Arestare

Hotărâre 6 din 20.10.2014


DOSAR NR.903/283/2014

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA PUCIOASA

ÎNCHEIERE

Şedinţa din camera de consiliu din data de  04 iulie 2014

JUDECĂTOR DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI: P.O.A.

GREFIER : F.V.

Ministerul Public – Parchetul  de pe lângă  Judecătoria Pucioasa  a fost reprezentat de procuror V.L..

Pe rol soluţionarea propunerii de arestare preventivă a inculpatului  M. C.,  cu domiciliul in comuna M., jud. D., CNP -,de cetaţenie romana, fără ocupaţie, pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de viol prevazuta de art.32 rap.la art.218 alin.1 şi 3 lit.a şi b C.pen,  persoana vatamata fiind T. G. I., cu domiciliul in com. L., jud. D., CNP-.

La apelul nominal făcut în şedinţa din camera de consiliu a răspuns inculpatul M. C., personal si asistat de av. A.L. cu delegaţia seria DB. 2626/2014.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

În conformitate cu dispoziţiile art. 225 alin. (8) C. proc. pen, judecătorul de drepturi şi libertăţi aduce la cunoştinţă inculpatului infracţiunea de care este acuzat, încadrarea juridică - infracţiune de tentativa de viol prevăzuta de art.218 alin.1 şi 3 lit.c C.pen, precum  şi dreptul de a nu face nicio declaraţie, atrăgându-i-se atenţia că ceea ce declară poate fi folosit împotriva sa.

Inculpatul M. C., este de acord să dea declaraţie.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi procedează la audierea inculpatului conform dispoziţiilor art. 225  alin. (7) C. proc. pen, declaraţia acestuia fiind consemnată si ataşată la dosarul cauzei.

Nemaifiind alte cereri de formulat se acordă cuvântul în dezbaterea propunerii de arestare preventivă a inculpatului.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că solicită luarea măsurii arestării preventive pentru o perioadă de 30 zile.  Chiar daca inculpatul nu recunoaşte, fapta există, probele administrate duc la faptul că inculpatul este vinovat. Procesul verbal de cercetare la faţa locului întocmit de organele de poliţie, declaraţia persoanei vătămate care este minoră în vârstă de 10 ani în care descrie modul în care inculpatul prin comportamentul violent a obligat-o  la raporturi sexuale. Persoana vatamata a fost arsa cu ţigara pe obraz, obligată  sa se ascunda sub pat şi de asemenea descrierea de catre minora a lucrurile  ce se afla sub pat. Certificatul medico-legal in care se consemneaza echimozele (loviturile) ce au fost descrise de minoră .

Pune concluzii de admiterea solicitarii  arestarii inculpatului pe o perioada de 30 zile. Luarea masurii arestarii nu aduce atingerea nevinovăţiei  pe care o susţine inculpatul . Arestarea inculpatului este o forma  de protecţie la adersa inculpatului avand în vedere teama acestuia de a nu fi omorât de către vecinii săi.

In drept invoca art.223 alin (1) lit.a) şi art.223 alin.(2) ultima teza.

Av. A. L.  arata ca probele ADN urmeaza să se efectueze. Minora a declarat iniţial că a cazut pe scari. Din certificatul medico-legal se infirma  ca anterior ar fi avut şi o relaţie anala. Inculpatul între orele 14-21 s-a aflat cu o altă persoana. Inculpatul a încercat să se sustraga ca ştia că a lovit minora şi avea o condamnare cu suspendare. Nu exista dovezi certe cu privire la vinovăţia inculpatului. Solicita respingerea propuneiri arestarii inculpatului.

In replica Reprezentantul Ministerului Public arata ca persoana vatamata a susţinut la început  că a căzut pe scări şi apoi  confirmă că a fost violată tocmai pentru ca inculpatul îi spusese persoanei vătămate că daca va spune la cineva o omoară. Este vorba de un copil de 10 ani.  Legiuitorul nu cere probe certe ci numai suspiciunea rezonabilă cu privire la săvîrşirea unei infracţiuni.-

Inculpatul avand ultimul cuvant, lasă la aprecierea instanţei. 

JUDECĂTORUL DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI,

Prin propunerea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 04.07.2014 sub nr. 903/283/2014, Parchetul de pe lângă Judecătoria Pucioasa  a solicitat să se dispună arestarea preventivă a inculpatului M. C., cu domiciliul in comuna M., jud. D., CNP -,de cetaţenie romana, fără ocupaţie, cercetat  pentru săvârşirea infracţiunii de viol prevazuta de art. art.218 alin.(1) şi (3) lit.c) C.pen, persoana vatamata fiind T. G. I., cu domiciliul in com. L., jud. D., CNP -.

Sub aspectul situaţiei de fapt parchetul a reţinut în referatul de luare a măsurii arestării preventive următoarele:

 La data de 2.07.2014 in jurul orelor 17,00  M. C. i-a solicitat minorei T. G. I., să-i cumpere o sticlă cu bere, dându-i suma de 10 lei. După cumpărarea berii minora a mers la domiciliul inculpatului pentru a-i da sticla şi restul de bani, acesta ademenind-o să intre în locuinţă. După ce  a intrat în locuintă inculpatul a încuiat uşa de acces şi a comunicat minorei că vrea să întreţină relaţii sexuale cu aceasta, după refuzul ei lovind-o cu palma peste faţă, apoi cerându-i să se dezbrace. După ce minora, de teamă, s-a dezbrăcat, inculpatul s-a dezbracat şi el şi a întreţinut relaţii sexuale normale şi orale cu minora împotriva voinţei sale.

Instanţa analizând actele si lucrările dosarului constată următoarele: Potrivit art. 202 alin. (1) C. proc. pen., „măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.”

Potrivit alin.(3) al art. 202 C. proc. pen., “orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia”.

De asemenea, conform art. 223 alin. (1) C. proc. pen.,  „măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, ... numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune şi există una dintre următoarele situaţii: d) există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, inculpatul a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune sau pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni.”

Raportand dispoziţiile legale invocate la situaţia de fapt relevată de actele şi lucrările dosarului, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea măsurii arestării preventive a inculpatului.

 În fapt, instanţa reţine că în data de 2.07.2014 in jurul orelor 17,00  M. C. i-a solicitat minorei T. G. I., să-i cumpere o sticlă cu bere, dându-i suma de 10 lei. După cumpărarea berii minora a mers la domiciliul inculpatului pentru a-i da sticla şi restul de bani, acesta ademenind-o să intre în locuinţă, după ce  a intrat în locuintă inculpatul a încuiat uşa de acces şi a comunicat minorei că vrea să întreţină relaţii sexuale cu aceasta. După refuzul ei, a lovit-o cu palma peste faţă şi i-a cerut să se dezbrace.După ce minora de teamă s-a dezbrăcat, inculpatul s-a dezbracat şi el şi a întreţinut relaţii sexuale normale şi orale cu minora împotriva voinţei sale.

Fapta inculpatului de a întreţine  raport sexual cu minora  T. G.I.  în vârstă de 10 ani este probată cu depoziţia persoanei vătămate care a descris într-un mod coerent derularea faptelor  şi de natură a creea  puncte de legătură cu restul probatoriului administrat în cauză, cu depoziţia martorei O. A.  şi a martorilor D. M., D. C. şi U. G. şi cu raportul de expertiza medico-legală care a concluzionat că minora prezinta leziuni de violenţă produse prin zgâriere, prin lovire cu sau de un corp dur, posibil şi prin comprimare cu mâna (echimozele) care pot data din seara zilei de 2.07.2014, respectiv prezinta o deflorare recentă, completă, care poate data din seara zilei de 2.07.2014.

În concret sub aspectul corelării depoziţiilor persoanelor audiate în cauză instanţa are în vedere depoziţia persoanei vătămate care relatează desfăşurarea faptei, precum şi opoziţia acesteia la încercarea inculpatului de a întreţine raport sexual reţinând în acest sens că persoana vătămată a ţipat, s-a opus încercând să iasă din cameră, însă uşa era încuiată. După aplicarea unei puternice lovituri de către inculpat peste obraz, persoana vătămată precizează  „de frica m-am dezbrăcat” . Dupa ce a întreţinut relaţii sexuale inculpatul i-a cerut să intre sub pat, intrând şi el sub pat, cerându-i să nu facă gălăgie. În aceasă perioadă pentru a nu face gălăgie persoana vătămată a fost lovită de către inculpat în spate şi în zona feţei de mai multe ori. Declaraţia persoanei vătămate se coroborează cu certificatul medico-legal care atestă existenţa loviturilor în zonele indicate de către persoana vătămată, mecanismul de producere susţinut de aceasta (prin compresiune) în încercarea inculpatului de a o determina să nu ţipe. Deşi inculpatul declară faptul că persoana vătămată nu a intrat în locuinţa sa decât cu circa 2 săptămâni în urmă şi doar pentru a-i cumpăra soţiei sale ţigări şi cafea, persoana vătămată a relatat în amănunt obiectele aflate sub patul unde a intrat, obiecte identificate de organele de poliţie şi menţionate în procesul verbal de cercetare la faţa locului.

In concret, deşi inculpatul susţine că  persoana vătămată nu a intrat în locuinţa sa la data de 2.07.2014, totuşi aceasta precizează că în baie a fost arsă cu ţigara, iar cu ocazia cercetarii la faţa locului organele de poliţie au identificat un rest de ţigară (despre a cărui existenţă persoana vătămată nu putea avea cunoştinţă fără a fi prezenta acolo) care a fost ridicat pentru a fi expertizat. 

Depoziţia persoanei vătămate se coroborează cu cea  martorei U.G. care precizează faptul că a văzut persoana vătămată intrând în curtea locuinţei inculpatului cu berea de 0,5 l în mână, deşi inculpatul a precizat că persoana vătămată nu a intrat în locuinţa sau curtea sa dându-i berea la banca de la poartă.

Relatările persoanei vătămate imediat după săvârşirea faptei sub impresiunea momentului şi a tulburării produse de fapta inculpatului se coroborează de asemenea cu relatările acesteia făcute în faţa organelor judiciare, precum şi cu depoziţiile martorilor O. A., D. M. şi D. C., care au  confirmat acuzaţia formulată arătând că imediat după săvârşirea faptei persoana vătămată se afla într-o stare evidentă de agitaţie, determinată  de infracţiunea la care fusese supusă.

Mai mult în considerarea vârstei fragede a persoanei vătămate raportate la ameninţările formulate de către inculpat cu privire la faptul că „ mi-a spus să nu spun la nimeni ce s-a întâmplat , altfel mă omoară cu mâinile lui”, instanţa reţine faptul că necomunicarea de către persoana vătămată imediat după săvârşirea faptei faţă de părinţii săi a infracţiunii la care fusese supusă, este rezultatul tulburării suferite în urma acesteia. 

Concluzionând prin prisma mijloacelor de probă mai sus menţionate, instanţa constată că din actele şi lucrările dosarului existente la acest moment au rezultat probe care creează suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit infracţiunea reţinută în sarcina acestuia.

Instanţa reţine că în cauză există probe temeinice care fac rezonabilă presupunerea că inculpatul M. C. este autorul infracţiunii de viol. Cod proc pen prevede condiţia existenţei probelor temeinice, proba fiind privită ca „un element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiunii, la identificarea persoanei care a savârşit-o şi la cunoşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei”.

În prezenta cauză probele administrate pană la acest moment procesual creează cu suficientă putere rezonabilitatea comiterii de către inculpat  a infracţiunii pentru care este cercetat.

Mergand mai departe la analiza proporţionalităţii gravităţii acuzaţiei aduse cu măsura preventivă dispusă faţă de inculpat, instanţa constată că măsura arestului preventiv chiar dacă este cea mai aspră dintre măsurile preventive prevazute de codul de poroc.penală, este cea care  se impune a fi luată determinat de circumstanţele concrete de săvârşire a faptei şi de împrejurările privitoare la persoana inculpatului. Aceste aspecte au în vedere vârsta fragedă a persoanei vătămate, raportat la modalitatea acesteia de înţelegere a vieţii  cotidiene. Prin luarea masurii arestului preventiv nu trebuie să se înţeleagă că inculpatului i se impută săvârşirea unei infracţiuni, ci că există probe considerate temeinice în acest sens în raport de stadiul în care se află procesul penal.

Convenţia Europeană a Drepturilor Omului prevede la art.5 posibilitatea arestării sau reţinerii persoanei în vederea aducerii ei în faţa autorităţii competente „ atunci cand exista motive verosimile de a bînui că a săvârşio o infracţiune” . În spiritul convenţiei prezumţia de vinovăţie nu exclude arestarea preventivă.

În condiţiile existenţei unor probe cu privire la comiterea infracţiunii de viol, date fiind împrejurările comiterii faptei şi vârsta persoanei vătămate, cercetarea inculpatului M. C.  în stare de libertate, în opinia instanţei este de natură să creeze o tulburare însemnată pentru opinia publică şi să pună sub semnul îndoielii  capacitatea organelor statului de a restabili echilibrul social afectat prin comiterea unei infracţiunii de gravitate deosebită ce vizează sănătatea şi integritatea persoanei.

Starea de pericol pentru ordinea publică în cazul inculpatului presupune o rezonanţă socială a unor fapte grave atât în rândul comunităţii locale asupra careia şi-a exercitat influenţa negativă (avand în vedere faptul că acesta relatează că în jurul casei sale erau mai mulţi copii, respectiv faptul că îi era teamă ca să nu fie lovit cu toporul de către vecinii săi), dar şi la nivelul întregii ordini sociale.

Reţinând gradul de pericol social ridicat al faptei inculpatului, judecatorul de drepturi şi libertăţi apreciază că privarea inculpatului de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Faţă de aceste considerente, în baza art. 202 C. proc. pen., art. 223 alin. (1) şi alin. (2) C. proc. pen. şi art. 226 C. proc. pen., va admite propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Pucioasa  şi va dispune arestarea preventivă a inculpatţilor pe o durată de 30 de zile, de la 04.07.2014 la 02.08.2014 inclusiv.

În baza art.275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia. Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 200 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

Admite propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Pucioasa.

Dispune arestarea preventivă a inculpatului M. C., cu domiciliul in comuna M., jud. D., CNP -, pe o durata de 30 de zile, de la 04.07.2014 pana la data de 02.08.2014 inclusiv.

În baza art.275 alin. 3 C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Cu drept de contestaţie în termen de 48  de ore de la pronunţare.

Pronunţată în camera de consiliu, azi, 04.07.2014, ora 14.30.

JUDECĂTOR DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI, GREFIER,

P.O.A. F.V.

Domenii speta