Contestarea identităţii inculpatului în calea de atac; pluralitate ocazională versus pluralitate constituită; calitatea de subiect pasiv a statului în cazul traficului de migranţi.

Contestarea identităţii inculpatului în calea de atac; pluralitate ocazională versus pluralitate constituită; calitatea de subiect pasiv a statului în cazul traficului de migranţi.

Contestarea identităţii inculpatului în calea de atac impune efectuarea uneor verificări pentru stabilirea corectă a acesteia; acuzaţia de constituire a unui grup infracţional organizat, prev de art. 7 din Legea nr. 39/2003 impune verificarea îndeplinirii condiţiilor de realizare a acestei infracţiuni şi analiza elementelor constitutive ale acestei infracţini; calitatea de subiect pasiv a statului în cazul traficului de migranţi.

Secția  penală  și  pentru cauze  cu minori  - Decizia  penală nr.1071/A/12  noiembrie 2015

Prin sentinţa penală nr…/2015 pronunţată de Tribunalul Alba în dosarul penal nr. …/107/2013 au fost respinse cererile formulate de inculpaţii S.N.  şi J.G. de schimbare a încadrării juridice a faptei prev. de art.71 alin.1 din O.U.G. nr.105/2001 în infracţiunea prev. de art.263 alin.1 Cod penal.

În baza art.386 Cod procedură penală  s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului S.N. din infracţiunea prev. de art.7 din Legea  nr.39/2003 în infracţiunea prev. de art.367 alin.1 Cod penal cu aplic. art.5  Cod  penal şi din infracţiunea prev. de art.71 alin.1 din O.U.G. nr.105/2001 cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal din 1968 în infracţiunea prev. de art.263 alin.2 lit. a C.pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen. şi a art.5 C.pen.

S-a dispus condamnarea inculpatul J.G., la pedepsele de:

- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art.367 alin.1 C.pen. cu aplic. art.41 C.penal şi art.5 C.pen. şi interzicerea pe o durată de 1 an a drepturilor prev. de art.66 lit.a şi b C.pen. ca pedeapsă complementară;

- 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de migranţi prev. de art. 263 alin.2 lit. a C.pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen., a art.41 C.penal şi a art.5 C.pen. şi interzicerea pe o durată de 2 ani a drepturilor prev. de art.66 lit.a şi b C.pen. ca pedeapsă complementară.

În baza art. 39 alin.1 lit.b şi art.45 alin.3 C.penal au fost contopite pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare la care adaugă sporul de 6 luni închisoare urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 5 ani şi 6 luni închisoare  şi  interzicerea pe o durată de 2 ani a drepturilor prev. de art.66 lit.a şi b C.pen. ca pedeapsă complementară.

În baza art.65 alin.1 C.pen. s-a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a şi b C.pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca fiind executată.

În baza art.399  C.pr.pen. a fost menţinută măsura preventivă a controlului judiciar luată faţă de inculpatul J.G.

În baza art.404 alin.4 lit.a  C.pr.pen. rap. la art.72 alin.1 C. pen. s-a computat din pedeapsa principală durata reţinerii şi a arestării preventive de la data de 24.01.2013 la 13.12.2013.

În baza art.112 lit.e C.pen. s-a confiscat de la inculpatul J.G.  suma de 500 euro.

S-a dispus condamnarea inculpatul S.N. , în prezent deţinut în Penitenciarul A. la pedepsele de:

- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art.367 alin.1 C.pen. cu aplic. art.5 C.pen. şi interzicerea pe o durată de 1 an a drepturilor prev. de art.66 lit.c C.pen. ca pedeapsă complementară;

- 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de migranţi prev. de art. 263 alin.2 lit. a C.pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen. şi a art.5 C.pen. şi interzicerea pe o durată de 2 ani a drepturilor prev. de art.66 lit.c C.pen. ca pedeapsă complementară.

În baza art. 39 alin.1 lit.b şi art.45 alin.3 C.penal au fost contopite pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare la care adaugă sporul de 6 luni închisoare urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 5 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea pe o durată de 2 ani a drepturilor prev. de art.66 lit.c C.pen. ca pedeapsă complementară.

În baza art.65 alin.1 C.pen .s-a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.c  C.pen., respectiv: dreptul străinului de a se afla pe teritoriul României din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca fiind executată.

În baza art.399 C.pr. pen. a fost menţinută măsura arestării preventive luată faţă de inculpatul S.N.

În baza art.404 alin.4 lit.a  C.pr.pen. rap. la art.72 alin.1 C.pen. s-a computat din pedeapsa principală durata arestării preventive de la data de 30.09.2014 la zi.

În baza art.112 lit.e C.pen. s-a confiscat de la inculpatul S.N.  suma de 15.350 euro.

S-a constatat că părţile vătămate K.N., A.G.,  T., C.N., T.N., G.S., Y.K. nu s-au constituit părţi civile în cauză.

În baza art.274 alin.2 C.pr.pen. au fost obligaţi inculpaţii fiecare la plata sumei de 14793 lei cu titlu cheltuieli judiciare către stat.

În baza art.274 alin.1 C.pr.pen. suma de 1050 lei reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru părţile vătămate şi suma de 231,50 lei reprezentând onorariu interpret a fost avansată din fondurile Ministerului Justiţiei.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarele:

Inculpaţii S.N., J.G. şi R.A., în cursul anului 2012, au constituit o grupare infracţională având ca obiect traficul de migranţi pe relaţia S.L.–T.-B.-R.-vestul E., cu destinaţia finală F.

Migranţii proveneau din S.L., ţară pe care au dorit să o părăsească din cauza situaţiei social-economice. Gruparea era coordonată de către inculpatul S.N., cetăţean francez de origine srilankeză, acesta realizând un mecanism care în schimbul obţinerii unor avantaje materiale substanţiale a facilitat introducerea în R. a grupurilor de migranţi, cazarea lor temporară şi apoi trecerea acestora în U., activităţi comise împreună cu ceilalţi inculpaţi, dar sub coordonarea sa.

Inculpatul S.N. a fost cel care s-o ocupat de racolarea migranţilor, conaţionali de ai săi, de organizarea transportului, cazării şi trecerii frauduloase a frontierei de către aceştia, precum şi de tot ceea ce înseamnă organizarea acestor activităţi. Rolul şi contribuţia celorlalţi inculpaţi a fost de a  asigura îndrumarea şi călăuzirea migranţilor spre punctele de trecere a frontierei, respectiv de a-l susţine pe inculpatul S.N. în acţiunile sale. Mai mult S.N. era cel care obţinea principalele sume de bani provenite de la migranţi şi care îi plătea pe ceilalţi membri ai grupării.

 Pe parcursul şederii lor în R., ori în situaţia identificării  migranţilor în zona de frontieră, de către autorităţi, cetăţenii srilankezi au fost învăţaţi de inculpatul  S.N.  să îşi decline o altă identitate, prestabilită, dar nereală şi să susţină că intenţionau să solicite obţinerea statutului de azilant, întrucât în cazul identificării  migranţilor, autorităţile au obligaţia de a-i conduce până la un mijloc de transport în comun cu recomandarea să se prezinte la un centru de cazare a migranţilor.

Inculpatul J.G. îl cunoştea pe inculpatul S.N., cei doi întâlnindu-se în urmă cu mai mulţi ani în timp ce se aflau în detenţie în F.  şi ulterior după eliberare au rămas în relaţii amicale.

La începutul lunii august 2012, cetăţeanul francez S.N.  a venit în R. şi s-a deplasat la B. unde se afla la acel moment inculpatul  J.G., care îşi vizita părinţii. S.N.  i-a propus lui J.G. să-l însoţească în G., de unde urma să preia mai multe persoane, migranţi şi avea nevoie de el pentru a-i indica drumul spre R. şi zona de frontieră N.V., precum şi ca antemergător. Inculpatul J.G.  a acceptat şi l-a chemat în G.  şi pe vărul său, învinuitul R.A., deplasându-se cu autoturismul celui din urmă până la A.

În G., inculpatul S.N. intrase anterior în legătură cu 7 migranţi srilankezi care plecaseră din ţara lor, ajunseseră în T. şi de acolo ilegal în G. Pentru suma de 2500 euro de persoană,  S.N. le-a promis că-i va îndruma şi călăuzi să ajungă în F. Din suma solicitată, migranţii i-au dat fiecare în avans, sume cuprinse  între 150 şi 800 de euro, urmând ca diferenţa să o achite la ajungerea în F.

Din G.  cei 7 migranţi au fost transportaţi cu autoturismul marca Mazda cu numărul de F. XXXXXX , aparţinând inculpatului S.N. O dată cu aceştia au plecat şi inculpatul J.G. şi învinuitul R.A., dar cu autoturismul lor, aceştia având rol de antemergători şi călăuze. La graniţa greco-bulgară, migranţilor  li s-a indicat de către inculpatul S.  pe unde să treacă frontiera pe jos, apoi au fost preluaţi din nou de către acesta, în B.

Ajunşi în B., inculpatul J. şi învinuitul R. au îndrumat şi escortat ca antemergători, autoturismul lui S., în care se aflau migranţii, spre punctul de trecere a frontierei de la N.V. Inculpatul S.N.  după consultarea cu J.G. le-a arătat migranţilor  pe unde să traverseze graniţa bulgaro-română, în mod ilegal.  Migranţii au fost interceptaţi însă de organele Poliţiei de Frontieră N.V. şi au fost conduşi la sediu pentru audieri. Asupra lor nu aveau documente, astfel că identitatea acestora a fost stabilită pe baza declaraţiilor lor, respectiv: Y.K., K.N., A.G., T.M., C.N., T.N. şi G.S.

 În acelaşi timp poliţia bulgară i-a identificat în apropierea frontierei pe J.G.,  R.A. şi  S.N., ocazie cu care având informaţii despre interceptarea migranţilor, au constatat că cei 3 ar fi implicaţi în activitatea de trafic de migranţi şi i-au reţinut pentru cercetări.

În  B., cei 2 cetăţeni români şi cetăţeanul francez au fost cercetaţi şi judecaţi, alături de cei 7 migranţi, care au fost returnaţi  în B. din România.

La dosar a fost depusă un extras din sentinţa pronunţată de către judecătoria din oraşul G.T., din care rezultă că  cei trei şi-au recunoscut faptele şi  au fost condamnaţi fiecare la o pedeapsă de 3 luni închisoare cu suspendarea executării.

Pentru  actele materiale constând în călăuzirea şi îndrumarea migranţilor pentru a intra ilegal în R. din B.,  DIICOT- Serviciul Teritorial A.I. a dispus disjungerea cauzei faţă de inculpaţii J.G., S.N. şi  învinuitul R.A. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituire a grupului infracţional organizat în vederea săvârşirii infracţiunii de trafic de migranţi, cercetările  fiind  continuate de sub număr de dosar penal nou.

II. După ce au fost eliberaţi din arestul preventiv executat în B., la un interval de câteva zile, inculpatul J.G.  şi inculpatul S.N.  s-au reîntâlnit la B. Întrucât  după eliberare migranţii au rămas în B., iar  învinuitul  R.A. nu a mai vrut să participe la săvârşirea faptelor, inculpatul S.N. a iniţiat din nou demersuri pentru a-i trece ilegal în R. În acest scop  S.N. i-a cerut lui J.G. să găsească un şofer care în schimbul unei sume de bani să se deplaseze în B.  cu un autoturism pe care i-l va pune la dispoziţie pentru a prelua cei şapte migranţi rămaşi acolo.

Inculpatul J. l-a contactat astfel pe inculpatul R.I., căruia i-a prezentat propunerea cetăţeanului francez, cei 3 întâlnindu-se, discuţiile fiind traduse de inculpatul J. Inculpatul R.  a acceptat ca în schimbul sumei de 2000 de euro să se deplaseze în B.  cu un autoturism procurat de inculpatul S.N., marca BMW, cu numărul XXXXXX, înmatriculat în A., care avea un portbagaj modificat, prevăzut cu o ascunzătoare, autoturism cu care urma să-i transfere clandestin pe cei 7 migranţi din B. în R. Pentru a justifica deţinerea şi conducerea acelui autovehicul peste frontieră, inculpatul J.G. şi inculpatul S.N. i-au întocmit un contract de vânzare-cumpărare lui R.I., prin care acesta devenea proprietar, dar în realitate nu s-a întâlnit cu proprietarul scriptic al autoturismului şi nu i-a dat acestuia suma de 1.000 de euro, cât era preţul trecut pe contract.

Astfel, s-a constituit grupul infracţional format din inculpatul S.N.,  J.G. şi R.I., grupare condusă de inculpatul S.N. şi având ca obiect de activitate săvârşirea infracţiunii de trafic de migranţi. Rolul fiecărui membru a fost bine stabilit, inculpatul S.N., fiind cel care a organizat şi a fost implicat în activităţile constând în procurarea unui autoturism pentru deplasarea în B., preluarea celor 7 migranţi srilankezi, trecerea acestora în mod fraudulos, cazarea lor în B. şi în R. şi transportul acestora mai departe spre F. Inculpatul J.G. l-a cooptat pe inculpatul R.I. şi i-a dat indicaţii, cu privire la ceea ce urma să facă, la trecerea prin punctele de frontieră şi au ţinut ulterior legătura telefonic, inculpatul J.  fiind tot timpul la curent cu activităţile inculpatului R.  şi ale inculpatului S.N., dându-le sfaturi şi participând activ la săvârşirea faptelor. Rolul inculpatului R. a fost ca, sub îndrumarea celorlalţi doi inculpaţi, să  efectueze mai multe curse (7) cu autoturismul pus la dispoziţie, din B. în R., transportând de fiecare dată, ascuns în portbagaj, câte un migrant, pe care îl caza, plătind cazarea din banii daţi de inculpatul S.

Astfel, inculpatul R. s-a deplasat în B.  împreună cu inculpatul S. , cu autoturismul marca BMW precizat anterior.  În B. cei doi au ajuns în oraşul D., unde se aflau cazaţi cei 7 migranţi. Unul câte unul aceştia au fost preluaţi cu autoturismul marca BMW condus de inculpatul R. şi trecuţi în R. În acest timp inculpatul S.  a rămas în B. Primii 3 migranţi au fost introduşi în ţară prin punctele de frontieră N.V.  şi  V.V. După ce inculpatul R. i-a cazat iniţial la un hotel din M., pe primii 2 migranţi, pentru o noapte, ulterior, după ce l-a adus şi pe cel de al treilea migrant, acesta i-a cazat pe toţi cei 3 srilankezi la un motel din B. Următorii 3 migranţi au intrat în România tot ascunşi în portbagajul autoturismului BMW de către inculpatul R.I.  care i-a trecut prin punctul de frontieră de la G., iar pe urmă au fost cazaţi la un hotel din C. Costul pentru cazările migranţilor a fost suportat de către inculpatul S., care i-a dat banii necesari inculpatului R. O dată cu al şaselea migrant a trecut din R. în B. şi inculpatul S.

Inculpatul R.I. s-a întors în B. şi l-a preluat şi pe al şaptelea migrant srilankez, K.N. Înainte de a ajunge la punctul de trecere a frontierei de la T.M. migrantul a fost introdus în ascunzătoarea din portbagajul autoturismului BMW. Cu ocazia controlului autovehiculului migrantul a fost depistat de organele de poliţie şi a fost reţinut pentru cercetări, alături de inculpatul R.I. Acestuia i s-a întocmit un dosar penal, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele, care a fost conexat la prezenta cauză, după infirmarea soluţiei iniţiale. Al şaptelea migrant srilankez a fost returnat în B., rămânând în R. ceilalţi 6.

Este de menţionat că inculpatul R.I. după ce a fost prins trecând fraudulos pe cel de al şaptelea migrant, a refuzat să mai participe, nemaifiind implicat în activităţile ulterioare desfăşurate de către ceilalţi 2 inculpaţi vizând scoaterea ilegală din ţară, pe la frontiera de vest, a migranţilor.

Ulterior, inculpatul S.  i-a reîntâlnit pe cei 6 migranţi srilankezi, intraţi ilegal în modalitatea descrisă mai sus, pentru a continua îndrumarea şi călăuzirea acestora spre F.

În data de 30.09.2012 inculpatul S.N.  i-a cazat pe cei 6 srilankezi pentru 2 nopţi la motelul  ”D.„  din S., unde la recepţie s-a înregistrat doar el. În cele 2 zile inculpatul  S.N.  l-a vizitat la locuinţa sa din S. pe inculpatul J.G. şi s-a întâlnit cu el şi în oraş, aducându-i acestuia la cunoştinţă despre cazarea migranţilor şi intenţia de a-i scoate din ţară pe la frontiera din vest. În acest scop, în baza rezoluţiei infracţionale luate, inculpatul S.N. i-a solicitat din nou lui J.G. să-i îndrume şi călăuzească pe migranţi în vederea trecerii frontierei de vest a R. Pentru a alege cel mai potrivit loc pe unde să treacă ilegal graniţa, inculpatul J. l-a transportat cu autoturismul său pe inculpatul S. până în zona de frontieră de la V.

De la motelul ” D. ” din S.,  unde au fost cazaţi, cei 6 migranţi au fost transportaţi de cetăţeanul francez, în seara de 02.10.2012, cu autoturismul  său marca Mazda cu numărul de F. XXXXXXX  spre graniţa de vest, pe sectorul A. Cu alt autoturism, s-a deplasat în aceeaşi direcţie numitul  J.G., în calitate de călăuză şi antemergător, care de la A. spre punctul de trecere a frontierei V., a fost urmat de autoturismul condus de S.N. În jurul orei 0.45 în localitatea C.C. autoturismul Mazda a fost verificat de organele poliţiei de frontieră, fiind identificaţi cetăţeanul francez  S.N. şi cei 6 migranţi, respectiv T.S.R., K.U., L.N., L.K., S.A., N.J., aceştia din urmă neavând asupra lor nici un document, identitatea  fiindu-le stabilită pe baza propriilor declaraţii.

După ce au fost audiaţi de Poliţia de Frontieră C.C., migranţii au fost îndrumaţi de către poliţişti să se adreseze Centrului Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil din T. cu cerere de azil. Aceştia nu au urmat însă îndrumările autorităţilor, ci s-au reîntâlnit cu inculpatul S. N., care i-a călăuzit pe cei 6 migranţi, trecându-i din nou peste graniţă în U., iar apoi i-a dus până în F.

După trecerea frontierei spre ţările din vest, inculpatul J.G. s-a interesat în acele zile de situaţia migranţilor, fiind informat prin telefon de inculpatul S.N. şi concubina sa. În discuţiile telefonice purtate inculpatul J. a insistat să-i fie trimişi banii care i se cuvin pentru contribuţia sa la ajungerea în F. a migranţilor. Astfel, în data de 11.10.2012 de pe numele numitei S.R., concubina inculpatului S. a fost trimisă, prin Western Union, suma de 500 de euro pe numele lui J.G. 

Totodată, inculpatul J.G. a fost cel care i-a dat inculpatului R.I. suma de 1000 de lei pentru a achita amenda cu caracter administrativ aplicată acestuia iniţial de Parchetul de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele.

În convorbirile purtate cu inculpatul S.N., de mai multe ori, inculpatul J. i-a cerut acestuia să-i trimită şi pentru inculpatul R.I. banii pe care i-a promis şi pe care nu i-a dat acestuia pentru participarea la trecerea migranţilor din B. în R., conform înţelegerii.

Faptele inculpaţilor sunt dovedite cu următoarele mijloace de probă:

- procesul-verbal de sesizare din oficiu, încheiat în data de 02.10.2012, prin care organele de poliţie, în baza informaţiilor existente s-au sesizat în legătură cu traficul de migranţi desfăşurat de gruparea infracţională;

- procesul-verbal din 02.10.2012 în care se consemnează efectuarea unor acte premergătoare de către organele de poliţie; din acesta reiese că în data de 02.10.2012 inculpatul S.N. era cazat la motelul „D.” din S., alături de alte persoane, respectiv grupul de 6 migranţi, care nu se înregistraseră la recepţie; în jurul orei 11.30 inculpatul susmenţionat s-a întâlnit cu inculpatul J.G.  la locuinţa din S.  a celui din urmă, cei doi făcând apoi cumpărături la magazinul L.; în jurul orei 18.30 cei doi s-au reîntâlnit, împrejurare în care inculpatul J. a urcat în autoturismul cetăţeanului francez şi a setat o adresă pe dispozitivul GPS al acestuia; în aceeaşi seară atât autoturismul inculpatului S.N. cât şi cel al inculpatul J.G. s-au deplasat spre A., fiind monitorizate de poliţie; la o benzinărie OMV de pe şoseaua de centură a A.  cetăţeanul francez l-a aşteptat pe inculpatul J., iar de acolo până la C.C.  maşina condusă de inculpatul S.N. a urmat-o pe cea a inculpatului J.G.; în C.C. o patrulă a poliţiei de frontieră a verificat autoturismul lui S.N., în care alături de acesta au fost identificate încă 6 persoane de origine srilankeză;

- procesul-verbal încheiat în 03.10.2013 din care rezultă că organele de poliţie au verificat camera de la motelul „D. ”, în care fuseseră cazaţi inculpatul S.N. şi cei 6 migranţi;

- procesul-verbal din 03.10.2012 privind stabilirea identităţii inculpatului S.N., la care sunt ataşate copii după documente de identitate ale acestuia obţinute prin ofiţerul de legătură francez;

- declaraţiile migranţilor, aceştia fiind audiaţi prin interpret autorizat,  în care susţin că au ajuns ilegal din S.L. în T. şi de acolo în G., unde l-au cunoscut pe inculpatul S.N. şi el de origine srilankeză, care în schimbul sumei de 2500 de euro pentru fiecare le a promis că i va duce în F.; au plecat din G. cu un autoturism al lui S.N., iar în faţa lor era o dubiţă în care se aflau 2 români; au intrat ilegal din G. în B., iar la frontiera bulgaro-română li s-a arătat de către cetăţeanul francez pe unde să treacă  în R.; au fost prinşi de poliţia de frontieră română şi li s-au luat declaraţii;

- declaraţia martorului M.C., administrator al motelului „D.” din S., unde inculpatul S.N. i-a cazat pe cei 6 migranţi;

- declaraţia martorului G.N., cumnat al inculpatului J.G. de unde rezultă că inculpatul J.  a fost arestat în B. împreună cu un cetăţean francez pentru că a încercat să treacă mai multe persoane frontiera de stat;

- declaraţia martorului J.N., frate al inculpatului J.G. audiat în faza de judecată prin comisie rogatorie care arată că inculpatul S.N. l-a rugat pe inculpatul J.G. „să-i facă o favoare” să meargă cu el în B. Iniţial inculpatul J. a refuzat pe motiv că nu vrea să aibă probleme, dar în cele din urmă a acceptat. De asemenea inculpatul J. i-a găsit un şofer inculpatului S.N. pentru a-i transporta pe migranţi din B. în R.

- declaraţia martorului S.T. care l-a pus în legătură pe inculpatul J.G. cu inculpatul R.I.

- procesele verbale de efectuare a percheziţiilor domiciliare; la percheziţia efectuată la locuinţa inc. J.G. au fost identificate şi ridicate un formular şi o chitanţă care atestă încasarea de către acesta a sumei de 500 de euro, expediată de concubina inculpatul S.N. prin Western Union, în data de 11.10.2012;

- procese-verbale întocmite în urma transcrierii convorbirilor telefonice interceptate, purtate de către inculpaţi şi învinuiţi;

- înscrisuri din dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Mangalia, respectiv:

-  ordonanţa procurorului din data de 25.10.2012 prin care cei 7 migranţi au fost scoşi de sub urmărire penală pentru săvârşirea infracţiunii de trecere ilegală a frontierei de stat prev. de art. 70 alin.1 din O.U.G. nr.105/2001 şi li s-au aplicat amenzi cu caracter administrativ

- referatul de terminare a urmăririi penale întocmit de organele de poliţie

- procesul-verbal din 05.09.2012, privind depistarea şi reţinerea celor 7 migranţi

- procesul-verbal privind verificările efectuate în B.  din care rezultă că învinuiţii (cetăţenii srilankezi) nu figurează cu intrare/ieşire în acea ţară .

- informarea autorităţilor bulgare că au depistat 3 persoane în apropierea frontierei, implicate în trecerea frontierei celor 7 cetăţeni srilankezi şi copii după documentele de identitate ale acestora, respectiv cărţile de identitate ale inculpatului J.G., R.A. şi S.N.

-  procesul-verbal de recunoaştere după fotografie a numiţilor R.A. şi S.N.

-  adresa I.G.P.F. de instituire a măsurilor operative

- procese-verbale de efectuare a percheziţiei corporale

-  telegrame şi informări ale poliţiei de frontieră cu autorităţile bulgare

- fotografii cu momentul trecerii ilegale a frontierei de stat de către migranţi,

- fotografie de grup a celor 7 cetăţeni srilankezi

- înscrisuri din dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Chişineu Criş :

- procesul-verbal de constatare din 03.10.2012, încheiat de Poliţia de Frontieră V., privind depistarea migranţilor şi a inculpatului S.N.

- fişele de cazier ale celor 6 migranţi

- copii după documente de identitate ale inculpatului S.N.

- verificarea autoturismului Mazda aparţinând aceluiaşi învinuit

- cererile de azil formulate de cei 6 migranţi

- înscrisuri referitoare la transferul unor sume de bani din C. şi F., în beneficiul  inculpatului S.N.

 - declaraţiile date de cei 6 migranţi în care susţin că au plecat din S.L. în data de 09.08.2012, călătorind până în R. cu avionul, iar de acolo au trecut ilegal frontierele R., U. şi R.; în ţară ar fi stat la O.  până în 08.10.2012 , când s-au întâlnit cu  S.N., care le-a promis că-i va duce la B.  pentru a depune documentaţia necesară statutului de azilant;

- înscrisuri din dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele :

- ordonanţa procurorului, prin care a fost sancţionat cu o amendă cu caracter administrativ învinuitul R.I.  şi ordonanţa prim-procurorului de infirmare a acesteia

- procesul-verbal din 28.09.2012 de constatare a infracţiunii, şi planşa fotografică cu aspecte de la acel moment; în procesul verbal se consemnează, printre altele, şi că migrantul srilankez a menţionat că a fost ascuns în portbagaj de conducătorul auto cu puţin timp înainte de a ajunge la frontieră;

- procesul-verbal din care rezultă că migrantul srilankez K.N. după constatarea faptei şi audierea sa a fost predat de autorităţile române celor bulgare;

- dovada de ridicare a unor obiecte şi înscrisuri;

- copie după  hotărârea judecătorească în limba bulgară, găsită asupra migrantului srilankez, pronunţată de către instanţa din oraşul G.T., în data de 17.09.2012;

- declaraţiile inculpatului R.I.

- declaraţia în limba engleză a migrantului  K.N., tradusă în limba română, în care a relatat că alături de alte 6 persoane au călătorit legal din S.L. până în T., de unde au trecut ilicit în G., apoi au ajuns în B.  unde au fost arestaţi 45 de zile; după eliberare a fost preluat de un cetăţean bulgar şi unul român, şi i s-a spus că se va reîntâlni  în R. cu ceilalţi 6 conaţionali, pentru a continua drumul spre F.; cetăţeanul român l-a  ascuns în portbagajul autoturismului său, unde a fost identificat de poliţia de frontieră; a mai declarat că ceilalţi 6 migranţi  au fost trecuţi din B. în R., unul câte unul, de către cetăţeanul francez S.N.

- declaraţia martorei M.M., în care arată că lucrând ca şi casier la punctul de trecere a frontierei de la T.M. a observat verificările organelor de poliţie asupra unui autoturism marca BMW, în portbagajul căruia a fost găsită o persoană;

- declaraţiile inculpatului R.I., în care acesta a recunoscut faptele şi a arătat că prin intermediul inculpatului J.G. l-a cunoscut pe inculpatul S.N. care i-a propus, ca în schimbul unor sume de bani să treacă ilegal frontiera de stat din B. în R. un număr de 7 persoane;

- declaraţiile inculpatului J.G. care recunoaşte parţial faptele, arătând că a fost contactat de inculpatul S.N. pentru a-i găsi un şofer şi a-l însoţi în G. de unde urma să-şi aducă familia în F. sau G.  A fost condamnat în B. pentru că l-a ghidat pe inculpatul S.N. şi cei 7 cetăţeni srilankezi în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat. După eliberare, în B., a fost contactat din nou de către inculpatul S.N.  căruia i-a găsit un alt şofer, pe inculpatul R., pentru a-i trece ilegal graniţa pe cei 7 migranţi. De asemenea, a intermediat convorbirile dintre inculpaţii R. şi S., şi l-a ghidat pe acesta şi cei şapte migranţi din S. spre graniţa de la A.

- declaraţiile inculpatului S.N. care arată că nu a primit bani de la migranţi întrucât aceştia erau rude cu el, că inculpatul J.  l-a ajutat doar cu găsirea unui şofer şi a tradus discuţiile dintre ei. Mai arată că s-a deplasat la A. pentru ca migranţii să solicite azil politic, iar inculpatul J.  i-a arătat drumul până la A. Susţinerile inculpaţilor  S.N. şi  J.G.  sunt contrazise însă de materialul probator administrat în cauză, respectiv: declaraţiile migranţilor care au arătat că în G.  l-au cunoscut pe inculpatul  S.N. şi el de origine srilankeză, care în schimbul sumei de 2500 de euro pentru fiecare le-a promis că-i va duce în F., declaraţiile martorilor audiaţi şi a inculpatului R. care au arătat că inculpaţii S.N. şi J.G. i-au îndrumat şi călăuzit pe cei 7 cetăţeni srilankezi în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat,  din B. în R. şi din R. în U.

Instanţa a apreciat că declaraţiile extrajudiciare ale migranţilor date în cauză în care arată că nu au dat bani inculpatului S.N. pentru a-i trece graniţa sunt nesincere, aceştia nu au motivat în nici un fel de ce au revenit asupra declaraţiilor anterioare.

Referitor la excepţia nulităţii procese-verbale întocmite în urma transcrierii convorbirilor telefonice interceptate, purtate de către inculpaţii S.N. şi J.G. în limba franceză motivat de împrejurarea că acestea nu au fost traduse de un traducător autorizat, instanţa a respins-o ca neîntemeiată. Interceptarea convorbirilor s-a făcut în baza art.91 ind.2 C.pr.pen. din 1968. Conform art.91 ind.3 C.pr.pen. din 1968 convorbirile sau comunicările interceptate şi înregistrate sunt redate integral într-un proces-verbal de procuror sau de lucrătorul din cadrul poliţiei judiciare delegat de procuror. În cauză, interceptarea şi redarea s-a făcut de către Serviciul de Operaţiuni Speciale A., singura autoritate ce are capacitatea tehnică de a efectua interceptări telefonice, fără ca legea să prevadă obligativitatea traducerii convorbirilor de către un traducător autorizat.

Cu privire la cererile formulate de inculpaţii S.N. şi J.G. de schimbare a încadrării juridice a faptei prev. de art.71 alin.1 din O.U.G. nr.105/2001 în infracţiunea prev.  de  art.263  alin.1 C.pen. instanţa a respins-o întrucât din întreg materialul probator administrat în cauză la care s-a făcut referire mai sus, rezultă că inculpaţii au săvârşit fapta de trafic de migranţi în scopul obţinerii unui folos patrimonial.

Contrar susţinerilor apărătorului inculpatului  J.G., acesta a săvârşit faptele în stare de recidivă postexecutorie faţă de condamnarea de 8 ani închisoare aplicată de autorităţile germane şi recunoscută prin sentinţa penală nr…/2002 a Curţii de Apel Bucureşti. Pedeapsa se consideră executată la data de 14.12.2005, dată de la care se calculează şi termenul de reabilitare care este de 9 ani în acest caz (art.135 lit.b  C.penal  din 1968) şi care se împlineşte la data de 14.12.2014, ori faptele au fost săvârşite în anul 2012.

În temeiul art.7 paragraf 1 din CEDO şi a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 265/2014 pentru a stabili care este legea penală mai favorabilă, trebuie să se procedeze la o comparaţie globală a regimului represiv al fiecăreia dintre legile penale aplicabile în cazul acuzatului ( metoda comparaţiei globale).

Pentru inculpaţi legea penală mai favorabilă este legea nouă întrucât limitele de pedeapsă pentru infracţiunea de grup infracţional organizat prev. de art.367 alin.1 Cod  penal  sunt de la 1 an la 5 ani, faţă de pedeapsa de 5 ani la 20 ani prev. de legea veche, respectiv art.7  din  Legea nr.39/2003. Şi în cazul inculpatului J. pentru care instanţa a reţinut starea de recidivă, stabilind limitele de pedeapsă conform art.43 alin.5 Cod penal, majorate cu jumătate, tot legea nouă este mai favorabilă.

De asemenea legea nouă este mai favorabilă şi în cazul infracţiunii de trafic de migranţi în formă continuată prev. de art.263 alin2 lit.a C.penal pentru care pedeapsa este închisoarea de la 3 ani la 10 ani, întrucât infracţiunea continuată se sancţionează, conform art.36 alin.2  C.pen., cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită al cărei maxim se poate majora cu cel mult 3 ani.

Astfel, în baza art.386 C.pr.pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului J.G. din infracţiunea prev. de art.7 din Legea nr.39/2003 cu aplic. art.37 lit.b C.penal din 1968 în infracţiunea prev. de art.367 alin.1 C.penal  cu aplic. art.41 C.penal şi art.5  C.penal şi din infracţiunea prev. de art.71 alin.1 din O.U.G.  nr.105/2001 cu aplic. art.41 alin.2 C.penal din 1968 şi a art.37 lit.b  C.penal  din 1968 în infracţiunea prev. de art.263 alin.2 lit. a C.penal cu aplic. art.35 alin.1 C.penal, a art.41 C.penal şi a art.5 C.penal.

În baza art.386 C.pr.pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului  S.N. din infracţiunea prev. de art.7 din Legea nr.39/2003 în  infracţiunea prev. de art.367 alin.1 C.pen. cu aplic. art.5 C.pen. şi din infracţiunea prev. de art.71 alin.1 din O.U.G.  nr.105/2001 cu aplic. art.41 alin.2 C.pen. din 1968  în infracţiunea prev. de art.263 alin.2 lit. a C.pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen. şi a art.5 C.pen.

Faptele inculpaţilor  S.N. şi J.G.  care împreună cu inculpatul R.I. au constituit un grup infracţional organizat, cu o ierarhie prestabilită, persistenţă în timp, mod de împărţire a activităţilor şi profitului, în scopul săvârşirii infracţiunii grave de trafic de migranţi, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin1 C.pen. rap. la art.5 C.pen., cu aplicarea art. 41  C.pen., faţă de inculpatul J.G.

Faptele inculpaţilor S.N. şi J.G.  de a îndruma, caza şi călăuzi mai multe persoane (7), cetăţeni srilankezi în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat, din B. în R.  şi din R.  în U.  întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de  migranţi prev. de art. 263 alin.2 lit.a  C.penal cu aplicarea art.35 alin.1 C.pen. şi a art.5 C.pen. şi a art. 41  C.pen., faţă de inculpatul J.G.

La individualizarea pedepsei, în conformitate cu prevederile art. 74 Cod penal, Tribunalul s-a raportat la gravitatea infracţiunii săvârşite şi periculozitatea infractorului, care este evaluată după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Raportat la criteriile deja menţionate, Tribunalul a apreciat că faptele inculpaţilor prezintă un grad mare de pericol social având în vedere, dat de modalitatea de săvârşire a faptelor - persistenţa lor în trecerea ilegală a graniţei a celor 7 migranţi, chiar dacă iniţial au fost condamnaţi în B., numărul persoanelor traficate, numărul mare al actelor materiale săvârşite, starea de recidivă pentru inculpatul  J.G., rolul principal pe care l-a avut inculpatul S.N. în activitatea infracţională, conduita inculpaţilor care au recunoscut parţial săvârşirea faptelor, scopul săvârşirii faptei - pentru obţinerea de bani şi profitând de situaţia migranţilor care au părăsit ţara lor din cauza războiului civil.

Faţă de cele expuse, Tribunalul, a condamnat inculpatul  J.G. la pedepsele de:

- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art.367 alin.1 C.pen. cu aplic. art.41 C.penal şi art.5 C.pen. şi interzicerea pe o durată de 1 an a drepturilor prev. de art.66 lit.a şi b C.pen. ca pedeapsă complementară;

- 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de migranţi prev. de art. 263 alin.2 lit. a C.pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen., a art.41 C.penal şi a art.5 C.pen. şi interzicerea pe o durată de 2 ani a drepturilor prev. de art.66 lit.a şi b C.pen. ca pedeapsă complementară.

În baza art. 39 alin.1 lit.b şi art.45 alin.3 C.penal a contopit pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare la care adaugă sporul de 6 luni închisoare urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 5 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea pe o durată de 2 ani a drepturilor prev. de art.66 lit.a şi b C.pen. ca pedeapsă complementară.

În baza art.65 alin.1 C.pen. a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a şi b C.pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca fiind executată.

În baza art.399 C.pr.pen. a menţinut măsura preventivă a controlului judiciar luată faţă de inculpatul  J.G. constatând că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii controlului judiciar subzistă; se impune în continuare respectarea unor obligaţii de natură să garanteze prezenţa inculpatului la judecată şi aflarea adevărului în cauză.

Totodată, această măsură restrictivă de libertate se justifică şi din perspectiva necesităţii unei normale desfăşurări a procesului penal în sensul art. 202 alin. 1 C.pr.pen.

În baza art.404 alin.4 lit.a  C.pr.pen. rap. la art.72 alin.1 C.pen. a computat din pedeapsa principală durata reţinerii şi a arestării preventive de la data de 24.01.2013 la 13.12.2013.

În baza art.112 lit.e C.pen. a confiscat de la inculpatul  J.G. suma de 500 euro obţinută în urma săvârşirii infracţiunilor.

A condamnat inculpatul S.N., la pedepsele de:

- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art.367 alin.1 C.pen. cu aplic. art.5 C.pen. şi interzicerea pe o durată de 1 an a drepturilor prev. de art.66 lit.c C.pen. ca pedeapsă complementară;

- 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de migranţi prev. de art. 263 alin.2 lit. a C.pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen. şi a art.5 C.pen. şi interzicerea pe o durată de 2 ani a drepturilor prev. de art.66 lit.c C.pen. ca pedeapsă complementară.

În baza art. 39 alin.1 lit.b şi art.45 alin.3  C.pen.  a contopit pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare la care adaugă sporul de 6 luni închisoare urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 5 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea pe o durată de 2 ani a drepturilor prev. de art.66 lit.c C.pen. ca pedeapsă complementară.

În baza art.65 alin.1 C.pen. a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.c  C.pen., respectiv: dreptul străinului de a se afla pe teritoriul R.  din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca fiind executată.

În baza art.399 C.pr.pen. a menţinut măsura arestării preventive luată faţă de inculpatul S.N. constatând că temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive a inculpatului se menţin, nu s-au modificat până la acest moment procesual, şi impun în continuare măsura privativă de libertate menţionată.

Instanţa a avut în vedere gravitatea deosebită a infracţiunilor de care este acuzat inculpatul, perioada de timp în care s-a desfăşurat activitatea infracţională, modul şi mijloacele de săvârşire, numărul mare al persoanelor traficate, scopul săvârşirii infracţiunilor-în vederea obţinerii de foloase patrimoniale, amploarea activităţilor infracţionale desfăşurate care depăşesc graniţele ţării, desfăşurarea unor activităţi împărţite şi prestabilite de identificare şi racolare a unor migranţi , precum şi a unor transportatori care să realizeze transferul victimelor în străinătate.

Instanţa a constatat că pentru buna desfăşurare a procesului penal şi al prevenirii săvârşirii  de noi infracţiuni se impune menţinerea arestării preventive a inculpatului  S.N., această măsură fiind  proporţională cu  gravitatea acuzaţiilor şi necesară în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal la care face referire alineatul 3 al art. 202 C.pr.pen., precum şi jurisprudenţa CEDO.

S-a constatat astfel ca fiind îndeplinit atât caracterul necesar al măsurii privative de libertate, cât şi caracterul insuficient al altor măsuri preventive mai puţin coercitive decât arestarea preventivă.

În baza art.404 alin.4 lit.a C.pr.pen. rap. la art.72 alin.1 C.pen. a computat din pedeapsa principală durata arestării preventive de la data de 30.09.2014 la zi.

În baza art.112 lit.e C.pen. a confiscat de la inculpatul S.N.  suma de 15.350 euro, obţinuţi în urma săvârşirii faptelor, (câte 2500 euro de la fiecare din cei 6 migranţi şi 150 euro de la migrantul  K.N., care a fost returnat autorităţilor bulgare, după ce a fost prins la T.M.).

Prin declaraţiile extrajudiciare depuse la dosar, părţile vătămate K.N., A.G.,  T., C.N., T.N., G.S., Y.K. au declarat că nu se constituie părţi civile în cauză, astfel că instanţa a luat act de manifestarea lor de voinţă.

În baza art.274 alin.2 C.pr.pen. a obligat inculpaţii fiecare la plata sumei de 14793 lei cu titlu cheltuieli judiciare către stat.

În baza art.274 alin.1 C.pr.pen. suma de 1050 lei reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru părţile vătămate şi suma de 231,50 lei reprezentând onorariu interpret a fost avansată din fondurile Ministerului Justiţiei.

Împotriva hotărârii pronunţate de prima instanţă au declarat apel de D.I.I.C.O.T.- Serviciul Teritorial A.I. şi inculpaţii S.N. şi inculpatul J.G.

Apelurile au fost declarate în termen şi au fost motivate în scris.

În motivarea apelului D.I.I.C.O.T.- Serviciul Teritorial A.I. a criticat sentinţa penală atacată, sub aspectul laturii penale, susţinându-se că în mod greşit prima instanţă i-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prev. de art. 66 alin. 1 lit. c) C.pen., respectiv interzicerea dreptului străinului de a se afla pe teritoriul R., deşi art. 65 alin. 1 C.pen. prevede că pedeapsa accesorie constă în interzicerea exerciţiului drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) şi d)-o) a căror exercitare a fost interzisă de instanţă ca pedeapsă complementară. Din analiza celor două dispoziţii invocate mai sus rezultă că pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului străinului de a se afla pe teritoriul R. nu poate fi aplicată.

De asemenea D.I.I.C.O.T.- Serviciul Teritorial A.I. a susţinut că este necesar ca durata pedepsei complementare să fie majorată până la 5 ani.

În motivarea apelului S.N. a criticat sentinţa penală atacată, susţinând că legea penală mai favorabilă este legea veche, ţinând seama de sporul facultativ care se aplică în cazul concursului de infracţiuni.

De asemenea inculpatul a criticat sentinţa penală atacată privind individualizarea judiciară a pedepsei, solicitând reducerea acesteia, iar în cazul stabilirii ca lege penală mai favorabilă a C.pen. din 1968 să fie luată faţă de inculpat măsura de siguranţă prev. de art.117 C.pen. 1968, respectiv expulzarea cetăţeanului străin.

În motivarea apelului inculpatul J.G. a criticat sentinţa penală atacată, sub aspectul laturii penale, solicitând desființarea hotărârii atacate şi rejudecarea de către Tribunalul Alba a hotărârii desfiinţate pentru motivul că judecarea cauzei la această instanţă a avut loc în lipsa părţilor civile nelegal citate.

Inculpatul a susţinut că faptele nu întrunesc conţinutul constitutiv al infracţiunii prev. de art.7 din Legea nr.39/2003, deoarece nu există o structură organizatorică bine definită cu o existenţă îndelungată în timp şi, pe cale de consecinţă, a solicitat achitarea, iar pentru actele materiale desfăşurate pe teritoriul B. a solicitat încetarea procesului penal, deoarece există o hotărâre definitivă pronunţată de autorităţile bulgare.

De asemenea inculpatul a solicitat achitarea în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b) C.pr.pen. pentru săvârşirea infracțiunii de trafic de migranţi prev. de art. 71 din O.U.G. nr.115/2001, iar în subsidiar a solicitat reindividualizarea pedepselor, ca efect al reţinerii de circumstanţe atenuante, reducând pedepsele aplicate, în condiţiile în care legea penală mai favorabilă este C.pen. din 1968.

Apelurile inculpaţilor sunt fondate din următoarele considerente:

Inculpaţii nu au contestat starea de fapt, care a fost corect reţinută de instanţa de fond.

În cauză nu sunt probe din care să rezulte că inculpaţii au săvârşit infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr.39/2003

Constituirea unui grup infracţional organizat este o activitate prin care este înfiinţată o organizaţie criminală, care vizează săvârşirea unor infracţiuni dintre cele prevăzute de Legea nr. 39/2003.

Pentru existenţa unei pluralităţi constituite de infractori este necesară structurarea grupului de persoane ce intră în alcătuirea acesteia. Existenţa grupului de persoane are, în cazul pluralităţii constituite, o perioadă de fiinţă, iar acestea acţionează în mod coordonat, în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni, pentru a obţine direct sau indirect un folos material sau moral. Pentru existenţa pluralităţii constituite legea pretinde conlucrarea mai multor persoane, de natură să dureze în timp şi cu o pronunţată coeziune, determinată de un obiectiv comun, concepţie unică şi disciplină statornică a membrilor.

Infracţiunea prev. de art. 7 din  Legea nr.39/2003 nu se confundă cu pluralitatea ocazională şi nici cu cele prev. de art.167 şi 323 C. pen. din 1968, deoarece implică mai multe condiţii intrinseci, cum ar fi organizarea grupului, reguli de acţiune, o ierarhie a  membrilor şi repartizarea rolurilor acestora, dar şi condiţia specifică referitoare la comiterea vreuneia dintre infracţiunile grave prev. de art. 2 din Legea nr. 39/2003.

Nu constituie pluralitate constituită grupul de infractori format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi.

Fapta la care şi-au adus contribuţia mai multe persoane, prin care se realizează conţinutul unei infracţiuni se numeşte pluralitate ocazională de infractori şi mai poartă numele de participaţie penală.

În cauză, din examinarea stării de fapt, rezultă că grupul de infractori a fost format ocazional în scopul trecerii peste frontieră a unui număr de 7 migranţi din S.L.

Relevantă în acest sens este succesiunea constituirii grupului de infractori, schimbarea componenţei acestuia; astfel pentru trecerea migranţilor din G. în B. şi din B. în R.  grupul a fost format din S.N., J.G. şi R.A., iar după ce au fost reţinuţi şi condamnaţi la 3 luni de închisoare cu suspendarea executării de către autorităţile bulgare şi eliberaţi, în condiţiile în care R.A. a refuzat să participe la săvârşirea faptelor, a fost cooptat inculpatul R.I., noul grup de infractori având ca obiectiv trecerea garniţei bulgaro-române a aceloraşi migranţi care au fost returnaţi de către autorităţile române autorităţilor bulgare. Ulterior reuşindu-se trecerea numai a şase migranţi din numărul de şapte migranţi de către inculpatul R.I., îndrumarea, călăuzirea şi transportul lor pe teritoriul R. până în localitatea C.C. s-a realizat de către inculpaţii S.N. şi J.G., după care la trecerea frontierei de către cei şase migranţi peste graniţă în Ungaria a participat numai inculpatul S.N.

Formarea celui de-al doilea grup de infractori a fost determinată de eşuarea activităţii primului grup, aspect care evidenţiază pluralitatea ocazională. Inculpatul R.I. a fost cooptat pentru o acţiune determinată, respectiv trecerea frontierei de către migranţi din B. în R., pentru care S.N. i-a vândut fictiv inculpatului R.I. un autoturism care avea modificări ce permitea transportul migranţilor. Inculpaţii S.N. şi J.G. au evitat transportul migranţilor din B. în R. deoarece aveau o hotărâre de condamnare pentru traficul de migranţi pronunţată de autorităţile bulgare. Inculpatul R.I. după ce a fost depistat de către autorităţile de frontieră s-a retras din grup, activitate de călăuzire şi îndrumare a migranţilor fiind efectuată numai de cei doi inculpaţi.

Dintr-o altă perspectivă nu a existat o pronunţată coeziune a grupului, determinată de un obiectiv comun, concepţie unică şi disciplină statornică a membrilor, iar conlucrarea persoanelor a avut o durată scurtă în timp, fiind ocazionată numai de trecerea peste frontieră a celor şapte migranţi srilankezi, aspecte care reliefează împrejurarea că nu a existat o pluralitate constituită de infractori.

Activitatea de organizare a racolării îndrumării sau călăuzirii uneia sau mai multor persoane în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat este inclusă în conţinutul infracţiunii de trafic de migranţi  prev. de art. 7 alin. 1 din  Legea O.U.G. nr.115/2001.

În concluzie, luând în considerare cele expuse mai sus, apreciem că nu constituie pluralitate constituită grupul de infractori format din S.N., J.G. şi R.I., care au acţionat ocazional în scopul trecerii  migranţilor  în R., deoarece nu au avut continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi şi, pe cale de consecinţă, în temeiul art. 396 alin. C.pr.pen. raportat la art. 16 alin. lit. c) C.pr.pen., va achita inculpaţii pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr.39/2003.

Critica inculpaţilor privind aplicarea globală a legii penale mai favorabilă este întemeiată, deoarece, ca urmare a achitări inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr.39/2003, Codul penal din 1968 este legea penală mai favorabilă în condiţiile în care limitele pedepsei pentru infracţiunea prev. de art. 71 alin. 1) din  O.U.G.  nr. 105/2001 sunt de la 2 la 7 ani, iar pedeapsa prev. de art. 263 alin. 2 lit. a) C.pen. este de la 3 la 10 ani.

Pentru inculpatul J.G., care a săvârşit infracţiunea de trafic de migranţi în stare de recidivă postexecutorie este mai favorabil C.pen. din 1968, care nu prevede o majorare a limitelor speciale ale pedepsei.

În condiţiile în care instanţa a apreciat că nu sunt probe din care să rezulte că inculpaţii au săvârşit infracţiunea  prevăzută de art. 7 alin. 1 din Legea nr.39/2003, constatând că fapta de trafic de migranţi a fost săvârşită de trei persoane împreună, va reţine circumstanţa agravantă prevăzută de art. 75 alin. 1 lit. a) C.pen. din 1968.

Potrivit art. 37 alin. 3  C.pen. din 1968 pentru stabilirea stării de recidivă se poate ţine seama şi de hotărârea de condamnare pronunţată în străinătate, pentru o faptă prevăzută şi de legea română, dacă hotărârea de condamnare a fost recunoscută potrivit dispoziţiilor legii. Deoarece la dosarul cauzei nu există hotărâri de condamnare a inculpatului S.N., care au fost recunoscute de autorităţile române, instanţa nu a reţinut  starea de recidivă a acestuia, deşi din comunicările ambasadei franceze rezultă că inculpatul a fost condamnat de autorităţile franceze la pedeapsa închisorii.

Ca efect al stabilirii legii penale mai favorabilă, ţinând seama de starea de recidivă a inculpatului J.G. şi de antecedentele penale ale inculpatului S.N.  a aplicat  fiecărui inculpat o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de  trafic de migranţi prev. de art. 71 alin. 1) din O.U.G.  nr. 105/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2) C.pen. din 1968, aplicând fiecărui inculpat şi pedeapsa accesorie constând  în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1) lit. a) teza a II-a şi b) C.pen. din 1968.

Luând în considerare specificul şi modalitatea în care a fost săvârşită infracţiunea de trafic de migranţi de către cetăţeanul străin S.N., precum şi menţiunea făcută de acesta prin motivele de apel, instanţa a dispus expulzarea acestuia după executarea pedepsei închisorii, potrivit disp. art. 117 C.pen. din 1968.

Potrivit  unei  constatări  criminalistice dactiloscopice, efectuate în cauză, s-a concluzionat că impresiunile de pe fişa decadactilară A.F.I.S. ale persoanei ce figurează cu următoarele date: născut la data de XX.XX.XXX, domiciliat în loc. S.L., 100 R.M., posesor al cărţii de identitate nr….  eliberată de autorităţile franceze la data de .../.../…, aparţin numitului T.K., născut la XX.XX.XXXX în K.S.

Critica inculpaţilor prin care au solicitat desfiinţarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Alba, deoarece judecarea cauzei a avut loc în lipsa părţilor civile nelegal citate, este neîntemeiată, deoarece nu a existat constituire de  parte  civilă  în cauză, iar prin rechizitoriu s-a menţionat că migranţi sunt părţi vătămate şi s-a solicitat citarea lor prin afişare la uşa instanţei, nefiindu-le cunoscute adresele. Dintr-o altă perspectivă nu era necesară citarea migranţilor în calitate de părţi vătămate deoarece subiectul pasiv, în cazul traficului de migranţi, este statul, întrucât el este titularul valorii afectate prin comiterea infracţiunii, respectiv asigurarea respectării regimului juridic al tranzitării frontierei de către migranţi.

Critica privind încetarea procesului penal pentru faptele săvârşite în B. este neîntemeiată, deoarece inculpaţii nu au fost trimişi în judecată pentru aceste fapte.

Critica inculpatului  J.G.  prin care a susţinut că nu săvârşit fapta de trafic de migranţi este nejustificată deoarece inculpatul a participat nemijlocit la călăuzirea şi îndrumarea migranţilor pe teritoriul R.

În condiţiile în care instanţa a stabilit că legea penală mai favorabilă este C.pen. din 1968 criticile DIICOT privind durata pedepsei complementare şi conţinutul pedepsei accesorie aplicate potrivit Codului penal sunt neîntemeiate.

Având în vedere considerentele de mai sus, în temeiul art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. a) C.pr.pen. instanţa  a admis  apelurile declarate de inculpatul S.N. şi inculpatul  J.G. împotriva sentinţei penale nr. 59/2015 pronunţată de Tribunalul Alba în dosarul penal nr. 2743/107/2013.

A desfiinţat  sentinţa penală atacată, sub aspectul laturii penale, şi procedând la o nouă judecată în aceste limite:

În aplicarea globală  a legii penale, potrivit art. 5 alin. 1) Cod penal, a stabilit ca lege penală mai favorabilă Codul penal din 1968.

I.A condamnat  pe inculpatul J.G.,  la 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii  de  trafic de migranţi prev. de art. 71 alin. 1) din O.U.G. nr. 105/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2) Cod penal din 1968, art. 37 alin. 1) lit. b) Cod penal din 1968 şi art. 75 alin. 1) lit. a) Cod penal din 1968.

În temeiul art. 71 alin. 2) Cod penal din 1968, a interzis  inculpatului exercitarea drepturilor  prev. de art. 64 alin. 1) lit. a) teza a II-a şi b) Cod penal din 1968.

A computat din durata pedepsei aplicate timpul reţinerii şi arestării preventive de la 24.01.2013 la 13.12.2013.

În temeiul art. 424 alin. 2) C.pr.pen. raportat la art. 241 alin. 1) lit. c) C.pr.pen., a constatat  că măsura preventivă  a controlului judiciar a încetat de drept la 12.11.2015.

În temeiul art.118 alin. 1) lit. d) Cod penal din 1968, a confiscat de la inculpatul J.G. suma de 500 Euro.

În temeiul art. 396 alin. 5) C.pr.pen. raportat la art. 16 alin. 1) lit. c) C.pr.pen. a achitat  pe inculpatul  J.G.  pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. 1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 alin. 1) lit. b) Cod penal din 1968.

II. A condamnat  pe inculpatul S.N.,  la 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de migranţi prev. de art. 71 alin. 1) din OUG nr. 105/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2) Cod penal din 1968 şi art. 75 alin. 1) lit. a) Cod penal din 1968.

În temeiul art. 71 alin. 2) Cod penal din 1968, a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1) lit. a) teza a II-a şi b) Cod penal din 1968.

A computat  din durata pedepsei aplicate timpul reţinerii şi arestării preventive de la 30.09. 2014 la 12.11.2015.

În temeiul art. 117 alin. 1  Cod penal a dispus  expulzarea inculpatului S.N.  alias T.K.  după executarea pedepsei.

În temeiul art. 118 alin. 1) lit. d) Cod penal din 1968, a confiscat de la inculpatul S.N.  suma de 15.350 Euro.

În temeiul art. 396 alin. 5) C.pr.pen. raportat la art. 16 alin. 1) lit. c) C.pr.pen. a achitat  pe inculpatul S.N.  alias T.K. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. 1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 alin. 1) lit. b) Cod penal din 1968.

A menţinut  celelalte dispoziţii din sentinţa penală atacată referitoare la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

În temeiul art. 421 alin.1 pct. 1 lit. b) C.pr.pen. instanţa a respins  ca nefondat apelul declarat de D.I.I.C.O.T.- Serviciul Teritorial A.I. împotriva sentinţei penale nr…/2015 pronunţată de Tribunalul Alba în dosarul penal nr…/107/2013

În temeiul art. 275 alin. 3 cheltuielile judiciare avansate de stat  în apel rămân în sarcina acestuia.

Domenii speta

Spete similare