi se acordă începând cu data de 01.01.2009.

Ca urmare, instanţa apreciază că la data de 01.01.2009 s-a născut dreptul reclamantei de a invoca  neexecutarea CCM de către D.G.A.S.P:C. Botoşani astfel că putea să investească legal tribunalul în vederea analizării pe fond a pretenţiilor privind tichetele cadou cel mai târziu la 01.07.2009.

Cum ,prezenta acţiune a fost introdusă la 12.02.2010 rezultă că prevederile art.283 lit.e din CCM  nu au fost respectate astfel că, dreptul la acţiune privind acordarea tichetelor cadou aferente anului 2009 s-a prescris.

În ceea ce priveşte drepturile destinate menţinerii securităţii şi sănătăţii în muncă şi c/valoare masă caldă instanţa constată că începând cu 12.08.2009 reclamanta trebuia să beneficieze de aceste adaosuri de 150 lei lunar în cazul primului capăt de cerere şi respectiv în cuantum de 7 lei pe fiecare zi lucrătoare în legătură cu cel de-al doilea capăt de cerere. De altfel, angajatorul a consemnat, în întâmpinarea depusă ,că până la 01.08.2009 a acordat reclamantei aceste drepturi dar a invocat lipsa fondurilor necesare pentru intervalul ulterior acestei date. Cum eventualitatea unei lipse a fondurilor nu este prevăzută în legislaţia aplicabilă  ca motivaţie a refuzului acordării unor drepturi stabilite în acordul colectiv instanţa va admite primele două capete de cerere şi va obliga pârâta  să plătească reclamantei drepturile privind menţinerea securităţii în muncă şi contravaloare masă caldă începând cu 12.08.2009.

În legătură cu acest aspect instanţa constată că salarizarea reclamantei a fost făcută până la data de 31.12.2009 în baza OUG 24/2000 cu modificările ulterioare. Începând cu 01.01.2010 cadrul legal de salarizare a personalului contractual din instituţiile bugetare a fost modificat în raport cu prevederile Legii 330/2009. Potrivit art.1, 30 şi 34 din acest act normativ începând cu 01.01.2010 personalul bugetar trebuia reîncadrat pe funcţie iar în actul administrativ de reîncadrare trebuiau stabilite drepturile salariale de bază ale acestuia cât şi sporurile cu caracter permanent de care urmează să beneficieze angajatul.

Aşa cum s-a arătat mai sus drepturile destinate menţinerii securităţii şi sănătăţii în muncă cât şi contravaloare masă caldă nu au caracter de drepturi salariale şi nu reprezintă o contravaloare a muncii prestate.

Ca urmare, acestea nu intră sub incidenţa Legii 330/2009 fapt ce conduce la concluzia că trebuie acordate pe toată perioada cât este în vigoare CCM 6/2008. Cum, acordul colectiv a fost încheiat la 15.02.2008 şi urma să-şi producă efectele pe o perioadă de 2 ani de la data înregistrării instanţa va acorda drepturile cerute prin primele două capete de cerere până la data de 14.02.2010.

Conform art.85 alin.2 lit.b din acordul colectiv , personalul contractual era îndreptăţit să primească un premiu lunar de 2 % acest concept fiind încadrat de părţile contractante în cel privind drepturi salariale. Potrivit angajatorului premiul a fost acordat până la data de 01.04.2009 ulterior acestei date fiind sistată plata ca urmare a lipsei resurselor financiare. Aşa cum s-a arătat mai sus această lipsă nu justifică neexecutarea contractului colectiv  astfel că petenta este îndreptăţită să primească drepturile reprezentând premiul lunar de 2% începând cu 01.04.2009. Şi în ceea ce priveşte aceste pretenţii instanţa constată că nu intră sub incidenţa prevederilor Legii 330/2009 atâta timp cât premiul lunar de 2% se acordă doar persoanelor ce nu au fost sancţionate disciplinar şi nu are caracterul de spor permanent.

Cum reprezentantul angajatorului a precizat că reclamanta nu a fost sancţionată disciplinar capătul de cerere privind premiul lunar de 2% va fi admis în sensul acordării drepturilor până la data de 14.02.2010 când a expirat CCM.

Este de remarcat că doar sporurile şi adaosurile sunt cele ce au fost avute în vedere de legiuitor în art.30 din Legea 330/2009 privind reîncadrarea salarială ,premiul lunar de 2% nefiind cuprins în aceste concepte . Pe de altă parte,deşi într-o reglementarea parţial diferită,  premiul lunar de 2% este consemnat şi în textul Legii 330/2009 prin art. 24. Dar în privinţa acestui drept legiuitorul a stabilit în mod expres (art. 30 alin. 7) că prevederile intră în vigoare abia începând cu 01.01.2011,deci implicit angajatorul din speţa de faţă  nu trebuia să emită vreo decizie în legătură cu premiul care să poată fi contestată în condiţiile art.34 din Legea 330/2009. Apariţia Legii 330/2009 nu a condus la desfiinţarea dreptului stabilit prin acordul colectiv încheiat , cazurile de încetare a prevederilor Contractelor colective fiind strict stabilite în textele de la art.33 din Legea 130/1996.Ca urmare caracterul obligatoriu al convenţiei colective, a cărei legalitate a fost pe deplin stabilită , trebuie respectat nu numai de părţile contractante ci şi de către instanţa investită cu o cerere de obligare la acordarea drepturilor decurgând din aceasta  , împrejurare ce impune necesitatea stabilirii temeiniciei pretenţiilor până la data expirării contractului,14.02.2010.

D.G.A.S.P.C. Botoşani nu a contestat dreptul reclamantei de a beneficia de prima de concediu în cursul anului 2009.

Cum art.85 alin.2 lit.f din CCM stabileşte că salariaţii trebuie să beneficieze de o primă de vacanţă egală cu un salariul de bază avut în luna anterioară plecării în concediu iar din centralizatorul state de plată rezultă că nu a fost plătită această primă instanţa va admite în totalitate şi capătul de cerere nr.6 formulat de reclamantă.

Aceeaşi soluţie va fi adoptată şi în privinţa pretenţiilor de la capătul de cerere nr.8 privind prima de sărbători ( Paşti şi Crăciun) stabilită în mod expres în art.87 alin.1 lit.j din acelaşi contract ca fiind drept salarial suplimentar ce trebuia plătit petentei.

Conform art.87 alin.1 lit.i salariata este îndreptăţită să primească şi prima de 100 lei cu ocazia zilei de 8 martie 2009 aceste drepturi având la rândul lor, conform înţelegerii părţilor, caracterul de drepturi salariale.

În legătură cu aceste drepturi din art. 85 tribunalul constată că sunt aplicabile prevederile art. 283 lit. c din Codul muncii şi nu cele ale art. 283 lit. e din acelaşi act. Delimitarea caracterului de drept salarial sau de obligaţie ce decurge din contractul colectiv trebuie să aibă în vedere în primul rând încadrarea în prevederile legale aplicabile ce reglementează acordarea acestor tipuri de drepturi. În speţa de faţă părţile nu au invocat o asemenea prevedere ci doar dispoziţiile CCM 6/2008.Conform art. 236 din Legea 53/2003 drepturile salariale nu sunt doar cele stabilite  în actele normative ci şi cele ce decurg din convenţiile colective legal încheiate. În art.283 lit.c şi art. 166 din Codul Muncii legiuitorul a stabilit că dreptul la acţiune privind drepturile salariale se prescrie într-un termen de trei ani de la data naşterii dreptului la acţiune fără a distinge după cum aceste drepturi rezultă din acte normative specifice diferitelor categorii de salariaţi ori din contractele colective de muncă. Pentru a se stabili natura drepturilor consemnate  în acordurile colective instanţa trebuie să aibă în vedere regulile din Codul Civil privind interpretarea convenţiilor din  art. 977-985 Cod Civil .Conform acestor dispoziţii „Interpretarea contractelor se face după intenţia comună a părţilor contractante, iar nu după sensul literal al termenilor.”Se observă în acest sens în speţa de faţă că , la data încheierii CCM 6/2008 cât şi pe toată durata de aplicabilitatea a actului , reglementarea din Capitolul nr. IV  a rămas neschimbată. Părţile au convenit că, în respectivul capitol , sunt reglementate salarizarea şi alte drepturi salariale. Deci voinţa lor a fost clar exprimată de a înscrie  în respectivul capitol principiile de salarizare cât şi celelalte drepturi salariale printre care prima de 8 Martie 2009 , prima de Paşti 2009 scadentă la data sărbătorilor pascale din 19.04.2009 , prima de Crăciun 2009 , scadentă la data de 24.12.2009 , alături de sporul de confidenţialitate,sporul de fidelitate,ş.a, aspect ce presupune aplicarea prevederilor art.283 lit. c şi art. 166 din Legea 53/2003 în legătură cu toate drepturile negociate prin art. 84-96 din Capitolul IV „ Salarizarea şi alte drepturi salariale” din CCM 6/2008. Atâta timp cât primele de 8 martie , Paşti 2009, Crăciun 2009 au fost scadente la 8 martie 2009, 19 aprilie 2009 şi respectiv 24. decembrie 2009 rezultă că drepturile salariale puteau fi cerute până la 08 .03. 2012,19.04.2012 şi respectiv 24.12.2012.

Instanţa mai consemnează că soluţii asemănătoare privind prime de paşti şi crăciun au fost pronunţate în sute de cauze privind salariaţii sau foşti salariaţi de la Petrom SA în respectivele dosare stabilindu-se că termenul de prescripţie este de trei ani deoarece părţile au stabilit că pentru aceste sărbători se acordă” o suplimentare a drepturilor salariale”. Situaţia este asemănătoare şi în prezenta cauză întrucât în art. 85 din CCM 6/2008 s-a consemnat că : „Se acordă următoarele sporuri şi adaosuri la salariul de bază:”astfel că pentru identitate de raţiune drepturile privind Prima de 8 martie 2009,prima de Paşti - 19 aprilie 2009 şi Prima de Crăciun -24.12.2009 trebuie considerate drepturi salariale.

Prin negociere părţile au stabilit că se impune şi acordarea unui spor de confidenţialitate unor categorii de salariaţi

Art. 87 lit. i) din CCM  a stabilit că se cuvine un spor de confidenţialitate de 15% pentru:

- personalul din cadrul aparatului propriu, cu excepţia muncitorilor, îngrijitorilor şi paznicilor;

- personalul din cadrul Complexului de Servicii Comunitare destinat Protecţiei Copilului cu excepţia îngrijitorilor ;

- personalul din celelalte compartimente care ocupă funcţii similare cu cele ale beneficiarilor de acest spor din cadrul aparatului propriu. Categoriile de personal vor fi stabilite în cadrul unei comisii paritare în termen de 30 zile de la data înregistrării prezentului contract.

Sindicatul X  a arătat prin precizările depuse că reclamantei i se cuvine acest spor întrucât ocupă o funcţie similară celor din aparatul propriu şi în plus prin procesul verbal al comisiei paritare mixte administraţie sindicat din 03.03.2008 s-au stabilit prin excludere categoriile de salariaţi ce ar urma să beneficieze de acest drept salarial.

Tribunalul constată în acest sens că părţile au îndeplinit cele stabilite la linia 3 din art. 87 lit. i din CCM în sensul că în termen de 30 zile de la data înregistrării contractului (15.02.2008) adică la 03.03.2008 au stabilit, în acord cu prevederile anexei 1 privind Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei paritare din convenţia comună , că sporul de confidenţialitate li se cuvine celor ce ocupă funcţii similare cu cele din aparatul propriu cu excepţia muncitorilor calificaţi şi necalificaţi ,îngrijitorilor, paznicilor, infirmierilor şi a personalului TESA (magaziner, contabil,etc.).

Atâta timp cât reclamanta  a ocupat funcţia de asistent medical ,similară celor din aparatul propriu conform reprezentantului legal, aspect necontestat de angajator în condiţiile art. 287 din Legea 53/2003, ce  nu este exclusă de la aplicarea art. 87 lit.i în baza  procesului verbal susmenţionat rezultă că aceasta trebuia să beneficieze de sporul de 15% începând cu 15.02.2008. Drepturile vor fi acordate până la 31.12.2009 întrucât de la data de 01.01.2010 a intrat în vigoare Legea 330/2009 care stabileşte un alt sistem de salarizare a personalului bugetar.

În baza prevederilor acestui act normativ stabilirea sporurilor cu caracter permanent se face în condiţiile art. 34 prin reîncadrarea salarială ,instanţa nefiind investită în prezenta cauză cu o cerere privind aplicarea Legii 330/2009.

Tribunalul este dator să explice şi o aparentă contradicţie între modalitatea de aplicare a Legii 130/1996 şi a Legii 53/2003 în raport cu prevederile Legii 330/2009 atâta timp cât o parte din drepturi au fost acordate până la 31.12.2009 iar o serie de sporuri până la 14.02.2010 data expirării CCM 6/2008.

 Aşa cum se precizează în art. 1 din Legea 330/2009 obiectul de reglementare a acestui act normativ este sistemul de salarizare a personalului plătit din bugetul general consolidat al statului.

S-a explicat mai sus că drepturile privind menţinerea securităţii şi sănătăţii în  muncă cât şi contravaloare masă caldă nu intră în conceptul de drepturi salariale şi deci nu intră sub incidenţa actului cu nr. 330/2009.

 Nici premiul lunar de 2% nu intră sub incidenţa acestui act întrucât deşi reglementat în art. 24 din Legea 330/2009, totuşi conform art. 30 alin. 7 din acelaşi act , dispoziţiile privind premiul lunar nu se aplică în 2010.Cu alte cuvinte modalitatea de stabilire a acestui premiu nu poate fi contestată în condiţiile 34 din Legea privind salarizarea unitară ,prevederile art. 24 intrând în vigoare începând cu 01.01.2011.În plus conform art.  33  din Legea 130/1996 aplicarea Contractului colectiv de muncă încetează  la împlinirea termenului sau la terminarea lucrării pentru care a fost încheiat, dacă părţile nu convin prelungirea aplicării acestuia, la data dizolvării sau lichidării judiciare a unităţii sau prin acordul părţilor, situaţii care nu se regăsesc în speţa de faţă,cel puţin acordarea drepturilor privind premiul lunar fiind obligatorie până la momentul expirării contractului colectiv , data de 14.02.2010 . Chiar Constituţia României arată prin art. 38 alin. 5 că „Dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate.” fapt ce conduce la concluzia că aplicarea contractului colectiv nr. 6 /2008 este obligatorie nu numai pentru părţile contractante ci şi pentru instanţa de judecată.

Situaţia este diferită în ceea ce priveşte sporul de confidenţialitate cât şi sporul de muncă în condiţii periculoase cerute iniţial de toţi cei 1231 reclamanţi. Astfel cele două sporuri sunt reglementate şi în Legea 330/2009 atât în anexele la lege cât şi în notele la anexe. Spre exemplu în nota 3 la anexa I.3 se consemnează că sporul de confidenţialitate este inclus în salariul de bază iar în art. 5  din Anexa nr. 1 că mărimea sporului pentru condiţii periculoase se stabileşte de către ordonatorul principal de credite cu avizul a două ministere. Ca urmare este evident că în comparaţie cu premiul lunar de 2% ,pentru sporul de confidenţialitate şi cel de condiţii periculoase există dublă reglementare,atât în CCM 6/2008 cât şi în Legea 330/2009 . Din statele de plată aflate la dosar rezultă că începând cu 01.01.2010 salariul lunar de bază este mai mare decât cel din luna decembrie 2009 ,probabil ca urmare a includerii unor sporuri, a fost acordată o sumă compensatorie ,iar sporul pentru condiţii periculoase a fost stabilit în altă rubrică decât cea folosită  în decembrie 2009 ,aspect ce confirmă că începând cu 01.01.2010 au fost aplicate prevederile Legii 330/2009. În consecinţă verificarea condiţiilor de acordare a celor două sporuri enumerate ar putea fi făcută doar în condiţiile art. 34 din Legea 330/2009 aspect ce nu face obiectul investirii instanţei,atâta timp cât în prezenta cauză nu s-a depus o contestaţie privind reîncadrarea salarială. Or conform art. 129 alin. 5 din Codul de procedură civilă instanţa este datoare să soluţioneze cauza doar în limitele investirii respectiv aplicabilitatea exclusivă a CCM 6/2008 în legătură cu cele două sporuri, până la 31.12.2009 când a intervenit noua reglementare legală.

În ceea ce priveşte drepturile pentru asigurarea unei ţinute decente reprezentantul reclamanţilor  prin precizările depuse a arătat că în virtutea funcţiei pe care o ocupă, reclamanta reclamantul reprezintă instituţia atât în raport cu alte autorităţi cât şi în comunitate. A invocat în acest sens prevederile art. 87 alin. 1 lit.K din CCM.

Potrivit acestui text se acordă următoarele sporuri şi adaosuri la salariul de bază:

„k) salariaţii care în exercitarea atribuţiilor de serviciu reprezintă instituţia sau interesele acesteia în raport cu terţe persoane, beneficiază pentru asigurarea unei ţinute decente de fonduri în cuantum cuprins între 300 - 600 lei/an în vederea procurării acestei ţinute. Categoriile de personal şi cuantumul sumelor vor fi stabilite în cadrul unei comisii paritare în termen de 30 zile de la data înregistrării prezentului contract. Sumele stabilite vor fi achitate în cursul trimestrului II al fiecărui an bugetar.”

Prin acelaşi act părţile contractante au stabilit în anexa 1 din CCM şi cum va funcţiona comisia paritară în sensul că urma să fie  compusă din 4 reprezentanţi ai administraţiei şi 4 reprezentanţi ai Sindicatului „X” Botoşani, desemnaţi de fiecare parte în termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a acordului 6/2008. Comisia paritară urma să  funcţioneze pe toată perioada aplicării actului şi era  împuternicită să analizeze, să interpreteze şi să rezolve totalitatea problemelor ce puteau apare  în aplicarea Contractului colectiv de muncă la nivelul D.G.A.S.P.C. În finalul anexei s-a stabilit că în cazul în care comisia paritară nu va reuşi soluţionarea problemelor supuse dezbaterilor în termen de 7 zile calendaristice de la data solicitării de convocare depuse de una din părţi, părţile se pot adresa instanţelor judecătoreşti, în conformitate cu prevederile legale. 

Reprezentanţii reclamanţilor nu au făcut dovada stabilirii în cadrul comisiei paritare a categoriilor de personal şi cuantumului sumelor potrivit textului analizat şi nici a faptului că s-au adresat instanţei .

În lipsa unei înţelegeri a părţilor în legătură cu aceste aspecte nu se pot determina categoriile de personal cărora li se aplică disp. art. 87 lit.K din CCM.

Tribunalul nu se poate substitui părţilor şi să stabilească peste acordul acestora  ,salariaţii cărora ar trebui să li se aplice acest text şi va constata că în lipsa unor interpretări ale Comisiei paritare părţile au hotărât în mod tacit că rămân fără aplicabilitate prevederile acestui articol sens în care va fi respins capătul de cerere privind acordare drepturi pentru asigurarea unei ţinute decente.

Potrivit art.1169 din Codul civil reclamanta trebuia să dovedească efectuarea unor cheltuieli de judecată.

Cum asemenea probe nu au fost administrate instanţa va respinge capătul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată.

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În temeiul art.246 Cod procedură civilă ia act de renunţarea la judecata capetelor de cerere formulate de  reclamanta O. A. - prin Sindicatul ,,X,,Botoşani cu sediul în str. Maxim Gorki nr. 4 Botoşani în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani cu sediul în str. Maxim Gorki nr. 4 Botoşani având ca obiect:

 3. - premiul anual;

 5.- indemnizaţia de instalare;

11.- cheltuielile de transport

12.- sporul de 15% pentru alte atribuţii ;

13.- indemnizaţia/compensaţia pentru zilele de concediu de odihnă;

15.- sporul de 75% pentru condiţii de muncă;

16.- sporul de tură;

Admite excepţia prescripţiei dreptului la acţiune pentru pretenţiile privind drepturile destinate menţinerii securităţii şi sănătăţii în  muncă,  precum şi de achitare a contravalorii masă caldă, aferente intervalului 1.08.2009-11.08.2009 şi , pe cale de consecinţă, le respinge ca fiind prescrise.

Admite excepţia prescrierii dreptului material la acţiune cu privire capătul de cerere având ca obiect plata unei despăgubiri pentru neachitarea tichetelor cadou cuvenite pentru anul 2009 şi, pe cale de consecinţă îl respinge ca fiind prescris.

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului  Sindicatului X Botoşani,şi  pe cale de consecinţă, respinge acţiunea formulată de acesta, pentru lipsa calităţii procesuale active.

Admite în parte acţiunea în pretenţii băneşti formulată de reclamanta O. A. prin  Sindicatul ,,X,, Botoşani  în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani.

Obligă pârâta să plătească reclamantei:

- drepturile destinate menţinerii securităţii şi sănătăţii în  muncă pentru zilele efectiv lucrate din intervalul 12.08.2009-14.02.2010 în cuantum de  150 lei lunar;

- drepturile reprezentând contravaloarea masă caldă pentru zilele efectiv lucrate din intervalul 12.08.2009-14.02.2010 în cuantum de 7 lei/zi lucrătoare;

- premiul lunar de 2% calculat la drepturile salariale din fiecare lună pentru intervalul 1.04.2009-14.02.2010;

- sporul de confidenţialitate de 15% aplicat la salariul de bază pentru perioada 15.02.2008-31.12.2009;

- prima de vacanţă pentru anul 2009;

- primele pentru sărbătorile de Paşti şi Crăciun pentru anul 2009;

- premiul pentru ziua de 8 Martie în valoare de 100 lei pentru anul 2009;

Respinge ca nefondate capetele de cerere având ca obiect:

-plata cheltuielilor de judecată; 

-drepturi pentru asigurarea unei ţinute decente;

 Definitivă şi executorie de drept.

 Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din 29.09.2010.

Preşedinte, Judecător, Asistenţi Judiciari,  Grefier,

8

Domenii speta

Spete similare