Pedepse complementare. Condiţii de aplicare atunci când sunt expres prevăzute în textul de incriminare.
C. pen. – art. 65
Pentru a se putea aplica pedeapsa complementară, chiar atunci când este prevăzută în mod expres în norma de incriminare, îndeplinirea cerinţei ca pedeapsa aplicată să fie de cel puţin doi ani închisoare, este obligatorie.
Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, decizia nr. 368 din 26 octombrie 2005
Prin sentinţa penală nr. 134 din 23 iunie 2005, Tribunalul Caraş-Severin i-a condamnat pe inculpaţii M.C., D.I., T.S.A., I.M., L.D. şi B.C. la pedepse cu închisoare mai mici de 2 ani. Totodată, le-a aplicat şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor.
Împotriva sentinţei a declarat apel Parchetul, invocând nelegalitatea.
Apelul este fondat.
Chiar dacă aplicarea pedepsei complementare este obligatorie, condiţia ca pedeapsa aplicată să fie închisoarea de cel puţin 2 ani, rămâne valabilă. Ea este stabilită imperativ în cuprinsul art. 65 C. pen. şi nu se poate deroga de la ea nici atunci când norma de incriminare prevede expres aplicarea unei pedepse complementare.
Tribunalul Tulcea
plangere contraventionala
Tribunalul Bacău
Individualizare
Tribunalul Dolj
Schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 20 rap. la art. 174 ,175 lit. i, art. 176 lit. b cod penal în infracţiunile prev. de art. 20 rap. la art. 174 ,175, lit. i cod penal şi infracţiunea prev. de art. 180 alin. 2 cod penal
Tribunalul Dolj
LUARE DE MITĂ – ART. 254 CP
Tribunalul Dolj
Aplicarea legii penale mai favorabile – art. 6 NCP – în cazul recidivei postcondamnatorii, postexecutorii, revocarea liberării condiţionate