Procedura insolventei. Recurs. Cerere de înscriere creanta nascuta în cursul procedurii în tabelul suplimentar de creante, respinsa de administratorul judiciar. Contestatie la raportul de activitate al administratorului judiciar, admisa de judecatorul sin

SECTIA A II – A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL.

Materie: PROCEDURA INSOLVENTEI. Recurs. Cerere de înscriere creanta nascuta în cursul procedurii în tabelul suplimentar de creante, respinsa de administratorul judiciar. Contestatie la raportul de activitate al administratorului judiciar, admisa de judecatorul sindic, cu consecinta stabilirii îndreptatirii creditorului de a participa la procedura insolventei în vederea recuperarii unei parti din suma solicitata. Recurs promovat de administratorul judiciar, admis. Inadmisibilitatea înscrierii creantei în tabelul suplimentar fata de stadiul procedurii – procedura generala de insolventa – si fata de prevederile art. 64 alin. 6 din Legea nr. 85/ 2006. Notiunea de „creditor îndreptatit sa participe la procedura”.

-art. 21 alin. 2-4 si art. 11 alin. 1 lit. i) din Legea nr. 85/ 2006

-art. 64 alin. 6 din Legea nr. 85/ 2006

-art. 3 pct. 8 din Legea nr. 85/ 2006

Decizia nr. 57/C/2015-R din 24.03.2015 a Curtii de Apel Oradea

Dosar nr. 2964/111/C/2010/a6 - R

Prin Sentinta nr.7323/COM din 1 octombrie 2014 Tribunalul B. a  respins ca nefondata contestatia formulata de creditorul C. G.V. împotriva raportului de activitate depus de catre Cabinet Individual de Insolventa A. F., în calitate de fost administrator judiciar al debitorului S.C. C. T. H. R. P. S.R.L.

A admis în parte contestatia formulata de creditorul SC P. P. SRL Bucuresti împotriva raportului de activitate depus de catre Cabinet Individual de Insolventa A. F., în calitate de fost administrator judiciar al debitorului S.C. C. T. H. R. P. S.R.L.

A dispus anularea partiala a raportului de activitate în sensul ca a stabilit îndreptatirea creditorului de a participa la procedura insolventei fata de debitorul S.C. C. T. H. R. P. S.R.L. în vederea recuperarii sumei de 1.750.508, 59 lei.

A respins ca nefondate celelalte pretentii.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, judecatorul sindic a retinut urmatoarele:

Prin declaratia depusa la data de 20.02.2013 creditorul SC P. P. SRL a solicitat înscrierea sa la masa credala cum suma totala de 2.184.059,59 lei reprezentând contravaloare lucrari si costuri avansate la imobilule aflate în patrimoniul debitorului dupa deschiderea procedurii insolventei fata de acesta (filele 3-5 vol. IV).

La data de 26 martie 2013 creditorul C. G.V. a formulat o cerere similara prin care a solicitat înscrierea sa cu suma de 126.287,25 lei. Ambele declaratii de creanta au fost considerate ca fiind neîntemeiate de catre administratorul judiciar (filele 210-213 vol. IV).

Declansarea procedurii insolventei fata de debitor s-a facut prin Sentinta com. nr. 2484/F/13.10.2010 pronuntata de Tribunalul B. când a fost deschisa procedura generala de insolventa ca urmare a cererii depuse de catre creditorul S.C. I. S.R.L.- societate în reorganizare judiciara prin administratorul judiciar CABINET DE INSOLVENTA T. O.. Recursul declarat de catre debitor a fost respins de catre Curtea de Apel Oradea.

Ulterior, prin Sentinta comerciala nr. 1403/F/1.06.2011 a fost admisa cererea formulata de acelasi creditor si s-a dispus deschiderea procedurii de faliment. Prin Decizia nr. 689/C/2011-R pronuntata de Curtea de Apel Oradea a fost admis recursul debitorului si a fost respinsa cererea de deschidere a procedurii falimentului retinându-se ca a fost încheiat un contract de cesiune de creanta prin care creanta detinuta de catre creditor a fost transmisa catre S.C. A. P. S.R.L. Instanta de control judiciar a pus în vedere judecatorului sindic sa examineze si declaratia formulata cu acest prilej de catre creditorul S.C. I. S.R.L. - societate în reorganizare judiciara prin administratorul judiciar CABINET DE INSOLVENTA T. O. în care acesta a aratat ca  nu mai are calitate procesuala activa în cauza.

Potrivit art. 76 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, cu exceptia situatiei în care notificarea deschiderii procedurii s-a facut cu încalcarea prevederilor art. 7, titularul de creante anterioare deschiderii procedurii care nu depune declaratia în termenul fixat de judecatorul sindic va fi decazut în privinta acelei creante din dreptul de a fi înscris în tabelul creditorilor.

Creanta invocata de catre creditorul contestator SC P. P. SRL se compune din sume ce provin atât anterior deschiderii procedurii, cât si ulterior acestui moment. În acest sens trebuie remarcat ca facturile fiscale aflate la filele 54-55 vol. IV au fost emise la datele de 21.05.2010, 10.07.2010 si 21.12.2009 reflectând sume de bani pretinse în baza contractului de mandat nr. 7/27.02.2007 încheiat între creditor si debitor.

Faptul ca prin declaratia de creanta ele au fost calificate in corpore ca fiind sume nascute din activitatea curenta a debitorului nu poate duce la modificarea regimului juridic distinct stabilit de Legea nr. 85/2006. În aceste conditii, pentru suma totala de 433.551 lei aferenta celor trei facturi fiscale creditorului îi revenea obligatia de a formula o declaratie de creanta în termenul stabilit de judecatorul sindic prin sentinta de deschidere a procedurii insolventei.

În conditiile în care creditorul are un asociat comun - H. I. L. - este neîndoielnic ca acesta a avut cunostinta despre deschiderea procedurii generale de insolventa fata de debitor. În plus, nu trebuie omis ca potrivit art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 citarea partilor, precum si comunicarea oricaror acte de procedura, a convocarilor si notificarilor se efectueaza prin Buletinul Procedurilor de Insolventa. De la aceasta regula alineatul 3 al aceluiasi articol instituie doua exceptii: comunicarea actelor de procedura anterioare deschiderii procedurii si notificarea deschiderii procedurii, ambele urmând sa se faca potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila. Întrucât exista însa posibilitatea ca nu toti creditorii sa fie identificati în etapa incipienta a procedurii, teza a II-a a acestui alineat reinstituie regula prescrisa de alineatul 1 al art. 7.

Legiuitorul nu face nici o distinctie în functie de categoria din care face parte creditorul, citarea prin publicitate instituita cu titlu general de art. 95 Cod de procedura civila fiind înlocuita cu modalitatea speciala prevazuta de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/2006. Respectarea celor doua modalitati de citare reprezinta o conditie necesara si suficienta pentru ca prezumtia instituita de lege referitoare la deschiderea procedurii si termenele care încep sa curga sa îsi gaseasca aplicabilitatea. De altfel, art. 61 alin. 1 si 3 prevede în mod expres ca în urma deschiderii procedurii administratorul judiciar ca trimite o notificare tuturor creditorilor mentionati în lista depusa de debitor.

Interpretarea dispozitiilor amintite conduce la concluzia ca numai în masura în care a fost depusa lista respectiva, incumba administratorului judiciar obligatia de a proceda la notificarea individuala a fiecarui creditor. În ipoteza în care lista nu a fost depusa, notificarea facuta prin cele doua mijloace de publicitate – ziar de larga circulatie si Buletinul Procedurilor de Insolventa – suplineste notificarea individuala.

Asa fiind, judecatorul sindic a retinut ca administratorul judiciar a procedat la efectuarea celor doua modalitati de publicitate colectiva (filele 44 si 45 vol. II), operând prezumtia stabilita de legiuitor. Tocmai de aceea, pentru suma de 433.551 lei opereaza decaderea din termen în conformitate cu prevederile art. 76 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, creditorul nefiind îndreptatit sa pretinda plata acesteia în cadrul procedurii.

Referitor la diferenta de 1.750.508, 59 lei trebuie precizat ca la baza formularii cererii de înscriere la masa credala a stat contractul de mandat nr. 7/27.02.2007 cu o valabilitate de 5 ani de la data încheierii lui. Valabilitatea contractului a fost pusa în discutie de administratorul judiciar în dos. nr. 2964/111/ 2010 a 5, cererea acestuia fiind respinsa ca prescrisa. În aceste conditii sustinerile debitorului referitor la faptul ca o parte din actele aditionale nu au fost semnate nu pot fi primite întrucât s-ar ajunge pe o cale ocolita la înlaturarea prevederilor art. 81 alin. 1 din Legea nr. 85/2006.

Din aceasta perspectiva judecatorul sindic retine ca toate înscrisurile depuse de catre creditor (filele 45-201 si 213-423 vol. IV) reflecta modul în care creditorul si-a îndeplinit obligatiile asumate în calitate de mandant. În cuprinsul acestora se face referire expresa la contractul amintit, avansarea sumelor de catre creditor facându-se tocmai în vederea realizarii obiectivului urmarit în realitate de catre debitor - executarea lucrarilor de constructie si conservarea ulterioara a acestora.

Sustinerea debitorului referitoare la faptul ca lucrarile nu au fost realizate nu poate fi primita atâta timp cât reteaua de energie electrica, lucrarile de amenajare si cele de asigurare a accesului pe timpul iernii au vizat exclusiv imobilele detinute de catre debitor. Pe cale de consecinta, tinând seama ca  sumele de bani au fost avansate dupa data deschiderii procedurii considera ca în baza art. 64 alin. 6 din Legea nr. 85/2006 creditorul este îndreptatit sa participe la procedura în vederea realizarii creantei sale pâna la concurenta sumei de 1.750.508, 59 lei, sens în care s-a si admis contestatia.

Cât priveste contestatia formulata de creditorul C. G.V. judecatorul sindic a retinut ca acesta a invocat transmiterea unui drept de creanta în favoarea sa din patrimoniul S.C I. S.R.L. Prin sentinta comerciala nr. 2921/F/28.11.2012 pronuntata în dos. nr. 2964/111/ 2010 a2 s-a stabilit ca respectiva societate comerciala este decazuta din dreptul de a mai pretinde plata vreunei sume suplimentare de bani fata de cea mentionata în cererea de deschidere a procedurii insolventei. Din moment ce un asemenea drept nu a fost recunoscut creditorului initial, a fortiori ratione el nu poate fi stabilit în favoarea cesionarului, astfel încât în mod corect administratorul judiciar a respins cererea acestuia de înscriere la masa credala. Ca atare, tinând seama si de principiul potrivit caruia nimeni nu poate transmite un bun pe care nu îl are în patrimoniu (nemo dat quod non habet) a respins contestatia ca nefondata.

Împotriva acestei sentinte a declarat recurs, în termen legal, recurentul C. G.V., solicitând admiterea recursului, modificarea sentintei în sensul admiterii contestatiei sale astfel cum a fost formulata.

În motivarea cererii, recurentul a  aratat ca instanta de fond a retinut în mod eronat ca nu îi poate fi recunoscut un drept de creanta, cât timp existenta dreptului sau este dovedita prin adresa comunicata de CII T. O., depusa la 12.03.2013 în dosarul nr. 2964/111/2010/a1* al Curtii de Apel Oradea care arata ca în calitatea sa de asociat unic al SC S.I. SRL a dobândit dreptul de creanta împotriva debitoarei ca urmare a închiderii procedurii si radierii din registrul comertului a acestei societati, în temeiul art. 260 alin. 12 din Legea nr. 31/1990 conform planului de distribuire. Fiind un drept înscris în planul de distribuire, rezulta ca acesta a existat în mod valabil în patrimoniul SC I. SRL, la momentul lichidarii.

În drept, recurentul si-a întemeiat cererea pe Legea nr. 85/2006 si ale Legii nr. 31/1990.

Împotriva aceleiasi sentinte a declarat recurs, în termen legal, recurentii P&L I. IPURL administrator judiciar al debitoarei SC C.T.H.R.P. SRL si debitoarea C. T. H. R. P. SRL, prin administrator judiciar, solicitând admiterea recursului si schimbarea hotarârii recurate în sensul respingerii contestatiei creditoarei SC P. P. SRL sau casarea hotarârii si retrimiterea cauzei spre rejudecare, în vederea administrarii probei cu expertiza.

În motivarea cererii, recurentii au aratat ca judecatorul sindic s-a pronuntat pe ceea ce nu s-a cerut. Astfel, SC P. P. SRL a solicitat, prin cererea de admitere a creantei, la data de 20.02.2013, sa fie înscrisa la masa credala cu sumele indicate în cerere, în temeiul art. 65 din Legea insolventei, în tabelul definitiv al creantelor. Administratorul judiciar a respins cererea cu motivarea ca fiind sume din procedura nu se impune analizarea temeiniciei cererii de înscriere a creantei în tabel, dat fiind ca o asemenea procedura este inadmisibila. Împotriva raportului de activitate a formulat contestatie creditoarea SC P. P. SRL, solicitând admiterea creantei sub conditie, pâna la solutionarea irevocabila a actiunii în anularea contractului de mandat, iar în cazul respingerii acesteia, ca si creanta definitiva. Judecatorul sindic a admis contestatia, însa nu a dispus înscrierea în tabel, ci a stabilit îndreptatirea creditorului de a participa la procedura insolventei în vederea recuperarii sumei de 1.750.508,59 lei.

Or, în cadrul contestatiei, judecatorul sindic nu avea puterea sa solutioneze altceva decât contestatia cu care a fost învestit, ci putea stabili daca decizia administratorului judiciar de a nu înscrie creanta în tabel era legala sau nu.

Cu toate ca creditoarea nu a reclamant o creanta în temeiul art. 64 alin. 6 din Lege, acesta din urma a acordat ceea ce nu s-a cerut, stabilind îndreptatirea creditorului de a participa la procedura insolventei în vederea recuperarii sumei de 1.750.508,59 lei.

Pe de alta parte, art. 64 alin. 6 din Legea nr. 85/2006 este aplicabil creantelor nascute dupa deschiderea procedurii, care nu pot surveni însa decât urmare a activitatilor curente, în conditiile art. 49 sau art. 46, sub conditia avizarii de catre judecatorul sindic. Judecatorul sindic si-a însusit valoarea din raportul de expertiza extrajudiciara efectuata în mod unilateral de catre creditoarea SC P. P. SRL, fara stiinta si participarea debitoarei si deci, inopozabil acesteia. Judecatorul sindic nu are temei legal sa considere acest raport de expertiza ca titlu de creanta certa lichida si exigibila, în sensul definitiei de la art. 3 pct. 16 din Legea nr. 85/2006. excede competentei instantei de a solutiona si evalua investitii efectuate cu rea credinta, cât timp nu a avut acceptul administratorului judiciar sau a judecatorului sindic, de catre un tert si sa le atribuie debitorului, cu plata lor corespunzator solicitarilor creditoarei. Cât timp creantele curente sunt rezultate din activitati de investitii neautorizate ele nu pot fi puse în plata.

Recurentii sustin ca daca aveau cunostinta ca obiectul contestatiei îl vizeaza solicitarea constatarii ca debitoarea datoreaza creditoarei SC P. P. SRL o suma de bani din derularea activitatilor curente, cu totul altfel si-ar fi pus problema. Pe fondul creantei, recurentii sustin ca judecatorul sindic a stabilit creanta cu totul arbitrar, fara a exista documente contabile care sa reprezinte probe certe cu privire la existenta unei creante certe, lichide si exigibile. Având în vedere ca judecatorul sindic s-a referit la facturi, înseamna ca acestea au fost considerate drept titluri de creanta, iar judecatorul sindic, în loc sa însumeze totalitatea facturilor, a scazut din totalul declaratiei de creanta, facturile indicate de el ca fiind anterioare deschiderii procedurii, obligând debitoarea la plata diferentei dintre valoarea declarata si facturile respective. Raportul de evaluare extrajudiciar nu este opozabil debitoarei, nefiind niciodata acceptat. În lipsa unei expertize tehnice de evaluare, debitul pretins de creditoare nu poate fi validat.

În drept, recurentii au invocat prevederile art. 8 din legea nr. 85/2006, art. 299 si urm. Cod de procedura civila, art. 3041 si art. 312 Cod de procedura civila.

Intimatul administrator special A. V. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului declarat de C. G.V., motivând ca la data de 10.01.2012, SC I. SRL a depus o noua declaratie de creanta si a solicitat înscrierea în tabel cu suma de 126.287,25 lei, reprezentând lucrari efectuate în plus fata de cele solicitate initial pentru care s-a deschis procedura insolventei, însa administratorul judiciar a respins înscrierea în tabel ca fiind tardiv depusa declaratia de creanta, raport mentinut prin sentinta nr. 2921/F/28.11.2012, definitiva si irevocabila prin respingerea recursului prin Decizia nr. 181/C/2013 – R.

C. G.V. obtine de la fostul lichidator judiciar o adresa din care rezulta ca a mostenit în temeiul art. 260 si 133 din Legea nr. 85/2006, suma de 126.287,25 lei si formuleaza o noua declaratie de creanta în nume propriu, la 26.03.2013, cerând repunerea în termen motivat de faptul ca administratorul judiciar nu l-a notificat în legatura cu deschiderea procedurii insolventei.

Prin sentinta recurata, în mod legal, judecatorul sindic a constatat ca SC I. SRL a fost decazuta din dreptul de a depune declaratie de creanta si deci consecinta a faptului ca nimeni nu poate transmite mai mult decât are, a respins contestatia ca nefondata.

Adresa lichidatorului judiciar nu poate constitui izvorul dreptului mostenit de recurent. Pe de alta parte, în procedura lichidarii SC I. SRL, contrar celor afirmate în adresa, nu toate creantele au fost acoperite, pentru ca creanta de 126.287,25 lei sa treaca în patrimoniul asociatului sau.

Solicita amendarea recurentului pentru toate cererile nelegal introduse cu rea credinta.

Intimata contestatoare SC P. P. SRL, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, aratând ca nu a solicitat, prin cererea de admitere a creantei, înscrierea în tabelul de creante, ci doar admiterea creantei si înscrierea la masa credala, modalitate prin care dobândesc calitatea de creditor, ceea ce nu are legatura cu modalitatea scriptica prin care îsi va realiza creanta – înscriere în tabel sau plata pe parcursul procedurii. Cererea nu putea fi respinsa în temeiul art. 64 alin. 6 din Legea nr. 85/2006, pentru ca nu s-a cerut înscrierea în tabel. Judecatorul sindic a solutionat contestatia cu care a fost investit, acordând exact ceea ce s-a cerut, recunoasterea calitatii de creditor. Se mai arata ca este eronata sustinerea recurentilor în sensul ca au crezut ca ceea ce se judeca este înscrierea în tabelul de creanta, când cererea creditoarei era clara.

Creanta se compune din sporul de valoare adus imobilelor proprietatea debitoarei prin investitiile realizate de creditoare, potrivit raportului de evaluare depus la dosar si cheltuieli cu întretinerea si utilitatile la aceleasi imobile si care profita debitoarei, temeiul acestor investitii fiind anexa 3 si actul aditional la contractul de mandat nr. 7/27.02.2007. aceste investitii se vad în raportul de evaluare întocmit si în planul de reorganizare întocmit de debitoare. Debitoarea nu poate sustine ca nu cunostea investitiile realizate, întrucât aceasta avea initial niste cladiri ce nu era ridicate nici macar „în rosu”, iar la momentul detalierii lor în planul de reorganizare a vazut ca erau finalizate în proportie de 70%.

Se mai sustine ca Legea nr. 85/2006 nu conditioneaza admiterea creantei de înscrierea ei prealabila în evidentele financiar contabile ale debitoarei, ci dimpotriva art. 64 alin. 3 si 6 vizeaza situatia contrara, vorbind de cazul în care nu exista nici un titlu.

Referitor la proba creantei, creditoarea sustine ca aceasta este dovedita prin înscrisurile depuse la dosar, facturi si chitante care poarta mentiuni exprese legate de faptul ca au fost achizitionate materiale sau servicii strict cu privire la „Cabana P.”, ceea ce creditoarea nu detine, însa administratorul special nu a continuat facturarea investitiilor pretinzând facturarea la sfârsit. În ceea ce priveste întinderea creantei, facturile depuse la dosar nu puteau fi însumate, deoarece au fost depuse pentru a dovedi investitii colosale la imobile, valoarea acestora fiind cuprinsa în raportul de evaluare. Astfel, calculul instantei prin care s-a stabilit suma finala prin scaderea  valorii celor trei facturi identificate ca fiind emise anterior deschiderii procedurii este riguros si corect. Raportul de evaluare are natura juridica a unei probe aduse în sustinerea creantei, iar debitoarea avea posibilitatea propunerii de contraprobe si sa obtina încuviintarea efectuarii unei expertize judiciare de evaluare a imobilelor.

 Recurentii P&L I. IPURL administrator judiciar al debitoarei SC C.T.H.R.P. SRL si debitoarea C. T. H. R. P. SRL, prin administrator judiciar si intimata contestatoare SC P. P. SRL au depus concluzii scrise la dosar.

Examinând actele si lucrarile dosarului, sentinta recurata, prin prisma motivelor de recurs invocate si în temeiul art. 3041 Cod de procedura civila, Curtea a constatat ca recursul formulat de creditorul C. G.V. este neîntemeiat.

Se constata ca prin sentinta nr. 2921/F/2012, mentinuta prin Decizia nr. 181/C/2013 – R a Curtii de Apel Oradea, s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat faptul ca SC I. SRL este decazuta din dreptul de a depune declaratie de creanta, pentru o noua suma ce îsi are izvorul în acelasi raport contractual, în valoare de 126.287,25 lei, retinându-se ca potrivit art. 76 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 cu exceptia situatiei în care notificarea deschiderii procedurii s-a facut cu încalcarea prevederilor art. 7, titularul de creante anterioare deschiderii procedurii care nu depune declaratia în termenul fixat de judecatorul sindic  va fi decazut în privinta acelei creante din dreptul de a fi înscris în tabelul creditorilor.

Decaderea, prevazuta la art. 75 din legea nr. 85/2006, este sanctiunea procedurala ce intervine în cazul nerespectarii termenului imperativ prevazut pentru depunerea declaratiei de creanta, efectul ei constând în pierderea exercitiului dreptului procesual. Decaderea nu stinge dreptul de creanta, însa îl lipseste de mijloacele procesuale oferite de lege pentru realizarea lui.

Cesiunea de creanta având ca efect transmiterea creantei pe care cedentul o are fata de debitorul cedat, ea se transmite astfel cum se afla în patrimoniul cedentului, cu toate accesoriile sale, inclusiv mijloacele procesuale de realizare. Având în vedere ca nimeni nu poate transmite mai mult decât are, SC I. SRL nu putea transmite decât creanta sa, însa lipsita de mijlocul procesual de realizare, pe calea declaratiei de creanta. Creditorul nu poate fi repus în termen, întrucât împrejurarea dobândirii ulterioare a acestui drept de creanta, în urma lichidarii si radierii SC I. SRL, nu constituie o împrejurare mai presus de vointa partii care l-a împiedicat sa actioneze, în sensul art. 103 Cod procedura civila.

Recurentul C. G.V., cesionar al creantei în valoare de 126.287,25 lei, se afla în situatia similara a unui creditor care nu si-a exercitat dreptul de a depune declaratia de creanta în termenul legal, întrucât creanta dobândita are o asemenea natura juridica. Desi dreptul material nu s-a stins, s-a stins însa dreptul procesual, mijlocul de realizare a ei.

Examinând actele si lucrarile dosarului, sentinta recurata, prin prisma motivelor de recurs invocate si în temeiul art. 3041 Cod procedura civila, Curtea a constatat ca recursul formulat de recurentii P&L I. IPURL administrator judiciar al debitoarei SC C.T.H.R.P. SRL si debitoarea C. T. H. R. P. SRL, prin administrator judiciar este întemeiat.

Astfel, s-a constatat ca la data de 20.02.2013, creditoarea SC P. P. SRL a depus la dosarul de insolventa o cerere de admitere a creantei, creanta ce sustine creditoarea s-a nascut dupa data deschiderii procedurii. Prin aceasta cerere se solicita înscrierea la masa credala a debitoarei, respectiv înscrierea în tabelul suplimentar de creante.

Urmare a analizarii declaratiei de creanta, administratorul judiciar, prin raportul de activitate din 02.10.2013, a analizat declaratia de creanta a creditoarei SC P. P. SRL, stabilind ca pentru creantele nascute dupa data deschiderii procedurii, acestea pot fi platite conform documentelor din care rezulta fara a fi înscrise în tabel, sub conditia ca acestea sa constituie cheltuieli curente, provenite din desfasurarea activitatilor obisnuite ale debitoarei. Întrucât  nu se impune înscrierea în tabel a cheltuielilor curente, administratorul judiciar a respins cererea creditoarei. De asemenea, probele aduse de creditoare au fost apreciate ca nejustificând pretentiile formulate.

Împotriva acestui raport, creditoarea a formulat contestatie  prin care a solicitat admiterea creantei sale sub conditie pâna la solutionarea irevocabila a actiunii în anularea contractului de mandat, iar în cazul respingerii acesteia, ca si creanta definitiva, apreciind ca se impunea înscrierea creantei sale. Creditoarea sustine ca obiectul contestatiei sale este înscrierea la masa credala, ceea ce nu echivaleaza cu înscrierea în tabelul de creante. În opinia contestatoarei înscrierea la masa credala constituie modalitatea prin care dobândeste calitatea de creditor.

Curtea a apreciat ca în cauza sunt aplicabile dispozitiile art. 21 alin. 2 – 4 si art. 11 alin. 1 lit. i) din Legea nr. 85/2006, care dau dreptul oricarei persoane interesate de a formula contestatie împotriva masurilor luate de administratorul judiciar.

Examinând desfasurarea procedurii insolventei debitoarei C. T. H. R. P. SRL, Curtea a constatat ca aceasta se afla înca în procedura generala de insolventa, s-a propus un plan de reorganizare, la data de 18.07.2012, care înca nu a fost confirmat de catre judecatorul sindic. În aceste conditii, în procedura debitorului nu se poate întocmi un tabel suplimentar în care sa fie înscrisa creanta creditoarei, astfel cum se solicita prin cererea de admitere a creantei, întrucât, potrivit art. 3 pct. 18 din Legea insolventei, tabelul suplimentar cuprinde creantele nascute dupa data deschiderii procedurii generale si pâna la data începerii procedurii falimentului, ceea ce presupune intrarea debitoarei în faliment. Or, debitoarea nu se afla în procedura generala a falimentului.

Fiind creante nascute în timpul procedurii, dupa cum arata creditoarea contestatoare, devin aplicabile prevederile art. 64 alin. 6 din Legea nr. 85/2006, potrivit carora aceste creante se platesc conform documentelor din care rezulta, nefiind necesara înscrierea la masa credala. Prin urmare, administratorul judiciar nu poate fi obligat a înscrie la masa credala astfel de creante, ci numai sa le plateasca, cu prioritate, potrivit înscrisurilor din care rezulta.

Fata de dispozitiile exprese ale legii, mentionate mai sus, în mod corect administratorul judiciar a refuzat înscrierea în tabelul de creante.

Pe de alta parte, Curtea a retinut ca notiunea de creditor îndreptatit sa participe la procedura insolventei este definita la art. 3 pct. 8 din Legea nr. 85/2006, astfel: acel creditor care a formulat si caruia i-a fost admisa, total sau în parte, o cerere de înregistrare a creantei sale pe tabelele de creanta contra debitorului întocmite în procedura si care are dreptul de a participa si de a vota în adunarea creditorilor, inclusiv a unui plan de reorganizare judiciara admis de judecatorul sindic, de a fi desemnat în calitate de membru al comitetului creditorilor, de a participa la distributiile de fonduri rezultate din reorganizarea judiciara a debitorului sau din lichidarea averii lui, de a fi informat ori notificat cu privire la desfasurarea procedurii si de a participa la orice alta procedura reglementata de prezenta lege.

În consecinta, este creditor îndreptatit sa participe la procedura insolventei acel creditor care a fost înscris pe tabelele de creanta ale debitorului. Din înscrierea în tabel decurg celelalte drepturi conferite de lege, enumerate la pct. 8 al art. 3 din Legea nr. 85/2006.

Potrivit rationamentului aratat, întrucât contestatoarea SC P. P. SRL nu a fost înscrisa în tabelul de creante al debitoarei, aceasta sustinând de altfel ca nu a solicitat o astfel de înscriere, aceasta nu dobândeste calitatea de creditor îndreptatit sa participe la procedura insolventei.

Pentru aceste motive, în mod gresit, a apreciat judecatorul sindic ca SC P. P. SRL este îndreptatita a participa la procedura insolventei debitoarei în vederea recuperarii creantei sale în valoare de 1.750.508,59 lei, creanta nascuta dupa deschiderea procedurii.

Fata de considerentele expuse, Curtea nu a mai analizat pe fond existenta si întinderea creantei nascute în cursul procedurii, solicitate de intimata contestatoare, în acest cadru procesual, constatând ca aceasta nu are calitatea de creditor îndreptatit sa participe la desfasurarea procedurii.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 Cod procedura civila, Curtea a admis recursul declarat de recurentii P&L I. IPURL administrator judiciar al debitoarei SC C.T.H.R.P. SRL si debitoarea C.T.H.R.P. SRL, prin administrator judiciar împotriva sentintei nr.7323 din 1 octombrie 2014 pronuntata de Tribunalul B., pe care a modificat-o în parte în sensul ca a respins ca nefondata contestatia formulata de creditoarea SC P. P. SRL împotriva raportului de activitate depus de C.I.I. A. F. din 02.10.2013 si a mentinut restul dispozitiilor sentintei.

Fiind în culpa procesuala, în temeiul art. 274 Cod procedura civila, Curtea a obligat intimata creditoare SC P. P. SRL sa plateasca recurentei debitoare SC C.T.H.R.P. SRL cheltuieli de judecata în cuantum de 1.500 lei reprezentând onorariu avocatial achitat în faza procesuala a recursului, conform contractului nr. xxxxxx/02.02.2015, prin virament bancar la data de 13.02.2015.

Domenii speta

Spete similare