Întreruperea cursului prescripţiei executării. termen de depunere a declaraţiei de creanţă. autoritate de lucru judecat.

ÎNTRERUPEREA CURSULUI PRESCRIPŢIEI

EXECUTĂRII. TERMEN DE DEPUNERE A

DECLARAŢIEI DE CREANŢĂ. AUTORITATE DE

LUCRU JUDECAT.

Art.16 lit.c din Decretul nr.167/1958, art.4052

Cod pr.civilă, art.582 din Legea nr.64/1995 şi

art.1201 Cod civilă

Cererea de executare silită constituie o cauză de

întrerupere a termenului de prescripţie a executării.

Şi cererea de înscriere la masa credală cu suma

reprezentând contravaloarea dobânzii şi actualizarea creanţei,

deşi acestea sunt drepturi accesorii, trebuie să respecte termenul

prevăzut de lege pentru depunerea declaraţiei.

Excepţia autorităţii lucrului judecat nu este incidentă

atunci când declaraţia de creanţă cuprinde penalităţi de

întârziere pentru o perioadă ulterioară celei avute în vedere la

pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti.

(Decizia nr.1388/R-C/10 iunie 2005)

Debitoarea falită S.C. „D.S.P.” S.A., prin lichidator, a formulat

contestaţii la creanţele a trei dintre creditori, iar, ulterior, împotriva aceloraşi

creanţe au formulat contestaţie şi doi dintre asociaţii creditori.

În motivarea acestor contestaţii s-a susţinut, în esenţă, că s-a

prescris dreptul de executare a creanţei BIR – Sucursala Cluj-Napoca, dreptul

fiind exercitat în afara termenului prevăzut de art.7 din Decretul nr.167/1958

şi că cererea ulterioară formulată de creditoarea T.M.U.C.B. S.A.  – Sucursala

Govora, prin care se solicită înscrierea şi a creanţelor ce reprezintă dobândă şi

actualizare, este tardivă faţă de data notificării. În privinţa creanţei S.C. „N”

S.A. Bucureşti  s-a arătat, pe de o parte, că penalităţile solicitate de aceasta

privesc o perioadă ulterioară deschiderii procedurii falimentului fac obiectul

unui titlu executoriu şi astfel se încalcă autoritatea de lucru judecat şi, în

sfârşit, că s-a împlinit termenul de prescripţie a dreptului la acţiune.

Prin sentinţa nr.76/COM/2005, Tribunalul Vâlcea a admis în

parte contestaţia şi a respins cererea de înscriere în tabloul creditorilor

formulată de BIR – Sucursala Cluj-Napoca. A stabilit  penalităţi de 245,7

dolari pe zi de întârziere, în perioada 6 iunie 1999 – 1 iulie 2002, în favoarea

creditoarei S.C. „N” S.A., în afară de creanţa stabilită printr-un titlu

executoriu, şi a respins ca tardivă cererea formulată de T.M.U.C.B. –

Sucursala Govora, privind plata dobânzilor şi a contravalorii indicelui de

inflaţie.

Prin decizia nr.1388/2005, Curtea de Apel Piteşti a admis recursul

BIR – prin lichidator – a casat în parte sentinţa şi a trimis cauza, în ceea ce

priveşte  creanţa acestei recurente, spre rejudecare aceluiaşi tribunal. Au fost

respinse recursurile formulate de S.C. T.M.U.C.B. S.A., debitoare, prin

lichidator, şi cei doi asociaţi creditori „R.D. şi A.D.”.

În motivarea acestei hotărâri s-a reţinut că B.I.R. a încercat

executarea creanţei sale, rezultate dintr-un contract de împrumut cu garanţie

imobiliară, pe calea dreptului comun, însă, debitoarea a formulat contestaţie la

executare, aceasta a fost admisă şi s-au anulat toate formele de executare.

În considerarea acestei soluţii şi reţinând că au trecut mai mult de

3 ani de la data când creanţa a devenit exigibilă, judecătorul sindic a apreciat

tardivitatea dreptului la executare concursuală a acestei creditoare. Concluzia

se bazează pe dispoziţiile art.16 lit.c din Decretul nr.167/1958, respectiv pe

faptul că nu a operat o întrerupere a termenului de prescripţie.

Această statuare este însă greşită întrucât, ceea ce s-a desfiinţat în

calea contestaţiei la executare au fost formele de executare întocmite de

executorul judecătoresc, nu şi cererea de executare, care potrivit art.4052

întrerupe prescripţia chiar dacă este adresată unui organ necompetent.

Este adevărat că alin.3 al aceluiaşi articol enumără cazurile când

prescripţia nu poate fi considerată întreruptă, însă, textul are în vedere

situaţiile ce ţin de culpa sau starea de pasivitate a creditorului.

Cum, în cauză, nu se poate vorbi de o lipsă de diligenţă a

creditoarei (raţiune a instituţiei prescripţiei), este lipsită de justificare

interpretarea dată de prima instanţă.

În privinţa creanţei T.M.U.C.B. S.A. – Sucursala Govora, aceasta

era născută anterior deschiderii procedurii şi s-a formulat cerere de înscriere la

masa credală în termenul de 60 de zile de la data notificării comunicate la 25

noiembrie 2003.

Pretenţiile referitoare la dobânda legală şi actualizarea acestei

creanţe trebuie formulate şi ele înlăuntrul aceluiaşi termen, chiar dacă sunt

accesorii ale creanţei principale.

În ceea ce priveşte ultima creanţă contestată, s-a reţinut că

susţinerea recurenţilor nu este fondată întrucât S.C. „N” S.R.L. este

beneficiara unui titlu executoriu emis la 7 iunie 2000 de Tribunalul Bucureşti,

însă, penalităţile solicitate privesc o perioadă ulterioară acestei date şi ele

urmează a fi calculate până la data deschiderii procedurii. Fiind vorba de

perioade de timp diferite pentru care s-a calculat clauza penală, nu este

incidentă excepţia autorităţii de lucru judecat.

În ceea ce priveşte excepţia prescripţiei dreptului la acţiune nici

aceasta nu este fondată, întrucât procedura instituită de Legea nr.64/1995,

este o procedură de executare concursuală şi termenul de prescripţie curge de

la data naşterii dreptului, respectiv hotărârea judecătorească ce constituie titlu

executoriu.

Domenii speta

Spete similare