Plângerea împotriva soluţiilor de neurmărire/netrimitere în judecată – art. 340 Cod procedură penală

Judecătorul de cameră preliminară constată pe de o parte că nu au fost lămurite aspectele esenţiale ale cauzei şi pe de altă parte au fost ignorate dispoziţiile imperative ale instanţei date prin Sentinţa penală 32/2013 care beneficiază de putere de lucru judecat şi în faţa judecătorului de cameră preliminară sesizat în prezent

Prin încheierea penală nr.50 din 10 septembrie 2015 s-a admis plângerea împotriva soluţiilor de neurmărire/netrimitere în judecată în judecată formulată de petenta AN în contradictoriu cu intimaţii Instituţia Prefectului Suceava, judeţul Suceava, Comisia Locală de fond funciar …, judeţul Suceava, Comisia Locală de fond funciar …, judeţul Suceava, UI, UV, UR, COF, NV, LN, MI, LI, LM, LGŞ, LI, IO, LCC şi SDP.

Desfiinţează Ordonanţa de clasare din 11 martie 2015 din dosarul … al Parchetului …, menţinută prin Ordonanţa nr. … din 05 mai 2015 a prim-procurorului Parchetului … şi trimite cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală faţă de membrii Comisiei Locale de fond funciar … şi membrii Comisiei Locale de fond funciar …, UI, UV, UR, COF, NV, LN, MI, LI, LM, LGŞ, LI, IO, LCC şi SDP. Cheltuielile judiciare avansate de stat, vor rămâne în sarcina acestuia şi s-a respins capătul de cerere privind plata cheltuielilor judiciare formulat de petenta AN. Definitivă.

Judecătorul de cameră preliminară constată că prin Ordonanţa de clasare din data de 11 martie 2015 dată în dosarul nr. … a prim – procurorului Parchetului de … s-a dispus clasarea cauzei privind plângerea înregistrată la data de 05.03.2010, formulată de Instituţia Prefectului Judeţului Suceava, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, fals în declaraţii, abuz în serrviciu contra intereselor persoanelor, abuz în serviciu contra intereselor publice şi neglijenţă în serviciu, prevăzute de art. 244 al. 2 şi art. 326 vechiul cod penal, întrucât fapta nu există.

Conform Ordonanţei nr. … din 05 mai 2015 a prim procurorului Parchetului … s-a dispus respingerea plângeri formulate de către numita AN împotriva ordonanţei nr. … din 11.03.2015, ca neîntemeiată.

Împotriva măsurilor de mai sus a formulat plângere petenta AN, solicitând admiterea plângerii, desfiinţarea ordonanţelor de mai sus şi trimiterea cauzei la Parchet pentru a se pune în mişcare acţiunea penală şi a completa urmărirea penală.

În motivarea plângerii s-a susţinut de petentă, că prin ordonanţa pe care o atacă s-a dispus clasarea cauzei motivându-se că „având în vedere considerentele de fapt din referatul cu propunere de clasare întocmit de organul de cercetare penală, rezultă că în cauza de faţă nu poate fi pusă în mişcare acţiunea penală, existând una din situaţiile prevăzute la art. 16 din NCPP, respectiv cea prevăzută la litera b, apreciindu-se că persoanele vătămate pot acţiona pe cale civilă şi administrativă pentru clarificarea situaţiei juridice privind succesiunea, existenţa şi întinderea dreptului de proprietate asupra imobilelor vizate"

A susţinut petenta că soluţia procurorului este profund netemeinică şi dată cu încălcarea evidentă a legii arătând că în motivarea referatului cu propunere de clasare întocmit de organul de cercetare penală, însuşit de procuror, nu sunt analizate împrejurările de fapt cu privire la infracţiunile reclamate punctual de către Prefectul Judeţului Suceava şi de către aceasta, ci se face o prezentare civilă a îndreptăţirii persoanelor cercetate (moştenitorii autorilor I şi PU) la reconstituirea dreptului de proprietate, concluzionând că moştenitorii cu vocaţie la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului cu vegetaţie forestieră au posibilitatea să promoveze o acţiune civilă de ieşire din indiviziune prin care să se stabilească întinderea dreptului de proprietate a fiecăruia.

Mai arată că prin această abordare sunt înfrânte principiile potrivit cărora hotărârea instanţei penale are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei civile cu privire la existenţa faptei şi a persoanei care a săvârşit-o (art.28 alin.1 C.proc. pen.) şi hotărârea definitivă a instanţei civile prin care a fost soluţionată acţiunea civilă nu are autoritate de lucru judecat în faţa organelor judiciare penale cu privire la existenţa faptei, a persoanei care a săvârşit-o şi a vinovăţiei acesteia (art. 28 alin. 2 C. proc. pen.).

De asemenea arată că fără nici cea mai mică investigaţie, fără un capăt de probă credibil, se face în referat afirmaţia că persoanele cercetate (moştenitorii autorilor I şi PU) sunt îndreptăţiţi la suprafeţele reconstituite deoarece terenurile lor s-au împădurit, iar argumentarea „civilistă" din referatul organului de cercetare penală se sprijină pe Sentinţa Civilă nr. 1897 din data de 05.03.2014 a Judecătoriei Baia Mare, hotărâre care însă nici în civil nu are autoritate de lucru judecat fiind desfiinţată (cu privire la întinderea dreptului la reconstituire) prin Decizia Civilă nr. 477 din data de 05.11.2014 a Tribunalului Maramureş.

Petenta a mai precizat că din întregul dosar de urmărire penală nu

rezultă nici o încercare, nici o tentativă din partea organelor de urmărire penală de a face cercetări sau a administra probe cu privire la infracţiunile reclamate prin cele două plângeri pentru a se stabili existenţa sau inexistenţa faptelor, a persoanelor care le-au săvârşit sau nu şi cu privire la vinovăţia sau nevinovăţia acestora.

Mai menţionează că deşi prin Sentinţa Civilă nr. 32 din data de 11.02.2013 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc prin care s-a admis plângerea sa şi s-a desfiinţat ordonanţa de neîncepere a urmăririi penale se constată că nu s-a făcut o cercetare a fondului cauzei şi cu toate că instanţa a dispus, să se verifice şi să se identifice membrii comisiilor de fond funciar … şi … la momentul efectuării propunerilor de validare, dacă aceştia au respectat legislaţia specifică în efectuarea propunerii şi în caz negativ, care au fost normele încălcate, precum şi forma de vinovăţie, urmând a se face apoi încadrarea juridică corectă; să se verifice actele semnalate de petenta AN ca fiind declaraţii necorespunzătoare adevărului şi măsura în care acestea, potrivit legii sau împrejurărilor, puteau servi pentru producerea unor consecinţe juridice; că se vor lua declaraţii fiecăruia din persoanele pentru care s-a formulat plângere penală, urmând a se corobora acestea cu celelalte probe din dosar pentru a se verifica eventuala întrunire a elementelor constitutive ale infracţiunilor din cele două plângeri precum şi a infracţiunii de înşelăciune şi să se vor verifice hotărârile judecătoreşti pronunţate în litigiile civile dintre părţile prezentului dosar penal, punându-li-se în vedere părţilor să depună hotărârile relevante, nu au fost respectate dispoziţiile dintr-o hotărâre judecătorească definitivă.

Petenta mai arată că prin ordonanţa de restituire din data de 04.07.2014 procurorul de caz a dispus restituirea dosarului la organul de cercetare penală în vederea completării cercetării penale, iar în dispozitivul ordonanţei sunt reluate  punctual  toate actele de procedură mai sus arătate ce urmează a fi efectuate dispuse prin Sentinţa penală nr. 32/2013 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.

Susţine petenta că nu au fost respectate dispoziţiile de fond cuprinse în considerentele Sentinţei penale nr. 32/2013 şi nici normele de procedură obligatorii pentru procuror astfel că nu s-au identificat membrii Comisiei de Fond Funciar …, nu s-a audiat nici un membru din cele două Comisii de Fond Funciar … şi …, nu s-au audiat (cu excepţia celor trei UI, V şi O ascultaţi înainte de pronunţarea Sentinţei Penale nr. 32/2013) cei 18 moştenitori ai autorilor I şi PU, care au beneficiat de reconstituiri nelegale;

De asemenea nu au fost analizate actele depuse de persoanele cercetate în cele 3 dosare de reconstituire în care s-au dat hotărârile nr. 119/2007, 1841/2007 şi 5/2008 ale Comisiei Judeţene de Fond Funciar Suceava şi nu s-a pronunţat procurorul asupra legalităţii sau nelegalităţii procedurii de reconstituire, nu au fost cercetate faptele reclamate de ea şi de prefect, dovedite din plin cu acte şi nu s-a pronunţat procurorul asupra existenţei sau inexistenţei infracţiunilor reclamate, a persoanelor care au comis sau nu acele infracţiuni şi a vinovăţiei ori nevinovăţiei acestora, nu i s-a comunicat să depună la dosar hotărârile relevante din litigiile civile anterioare ce le-a avut cu persoanele cercetate, moştenitori ai autorilor I şi PU.

Mai arată că la data de 09.08.2013 procedural i se răspunde prin adresa din 09.08.2013 că s-a început audierea persoanelor indicate în Sentinţa Penală nr. 32/2013 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, dar este vorba de un număr mare de persoane, membri ai Comisiei Locale de Fond Funciar din comuna … şi … şi moştenitorii după defuncţii UI şi P.

Petenta menţionează că procurorul a nesocotit obligaţiile ce le avea potrivit normelor de procedură penală, a golit de conţinut principiul separării funcţiilor judiciare înscris în art. 3 C. proc. pen. şi nu şi-a îndeplinit obligaţia de strânge probele necesare pentru a constata dacă există sau nu temeiuri de trimitere în judecată; a încălcat principiul obligativităţii punerii în mişcare şi a exercitării acţiunii penale înscris în art. 7 C. proc. pen., cu toate că la dosar sunt suficiente probe din care rezultă săvârşirea infracţiunilor descrise în cele două plângeri penale, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 15 C. proc. pen. pentru punerea în mişcare a acţiunii penale; nu a respectat scopul şi obiectul urmăririi penale- art. 285 C. proc.pen. şi nu a executat o hotărâre penală definitivă respectiv Sentinţa Penală nr. 32/2013 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc -art. 550 C. proc. pen..

S-a ataşat spre consultare dosarul Parchetului … nr. ….

În faţa judecătorului de cameră preliminară petenta a precizat că pe parcursul soluţionării cauzei a intervenit decesul intimaţilor UO, DM, PE şi LE, care împiedică exercitarea acţiunii penale conform art. 16 lit. f Cod procedură penală şi că nu înţelege să formuleze vreo plângere penală faţă de moştenitorii acestora întrucât ei nu au săvârşit nici o faptă penală.

Din actele depuse la dosar judecătorul de cameră preliminară reţine următoarele:

Prin Ordonanţa de clasare din data de 11 martie 2015 dată în dosarul nr. … de către prim procurorului Parchetului … prin care au fost însuşite considerentele de fapt din referatul cu propunere de clasare a cauzei penale întocmit de organul de cercetare penală şi Ordonanţa nr. … din 05 mai 2015 a prim procurorului Parchetului  … s-au reţinut următoarele aspecte:

La data de 05.03.2010 organele de cercetare din cadrul Secţiei 11 de Poliţie Rurală …, au înregistrat plângerea formulată de Instituţia Prefectului Judeţului Suceava, prin care a solicitat efectuarea de cercetări penale faţă de moştenitorii autorilor UI şi P pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune şi fals în declaraţii, faţă de Comisiile Locale de Fond Funciar … şi …, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, abuz în serviciu contra intereselor publice şi neglijenţă în serviciu, fapte prevăzute de art.244 al.2 şi art. 326 din noul Cod Penal şi art. 246, art. 248şi art. 249 al. 1 din vechiul cod penel, arătând că moştenitorii autorilor UI şi P au fost puşi în posesie de către Comisiile Locale de Fond Funciar în baza unor Hotărâri ale Comisiei Judeţene, cu suprafeţe de teren pădure mai mari decât aveau dreptul.

La data de 13.04.2010 a fost înregistrată cu nr. R/13207, sesizarea numitei AN care reclama aceleaşi aspecte şi care a fost conexată la dosarul penal nr. ….

În cauză la data de 06.03.2014 s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la existenţa infracţiunilor de „înşelăciune, falsul în declaraţii, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, abuz în serviciu contra intereselor publice şi neglijenţă în serviciu, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 244 şi art. 326 din noul Cod Penal şi ort 246, art. 248 şi art. 249 din vechiul Cod penal, avându-se în vedere prevederile art. 5 din noul Cod Penal, privind aplicarea legii penale mai favorabile.

Se susţine că din cuprinsul actelor de sesizare şi a celorlalte documente depuse de către  reclamanţi, se constată că obiectul litigiului este dat de reconstituirile dreptului de  proprietate pentru terenuri cu vegetaţie forestieră, conform Legii 247/2005 de către moştenitorii autorilor UI şi P, reconstituiri ce au fost validate prin  hotărâri de către Comisia Judeţeană respectiv: Hotărârea nr. 1149/24.05.2007,  Hotărârea nr. 1841/31.07.2007 şi Hotărârea nr. 5/23.01.2008 şi duse ulterior la îndeplinire de către comisiile locale de fond funciar prin punerea efectivă în posesie.

La data de 17.03.2014 s-a întocmit referat cu propunere de clasare, dosarul fiind înaintat către Parchetul …, care la data de 04.07.2014, prin Ordonanţă, dosarul a fost restituit organului de cercetare penală, în vederea completării cercetărilor, în conformitate cu cele dispuse, ocazie cu care s-a reanalizat întreg materialul probatoriu administrat în cauză, fiind formulate noi solicitări Comisiilor de Fond Funciar … şi …, precum şi Judecătoriei Maramureş unde se află înregistrat dosarul civil 13066/182/2010, având ca obiect „fond funciar”reclamanţi fiind AN şi Instituţia Prefectului Judeţului Suceava şi pârâţi toţi moştenitorii autorilor UI şi P  şi Comisiile de Fond Funciar … şi ….

Se arată că în urma analizei materialului probator administrat în cauză, având în vedere aspectele reclamate de petentă se poate observa că o parte din moştenitori autorilor UI şi P au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate referindu-se ca autor doar la UP, iar alţii le-au trimis Comisiei de fond funciar …, referindu-se exclusiv la autorul UV şi cu toate că cererile succesorilor vizau suprafeţe de teren provenind din aceeaşi masă succesorală aflate pe raza mai multor localităţi, cele două comisii locale nu au fost înştiinţate cu privire la acest aspect, neexistând o bază de date la nivelul local şi că deşi în cazul acestor cereri, competenţa de soluţionare revenea Comisiei Judeţene de fond funciar, aceasta nu a fost sesizată legal datorită modului în care succesorii au depus cererile.

Legat de acuzaţiile de fals în declaraţii faţă de persoanele reclamate privind solicitările acestora s-a apreciat că în primul rând aceştia ar fi trebuit să cunoască întreaga masă succesorală, conform extraselor carte funciară, la care să se adauge sau să se scadă alte suprafeţe dovedite că au fost cumpărate, înstrăinate sau dobândite sub orice formă, aspect foarte greu de realizat întrucât este vorba de un număr mare de moştenitori, iar ultimele înscrieri în cartea funciară au fost efectuate cu mult timp înainte de naţionalizarea terenurilor 1946-1951 şi fac referire la cotele indivize deţinute de fiecare persoană în parte şi contracte vânzare - cumpărare între terţi, în care sunt stipulate tot cote indivize, iar această situaţie poate fi clarificată numai pe cale civilă, pornindu-se de la ieşirea din indiviziune a tuturor moştenitorilor autorului comun UV a T, din care face parte petenta AN.

Judecătorul de cameră preliminară constată că prezentul dosar de cercetare penală a mai ajuns o dată în faţa judecătorului, care prin Sentinţa penală nr. 32/11 februarie 2013 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, în temeiul art.278 ind.1 alin.8 lit. b din vechiul Cod de procedură penală, a desfiinţat Rezoluţia din 30 mai 2011 şi Rezoluţia nr. …, ambele date în dosarul nr. … emise de Parchetul … şi a trimis cauza procurorului în vederea începerii urmăririi penale faţă de: UI, UV, UO, LN, LI, LI, LCC, LM, DA, UR, LE, MI, IO, SDP, LGŞ, COF, PE, NV – în calitate de moştenitori ai def. UP şi UI a V şi membrii Comisiilor Locale de fond funciar ale com. … şi …, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune, abuz în serviciu contra intereselor persoanei, abuz în serviciu contra intereselor publice, neglijenţă în serviciu şi fals în declaraţii, fapte prev. de art. 215, art. 246, art. 248, art. 249 şi art. 292 Cod penal şi art. 106 din Legea nr. 18/1991.

În motivarea hotărârii se arată că în cauză nu au fost luate declaraţii decât de la UO, UI, UV din moştenitorii indicaţi, precum şi declaraţia lui PI în calitate de persoană fizică autorizată ANCPI şi că nu s-a solicitat şi nu există în dosarul de urmărire penală hotărârile de constituire a celor două Comisii de Fond Funciar … şi … cu membri acestora la data formulării propunerilor ce au stat la baza emiterii celor trei hotărâri ale Comisiei Judeţene - HCJ nr. 1149/2007, 1841/2007 şi 5/2008, că nu s-au verificat nici aspectele semnalate de petenta AN referitoare la posibila declarare necorespunzătoare a adevărului de UI în declaraţia prin care acesta arată că s-au greşit rubricile din registrul agricol al tatălui său, precum şi toate celelalte presupuse neconcordanţe între actele şi susţinerile făcute de moştenitorii autorilor UP şi UI a V pentru a obţine reconstituirea dreptului de proprietate.

S-a precizat în cuprinsul hotărârii că potrivit dispoziţiilor art. 246 şi 249 C. pen. specific infracţiunilor de abuz în serviciu o constituie neîndeplinirea sau îndeplinirea în mod defectuos cu ştiinţă, de către un funcţionar public aflat în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu a unui act, ori raportat la aceste dispoziţii este necesar ca organele de urmărire penală să verifice care erau membrii Comisiilor locale nominalizate la momentul efectuării propunerilor de validare, dacă aceştia au respectat legislaţia specifică în efectuarea propunerii şi în caz negativ, care au fost normele încălcate, precum şi forma de vinovăţie, urmând a se face apoi încadrarea juridică corectă. De asemenea, organele de urmărire penală vor verifica actele semnalate de petentă ca fiind declaraţii necorespunzătoare adevărului şi măsura în care acestea potrivit legii sau împrejurărilor puteau servi pentru producerea unor consecinţe juridice.

S-a stabilit că în cauză urmează a se lua declaraţii fiecăreia din persoanele pentru care s-a formulat plângere penală, urmând a se corobora acestea cu celelalte probe din dosar pentru a se verifica eventuala întrunire a elementelor constitutive ale infracţiunilor amintite mai sus precum a a infracţiunii de înşelăciune şi după  lămurirea situaţiei de fapt  şi a  potenţialelor  vinovăţii  rezultate  din anchete se vor  face şi cuvenitele încadrări  juridice.

Conform art. 273 alin. 1 din vechiul Cod de procedură penală dispoziţiile instanţei sunt obligatorii pentru organul de urmărire penală sub aspectul faptelor şi împrejurărilor ce urmează a fi constatate şi a mijloacelor de probă indicate.

Judecătorul de cameră preliminară constată că după trimiterea dosarului procurorul nu a respectat dispoziţiile instanţei, astfel, deşi la fila 110 şi respectiv 117 din dosarul de urmărire penală vol. II s-a înaintat tabelul cu membrii Comisiei locale…, respectiv membrii Comisiei locale …, prezenţi la şedinţa din 17 februarie 2006 când s-a analizat cererea după autorii UI şi P, nici unul din aceşti membri nu a fost audiat.

De asemenea, după trimiterea dosarului a fost audiată doar UD, cu toate că instanţa a dispus, la fel ca şi procurorul prin ordonanţa de restituire a dosarului la organul de cercetare penală din 04 iulie 2014, luarea de declaraţii de la fiecare din persoanele pentru care s-a formulat plângere penală, pentru a se putea verifica aspectele semnalate ca fiind declaraţii necorespunzătoare adevărului.

În consecinţă, judecătorul de cameră preliminară constată pe de o parte că nu au fost lămurite aspectele esenţiale ale cauzei şi pe de altă parte au fost ignorate dispoziţiile imperative ale instanţei date prin Sentinţa penală 32/2013 care beneficiază de putere de lucru judecat şi în faţa judecătorului de cameră preliminară sesizat în prezent, prin urmare plângerea urmează a fi admisă, cu trimiterea cauzei la Parchet pentru a se conforma dispoziţiile date prin Sentinţa penală 32/2013 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.

Prin urmare, se vor audia toţi moştenitorii lui UP şi UI, urmând a se clarifica cu fiecare în parte, dacă aceştia au depus cereri de reconstituire a dreptului de proprietate (întrucât chiar în faţa judecătorului de cameră preliminară s-a susţinut de către IO şi IA că ei nu au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate după UP), la care dintre cele două comisii, dacă în cererile depuse au precizat suprafeţele de teren reconstituite anterior, întrucât unul din aspectele reclamate este acela că în urma cererilor depuse li s-a reconstituit o suprafaţă mai mare decât ar fi avut dreptul.

Pentru verificarea acestor aspecte se va solicita şi documentaţia existentă la comisii în procedura de reconstituire care cuprinde cererile acestora depuse în faţa comisiei.

Se vor audia membrii comisiilor de la acea dată, nominalizaţi în adresele indicate mai sus, vizând procedura şi verificările care se efectuau la momentul propunerilor de validare, toate acestea fiind necesare pentru a se stabili pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele şi împrejurările cauzei, precum şi cu privire la vinovăţia sau nevinovăţia persoanelor acuzate, raportat la elementele constitutive ale infracţiunilor de mai sus.

În consecinţă, instanţa în baza art. 341 alin. 6 lit. b Cod procedură penală, va admite plângerea, va desfiinţa Ordonanţa de clasare din 11 martie 2015, dată în dosarul nr. … a Parchetului …, menţinută prin Ordonanţa nr. … din data de 05 mai 2015 a Parchetului … şi va trimite cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală faţă de membrii Comisiei Locale de fond funciar … şi membrii Comisiei Locale de fond funciar …, UI, UV, UR, COF, NV, LN, MI, LI, LM, LGŞ, LI, IO, LCC şi SDP.

 În baza art. 275 al. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat, rămân în sarcina acestuia.

Referitor la cheltuielile judiciare solicitate de petenta AN judecătorul de cameră preliminară precizează că potrivit art. 276 al. 6 Cod procedură penală, plata cheltuielilor judiciare făcute de părţi se stabileşte potrivit legii civile, fiind astfel incidente în cauză prevederile art. 453 Cod procedură civilă, potrivit căruia partea care pierde procesul va fi obligată la cererea părţi care a câştigat să-i plătească cheltuielile de judecată.

În cauză nu poate li se poate reţine vreo culpă procesuală intimaţilor care să justifice obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare, petenta urmând a-şi recupera aceste cheltuieli, în funcţie de rezultat, la finalizarea procedurii penale, motiv pentru care se va respinge capătul de cerere privind plata cheltuielilor judiciare formulat de petenta AN.

Domenii speta

Spete similare