Pensii

- recalcularea pensiei în raport de drepturile băneşti acordate prin sentinţa nr. 545/19.03.2009, drepturi care au fost plătite parţial; cerere de recalculare a pensiei formulată în contradictoriu cu Curtea de Conturi şi Casa Judeţeană de Pensii M; lipsa calităţii procesuale pasive a Curţii de Conturi în raport de obiectul acţiunii; prematuritatea acţiunii adresată direct instanţei  în raport de procedura reglementată de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice -

Tribunalul Mehedinţi – sentinţa din 29.01.2015

Prin cererea înregistrată la această instanţă la data de 10.10.2014, reclamantul CC a chemat în judecată pe pârâtele Curtea de Conturi şi Casa Judeţeană de Pensii M solicitând ca prin hotărâre judecătorească să fie  obligate la recalcularea din oficiu a pensiei de serviciu la data de 01.09.2010 şi restabilirea legalităţii corespunzător bazei de calcul în raport de sentinţa civilă nr. 545/19.03.2009; de asemenea, a solicitat să fie  obligată pârâta Casa Judeţeană de Pensii Mehedinţi la plata diferenţelor nete de pensie neacordate corespunzător perioadei 06.08.2009 (data stabilirii dreptului) - 01.09.2009 (data recalculării conform Legii 119/2010), actualizate cu indicele preţurilor de consum, în sumă de 11.794 lei.

În fapt, reclamantul a arătat că a fost salariatul Curţii de Conturi - Camera de Conturi M până la data de 05.08.2009 când raporturile de muncă au încetat prin pensionare fiind emisă decizia nr. 150637/21.10.2009  prin care i-a fost stabilită o pensie de serviciu în cuantum brut de 6.055 lei  reprezentând 82% din baza de calcul de 7.384 lei comunicată Casei de pensii de către Curtea de Conturi.

Potrivit art.2 alin.1, 2 din OUG 160/2000 aprobată prin Legea 711/2001, controlorii financiari (reîncadraţi auditori publici externi) au fost remuneraţi până la apariţia Legii 330/2009  corespunzător coeficienţilor de multiplicare şi valorii de referinţă sectoriale pentru funcţiile de demnitate publică, corectată periodic în raport de evoluţia preţurilor.

Ca urmare a litigiilor având ca obiect drepturile salariale  s-au restabilit drepturile auditorilor financiari prin punerea de acord cu prevederile sus menţionate, prin următoarele titluri: sentinţa nr. 1596/2006  pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, irevocabilă prin decizia nr. 560/2007 pronunţată de Curtea de Apel Craiova pentru perioada 01.01.2005 - 31.05.2006, sentinţa nr. 816/CM/2007 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi definitivă prin nerecurare, pentru perioada 01.06.2006 - 30.06.2007 şi sentinţa nr. 545/2009 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, irevocabilă prin decizia nr. 5026/2009 a Curţii de Apel Craiova pentru perioada 01.07.2007 - 29.02.2009.

Reclamantul a precizat că dreptul său la pensie de serviciu a fost stabilit sub imperiul Legii 94/1992 republicată -art.51 alin.2, coroborat cu art.74 alin 3, 4 din Legea 7/2006 şi art.82 alin.1 din Legea 303/2004, metodologia de stabilire a pensiei fiind reglementată prin convenţia încheiată  între Curtea de Conturi şi CNPAS înregistrată sub nr. 3370/5282/19.12.2008, aprobată prin Hotărârea nr. 37/2008 a Plenului Curţii de Conturi, modificată prin actele adiţionale nr. 269/2009, respectiv 20/2009.

Prin acţiune reclamantul a mai arătat că deşi titlurile au fost puse în executare, pârâta Curtea de Conturi a României nu a corectat în paralel şi încadrarea salarială şi nu a comunicat Casei de pensii nivelul corect al indemnizaţiilor brute ce constituie baza de calcul a pensiei de serviciu şi nici actualizările ce decurgeau din sentinţele judecătoreşti.

Reclamantul a precizat că a solicitat corectarea drepturilor salariale şi înscrierea acestora în carnetul de muncă, însă  cererea  i-a fost respinsă pe considerentul că ” intimata are obligaţia legală să recunoască şi să pună în executare hotărârea judecătorească pronunţată în cauza  care constituie titlu executoriu”, însă pârâta Curtea de Conturi a refuzat  să pună în executare sentinţa, culpa revenind pârâtelor care trebuiau să procedeze la actualizarea din oficiu a pensiei de serviciu, după rămânerea irevocabilă a sentinţelor menţionate.

De asemenea, a arătat că la data de 01.09.2010  pensiile de serviciu au devenit pensii în înţelesul Legii 119/2010 în baza căreia s-a emis decizia de recalculare nr. 150637/09.08.2010 prin care s-a modificat cuantumul pensiei brute de la 6.055 lei la  1.901 lei.

 Prin acţiune reclamantul a mai precizat că a solicitat restabilirii legalităţii pensiei, iar prin sentinţa nr. 180/2011 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi în dosarul  nr. 3569/101/2011 a fost respinsă cererea ca prematură cu motivarea că valorificarea drepturilor prevăzute în sentinţa nr.545/2009 intră sub incidenţa OUG 71/2009.

Referitor la drepturile acordate prin sentinţa nr.545/2009 reclamantul a arătat că începând cu anul 2012 această hotărâre a început să fie pusă în executare, până în prezent plătindu-i-se prin virare în cont bancar suma de 7.026 lei ( inclusiv actualizarea cu indicele de inflaţie) din totalul de 18.525 lei.  Deşi a solicitat pârâtei Cutea de Conturi date referitoare la modul de punere în aplicare a titlului executoriu, respectiv sumele defalcate plătite din acest titlu, nu a primit niciun răspuns, astfel că pârâtele nu au procedat nici de această dată la recalcularea din oficiu a pensiei de serviciu în raport de data punerii în plată a drepturilor salariale, drepturile sale pe perioada  august 2009 (data stabilirii dreptului de pensie de serviciu ) - 01.09.2010 (data recalculării conform Legii 119/2010) fiind afectate prin  stabilirea unui  nivel al pensiei de serviciu brute pe această perioadă mai mic cu 13.910 lei decât pensia legală ce i s-ar fi cuvenit prin punerea în aplicare a sentinţei.545/2009.

În drept, acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art.148, 192, 194 Cod pr. civ.

Pârâta Casa Judeţeană de Pensii M  a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia prematurităţii acţiunii arătând că reclamantul are posibilitatea să depună cererea şi documentaţia necesară recalculării drepturilor de pensie la Casa de pensii care urmează să îi comunice un răspuns, nefiind de competenţa instituţiei analizarea modului în care a fost pusă în executare sentinţa nr.545/2009 care prevede acordarea de diferenţe de drepturi salariale către reclamant.

Pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată arătându-se că reclamantul  solicită menţinerea pensiei de serviciu, însă anterior au mai existat litigii referitor la această pensie – dosarele nr. 660/101/2011, 7304/101/2010 şi 6107/101/2011 ale Tribunalului Mehedinţi în care acţiunile s-au constatat perimate sau au fost respinse, rezultând că pensia de serviciu nu i-a fost menţinută, iar cererea de recalculare a acestei pensii  este lipsită de temei legal.

Potrivit art.1 din Legea nr. 119/2010 pensia reclamantului a devenit pensie în înţelesul Legii 19/2000, fiindu-i  recalculată prin decizia nr. 150637/09.08.2010, astfel că pensia acestuia  poate fi recalculată numai la cerere, care până în prezent nu a fost formulată, astfel că  acţiunea este prematur introdusă.

Pârâta Curtea de Conturi a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive arătând că faţă de obiectul acţiunii,  de prevederile Legii nr. 94/1992 republicată, precum şi de disp.art.140 din Constituţia României, Curtea de Conturi nu are printre atribuţii şi recalcularea pensiei reclamantului, recalcularea drepturilor de pensie şi plata diferenţelor aferente fiind atributul Casei Judeţene de Pensii Mehedinţi  conform Legii 263/2010.  În sensul celor arătate pârâta a invocat sentinţa nr.180/2011 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi  în dosarul nr. 3569/101/2011.

Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinarea depusă de pârâta Curtea de Conturi solicitând respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, arătând că între Casa Naţională de Pensii şi Curtea de Conturi s-a încheiat convenţia nr.3370/2008 prin care s-a urmărit aplicarea unitară a Legii 94/1992 , cu atât mai mult cu cât Curtea de Conturi eliberează o parte din  actele necesare pensionării, iar Casa de pensii definitivează dosarul de pensionare. În această convenţie se prevede că în cazul modificărilor ce intervin în  nivelul salariilor ce constituie modul de calcul, recalcularea pensiei de serviciu se realizează  de către pârâte, din oficiu, fără nici o cerere prealabilă.

 Plata sumelor stabilite prin sentinţa nr. 545/2009 s-a făcut parţial de către Curtea de Conturi şi numai această pârâtă deţine datele referitoare la  punerea  în executare a hotărârii şi deşi  s-a adresat pârâtei pentru comunicarea unei situaţii, aceasta nu i-a răspuns.

Din oficiu,  în  şedinţa publică din 15.01.2015 s-a luat o declaraţie reclamantului care a  arătat că nu s-a adresat Casei de pensii cu cerere  în vederea recalculării pensiei, deoarece potrivit convenţiei nr. 3370/2008  valabilă până la apariţia Legii 119/2010, Curtea de Conturi avea obligaţia să comunice, din oficiu, Casei de pensii înscrisurile necesare recalculării pensiei.

Faţă de susţinerile reclamantului s-a solicitat pârâtei  Curtea de Conturi să depună la dosar în copie Convenţia  nr.3370/2008 încheiată între Curtea de Conturi şi CNPAS  şi situaţia plăţii drepturilor băneşti acordate prin sentinţa nr.545/2009 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi.

Relaţiile solicitate au fost comunicate de pârâtă cu adresa nr. nr.41096/2015 la care a anexat şi convenţia nr.3370/2008 privind aplicarea unitară a prevederilor referitoare la pensia de serviciu.

Analizând acţiunea în raport de actele şi lucrările dosarului, Tribunalul constată şi reţine următoarele:

Reclamantul CC a desfăşurat activitate ca şi controlor financiar în cadrul Curţii de Conturi, iar la data de 05.08.2009 i-au încetat raporturile de muncă prin pensionare.

Prin sentinţa nr.545/2009 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi a fost obligată Curtea de Conturi la plata către reclamant a sumei nete actualizate de 18.525 lei reprezentând  diferenţe de drepturi băneşti pe perioada 01.07.2007-29.02.2009.

Această sentinţă a rămas definitivă prin decizia nr.5026/2009 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, prin care a fost respins ca nefondat recursul declarat de  Curtea de Conturi.

 Prin acţiunea dedusă judecăţii reclamantul solicită să fie  obligate pârâtele Curtea de Conturi şi  Casa Judeţeană de Pensii M la recalcularea din oficiu a pensiei de serviciu la data de 01.09.2010 în raport de sentinţa nr. 545/19.03.2009;  de asemenea, s-a solicitat să fie obligată pârâta Casa Judeţeană de Pensii M la plata actualizată a diferenţelor nete de pensie neacordate pe perioada  06.08.2009/data stabilirii dreptului - 01.09.2010/data recalculării conform Legii 119/2010.

În raport de petitele acţiunii instanţa reţine că reclamantul este beneficiarul unei pensii pentru munca depusă şi limită de vârstă, dreptul de pensie fiindu-i deschis sub  imperiul Legii nr. 19/2000. Aşa cum s-a arătat reclamantul a desfăşurat activitate anterior pensionării  în cadrul Curţii de Conturi, însă nu beneficiază de pensie de serviciu, deoarece pensia acordată la  momentul încetării activităţii a devenit pensie în înţelesul Legii 19/2000  privind  sistemul  public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ( conform art.1 lit. h din Legea 119/2010).

 Cât priveşte solicitarea privind obligarea pârâtei Curtea de Conturi la recalcularea din oficiu a pensiei începând cu data de 01.09.2010 în raport de drepturile băneşti acordate prin sentinţa nr.545/2009, instanţa reţine că această pârâtă nu are calitate procesuală pasivă, neavând atribuţii în materia recalculării drepturilor de pensie ale reclamantului, aceste atribuţii revenind Casei  de pensii conform Legii 263/2010  privind  sistemul  unitar de pensii  publice.

Faptul că anterior pensionării reclamantul a fost angajatul Curţii de Conturi, nu atrage  competenţa acestei instituţii în materia recalculării drepturilor sale de pensie.

Cât priveşte invocarea de către reclamant a Convenţiei  nr.3370/2008 încheiată între Curtea de Conturi şi Casa Naţională de Pensii Publice se constată că prin această convenţie s-a urmărit aplicarea unitară a prevederilor referitoare la pensiile de serviciu, potrivit Legii 94/1992. Această Convenţie a fost aprobată pin hotărâre nr.37/19.12.2008 a Plenului Curţii de Conturi, dar se apreciază că în prezent nu mai produce efecte, având în vedere că se referă la pensia de serviciu care  potrivit Legii nr. 119/2010 a devenit pensie în sistemul public.

Având în vedere considerentele expuse se constată că este  întemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta Curtea de Conturi.

În ceea ce priveşte excepţia prematurităţii acţiunii invocată de pârâta Casa Judeţeană de Pensii M se constată că drepturile băneşti acordate reclamantului prin sentinţa nr.545/2009 au fost plătite parţial, aşa cum rezultă din adresa nr.41096/2015  emisă de Curtea de Conturi.

Potrivit art.107 al.1, 3 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii „ în situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii…. operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun prin decizie de revizuire .Pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor ……. nevalorificate la stabilirea acesteia”.

În art.106 din acelaşi act normativ  se prevede că „ admiterea sau respingerea cererii se face prin decizie emisă de casa teritorială de pensii …. ”.

Se mai reţine că potrivit  art.149 alin.1 din Legea nr.263/2010 deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate în termen de 30 de zile de la comunicare la Comisia Centrală de Contestaţii,  în  art.151 alin.2 prevăzându-se că hotărârile Comisiei  Centrale de Contestaţii pot fi atacate la instanţa judecătorească competentă în  30 de zile de la comunicare

În raport de textele de lege enunţate se constată că, în cauză, reclamantul nu s-a adresat Casei Judeţene de Pensii Mehedinţi cu cerere de recalculare a pensiei  în raport de sumele plătite  conform sentinţei nr.545/2009,  plăţile efectuate urmând să rezulte din  înscrisuri emise de Curtea de Conturi, ci a formulat acţiune la instanţă, deşi această cerere trebuie adresată Casei de pensii care are obligaţia legală să o analizeze şi să emită o decizie în acest sens.

Având în vedere procedura reglementată de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, se constată că este întemeiată excepţia prematurităţii cererii invocată de pârâta Casa Judeţeană de Pensii M, urmând să fie respinsă acţiunea.

Această sentinţă a rămas definitivă prin decizia nr. 2532 din 21.05.2015 pronunţată de Curtea de Apel Craiova prin care a fost respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul CC.

Domenii speta

Spete similare