Ontestatie tabel preliminar

R O M Â N I A

TRIBUNALUL TULCEA

SECŢIA CIVILĂ DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 1014/2014

Şedinţa publică de la 23 Mai 2014

Prin cererea adresată judecătorului sindic şi înregistrată la nr. 4655/88/2012/a1 din 09 noiembrie 2013, creditoarea SC M.E. SRL a contestat tabelul preliminar de creanţe întocmit pentru debitoarea SC F.B. SRL, de către lichidator judiciar A, cu privire la neînscrierea la masa credală în calitate de creditor garantat, în conformitate cu art.41 alin.2, raportat la art.68 din Legea nr.85/2006, a penalităţilor aferente facturilor achitate cu întârziere în ultimii 3 ani, precum şi a creanţei în valoare de 1.860 lei, reprezentând onorariul avocaţial, dovedite cu documente justificative.

În motivare, creditoarea arată că suma de 193.810,04 lei pentru care s-a solicitat înscrierea la masa credală în calitate de creditor garantat în termenul legal, este formată din: suma de 72.974,94 lei reprezentând debit principal total scadent la data deschiderii procedurii insolvenţei împotriva debitoarei şi aferent facturilor fiscale emise de către creditoare, în baza contractului de vânzare cumparare şi distribuţie nr. 2665/19.10.2009 şi a anexei A/19.10.2009 ca parte integrantă a acestuia, Anexa nr. 1/19.10.2009, Anexa din data de 01.01.2011, Anexa nr. 3/03.01.2011 la acest contract şi însuşite la plata de către debitoare prin aplicarea ştampilei şi a semnăturii, suma fiind garantată de către debitoare prin contractul de gaj fără deposedare, înregistrat la AEGRM sub nr. 2011-00020044872597 –EGX., în timp ce pentru  debitul principal nescadent la data deschiderii procedurii insolventei în sumă de 42.562,52 lei  urmează a se înscrie in tabelul Suplimentar de creanţe al debitoarei; suma de 15.024,27 lei reprezentând penalităţi de întârziere aferente debitului principal scadent şi neachitat, evidentiată în tabelul centralizator al debitului neachitat ataşat prezentei în baza contractului de vânzare cumparare şi distribuţie nr. 2665/19.10.2009 şi a anexei A din data de 19.10.2009 ca parte integrantă a acestuia, Anexa nr. 1/19.10.2009, Anexa/01.01.2011, Anexa nr. 3/03.01.2011 la acest contract în calitate de creditor garantat în baza contractului de gaj fără deposedare, înregistrat la AEGRM sub nr. 2011-00020044872597-EGX în baza art. 41 alin. 2 raportat la art. 68 din Legea 85/2006; suma de 103.830,53 lei, reprezentând penalităţi de întârziere pentru facturile achitate cu foarte mare întârziere în ultimii 3 ani evidenţiată în tabelul centralizator al facturilor achitate cu întârziere ataşat prezentei în baza contractului de vânzare cumpărare şi distribuţie nr. 2665/19.10.2009 şi a anexei A din data de 19.10.2009 ca parte integrantă a acestuia, Anexa nr. 1/19.10.2009, Anexa/01.01.2011, Anexa nr. 3/03.01.2011 la acest contract în calitate de creditor garantat în baza contractului de gaj fără deposedare, înregistrat la AEGRM sub nr. 2011-00020044872597-EGX în baza art. 41 alin. 2 raportat la art. 68 din Legea 85/2006;suma de 1.980,3 lei reprezentând cheltuieli de judecată fiind formată din onorariu avocat în cuantum de 1860 lei, taxa judiciară de timbru în valoare de 120 de lei şi timbru judiciar în cuantum de 0,3 lei, cheltuieli de judecata prilejuite de prezentul proces şi dovedite conform documentelor justificative în calitate de creditor garantat în baza contractul de gaj fără deposedare, înregistrat la AEGRM sub nr. 2011-00020044872597-EGX în baza art. 41 alin.2 raportat la art. 68 din Legea 85/2006.

Se învederează că, în mod netemeinic şi nelegal, lichidatorul a considerat  că parte din suma cu care  a solicitat înscrierea la masa credală trebuie să fie înscrisă în tabelul preliminar în calitate de creditor chirografar şi nu în calitate de creditor garantat şi, de asemenea, a înlăturat în mod netemeinic şi nelegal creanta reprezentând penalităţi aferente achitării cu întârziere a facturilor acceptate la plata prin semnare şi ştampilare în ultimii 3 ani, precum şi suma de 1.860 lei constând în onorariu avocaţial aferent procedurii insolvenţei de la înscrierea în tabelul preliminar de creanţe întrucât nu a respectat prevederile art. 969 Cod Civil care prevăd efectele asumării convenţiilor între părti, în speţă fiind vorba despre contractul de vânzare cumparare şi distribuire produse farmaceutice încheiat între cele două părţi şi înregistrat sub nr. 2665/19.10.2009 şi a anexei A/19.10.2009 ca parte integrantă a acestuia, respectiv anexele: Anexa nr. 1/19.10.2009, Anexa din data de 01.01.2011, Anexa nr. 3/03.01.2011 la acest contract ce prevede un drept de gaj fărăr deposedare în favoarea creditorei asupra stocului de bunuri fungibile, produse medicamentoase, dispozitive medicale, produse cosmetice în valoare totală de 233.933 lei, toate cu un termen de valabilitate nu mai mic de 1 an, pentru garantarea de către SC F.B. SRL a respectării obligaţiilor de plată, şi nici dispozitiile art. 2387 din Noul Cod Civil.

Relativ la accesoriile debitului principal care are caracter cert, lichid şi exigibil, se susţine că este de esenţa daunelor interese în general şi a celor convenţionale în special ca, fiind accesorii ale creanţei principale şi neavând o existenţă de sine stătătoare, urmează situaţia obligaţiei principale, astfel că în urma demonstraţiei caracterului de creanţă garantată a obligatiei principale rezultă că accesoriile convenţionale sunt şi trebuie să fie şi ele creanţe garantate.

În dovedirea contestaţiei s-au depus la dosar, în copie, tabelul preliminar al creditorilor, practică judiciară, alte înscrisuri.

În drept, se invocă, art. 1073 Cod Civil, art , 969 Cod Civil, art. 1111 Cod Civil, art 1101 Cod Civil, art 379 alin. 4 C.proc.civ, precum si art.41 alin.2 ind. 1 si art. 68, art. 73 si urm. din Legea nr. 85/2006.

Prin sent.civ.nr.579/25-01-2013 a Tribunalului Tulcea, contestaţia formulată a fost respinsă ca nefondată, însă, în recurs, prin dec.civ.nr.719/17-06-2013 a Curţii de Apel Constanţa, s-a dispus trimiterea cauzei în rejudecare în vederea efectuării unei expertize contabile care să determine cuantumul penalităţilor la data deschiderii procedurii insolvenţei.

În rejudecare, s-a dispus efectuarea expertizei de specialitate.

La prezenta cauză, s-a dispus ataşarea volumului corespunzător din dosarul de insolvenţă cuprinzând declaraţiile de creanţă formulate de creditori.

Rejudecând cauza,  judecătorul sindic reţine că prin Încheierea nr. 4887/07 septembrie 2012 pronunţată de Tribunalul Tulcea în dos.nr.4655/88/2012 s-a dispus deschiderea procedurii de insolvenţă în formă simplificată cu privire la debitoarea S.C. FB S.R.L., fiind numit lichidator judiciar A I.P.U.R.L.

În termenul fixat prin hotărârea de deschidere a procedurii insolvenţei, creditoarea S.C. M E S.R.L. a depus cererea de înscriere a creanţei la masa credală cu o creanţă garantată în sumă de 193.810,04 lei, formată din: suma de 72.974,94 lei- debit principal scadent la data deschiderii procedurii, suma de 15.024,27 lei reprezentând penalităţi de întârziere aferente debitului principal scadent şi neachitat, suma de 103.830,53 lei reprezentând penalităţi de întârziere pentru facturile achitate cu întârziere în ultimii trei ani şi suma de 1.980,3 lei reprezentând cheltuieli de judecată formate din 1.860 lei onorariu avocat şi 120,3 lei taxă de timbru.

În urma verificărilor, lichidatorul a înscris creditorul S.C. M. E. S.R.L. în tabelul preliminar al creditorilor cu o creanţă garantată de 34.013,60 lei reprezentând valoarea stocului de marfă furnizat de creditoare şi cu o creanţă negarantată în sumă de 54.105,87 lei compusă din diferenţa reprezentând contravaloarea facturilor neachitate în sumă de 38.961,3 lei, penalităţi aferente debitului principal în sumă de 15.024,27 lei şi taxa judiciară de timbru în sumă de 120,3 lei.

De subliniat în acest context este că ceea ce s-a criticat prin contestaţia formulată este caracterul negarantat al sumelor deja înscrise, dar şi măsura neînscrierii penalităţilor aferente facturilor achitate cu întârziere în intervalul de 3 ani, anterior deschiderii procedurii, şi a onorariului aferent declaraţiei de creanţă formulată în cadrul procedurii insolvenţei, susţinându-se că întreaga creanţă are caracter garantat.

În anexa nr.3/03-01-2011 la contractul de distribuţie nr.2665/19-10-2009 încheiat de părţi, în art.2.3.1., s-a stipulat că pentru a garanta obligaţiile de plată  ale cumpărătorului, precum şi pentru a acoperi riscul de credit şi riscul insolvabilităţii asumate de vânzător, cumpărătorul se obligă să constituie în favoarea vânzătorului o garanţie reală mobiliară asupra stocului de bunuri fungibile, produse medicamentoase, dispozitive medicale, produse cosmetice, toate cu un termen de valabilitate rămas nu mai mic de 1 an, asupra inventarului bunurilor circulante, precum şi asupra bunurilor obţinute după valorificarea acestora, în valoare egală cu valoarea soldului cumpărătorului de 233.933 lei, valoare cu TVA.

Garanţia constituită, aplicabilă de la 3-01-2011, a fost înregistrată în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare la 13 mai 2011.

Potrivit art.41 alin.2 din Legea nr.8572006, cu modificările ulterioare, prin excepţie de la prevederile alin. (1), creanţele garantate se înscriu în tabelul definitiv până la valoarea garanţiei stabilită prin evaluare, dispusă de administratorul judiciar sau de lichidator; în cazul în care valorificarea activelor asupra cărora poartă garanţia se va face la un preţ mai mare decât suma înscrisă în tabelul definitiv sau definitiv consolidat, diferenţa favorabilă va reveni tot creditorului garantat, chiar dacă o parte din creanţa sa fusese înscrisă drept creanţă chirografară, până la acoperirea creanţei principale şi a accesoriilor ce se vor calcula.

Conform relaţiilor comunicate de lichidator, valoarea bunurilor cu care s-a garantat la data deschiderii procedurii procedurii a fost de 34.013,64 lei, condiţii în care, prin aplicarea dispoziţiilor menţionate, din debitul principal neachitat de 72.974,94 lei s-a recunoscut caracterul garantat doar pentru suma de 34.013,60, diferenţa fiind înscrisă în tabelul preliminar cu caracter negarantat.

Din interpretarea prevederilor contractuale rezultă că toate obligaţiile de plată ale debitoarei au fost garantate, fără a se face distincţie între obligaţii principale şi obligaţii cu caracter accesoriu, numai că, pri aplicarea art.41 alin.2 din Legea nr.85/2006, s-a putut recunoaşte caracter garantat doar pentru o parte a debitului principal, fără a intra în analiză accesoriile solicitate, astfel că motivul neinscrierii penalităţilor aferente debitului principal neachitat nu a fost că aceste obligaţii accesorii nu ar fi fost garantate prin contractul încheiat, ci că valoarea bunurilor cu care s-a garantat, existente în patrimoniul societăţii debitoare la data deschiderii procedurii a fost prea mică pentru a acoperi şi accesoriile.

Prin urmare, în mod justificat, lichidatorul a apreciat caracterul negarantat pentru diferenţa  de debit principal până la 72.974,94 şi accesoriile recunoscute şi înscrise în tabel.

Pe de altă parte, expertiza contabilă efectuată a stabilit că penalităţile de întârziere aferente debitului neachitat pentru perioada 01-01-2012/07-09-2012 sunt în sumă de 7697,29 lei, iar penalităţile pentru toate facturile emise în anul 2012, debit achitat şi neachitat la scadenţă, sunt de 7863,48 lei-suma corectă fiind cea din situaţia centralizatoare.

Cum, potrivit acestei situaţii - f 84 -vol 1, debitul principal neachitat la data deschiderii  procedurii insolvenţei derivă doar din facturi emise în anul 2012, rezultă că suma de 7697,29 lei constituie penalităţi aferente debitului neachitat la deschiderea procedurii şi care au fost deja incluse în suma înscrisă cu acest titlu în tabelul preliminar, în timp ce  doar diferenţa de 166,19 lei până la suma de 7863,48 lei constituie penalităţi aferente debitelor achitate cu întârziere pentru anul 2012, penalităţile de

7697,29 lei fiind incluse în cele de 7863,48 lei, cele două cuantumuri determinate neavând caracter distinct.

Constatările expertizei mai relevă că totalul penalităţilor de întârziere calculate pentru facturile achitate cu întârziere emise în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii insolvenţei sunt în sumă totală de 91.502,71 lei, însă, potrivit situaţiei centralizatoare, din totalul calculat s-a achitat suma totală de 43889,06 lei, rămânând de achitat suma de 47.613,65 lei.

Numai că, centralizatorul nu a făcut distincţie între categoriile de penalităţi şi în suma totală rămasă de achitat cu titlu de penalităţi de 47.613,65 lei a fost inclusă şi suma de 7697, 29 lei-penalităţi calculate pentru debitul neachitat şi deja inclusă în tabelul preliminar, după cum s-a stabilit şi învederat anterior, condiţii în care, scăzând această sumă, rămâne de achitat diferenţa de 39916,36 lei, neinclusă în tabel.

Calculul penalităţilor realizat de expert a evidenţiat o sumă mai mică datorată de societatea debitoare cu titlu de penalităţi aferente debitului neachitat raportat la cea înscrisă deja în tabelul preliminar, însă la acest moment, în cadrul contestaţiei, nu se pot opera modificări sub acest aspect, pe de o parte pentru că suma datorată cu acest titlu nu a fost contestată de creditor şi nu face obiectul cauzei, iar pe de altă parte pentru că nu se poate agrava situaţia creditorului în propria cale de atac.

Relativ la onorariu apărător aferent declaraţiei de creanţă formulată de creditor în cauză, se impune arătat că, potrivit art.64 alin.1 din Legea nr.85/2006, modificată, cu excepţia salariaţilor ale căror creanţe vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform evidenţelor contabile, toţi ceilalţi creditori, ale căror creanţe sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creanţelor în termenul fixat în sentinţa de deschidere a procedurii; cererile de creanţe vor fi înregistrate într-un registru, care se va păstra la grefa tribunalului.

Or, creanţa constând în onorariu avocat în cuantum de 1860 lei, plătit de creditor în vederea realizării demersurilor necesare recuperării debitelor, s-a născut ulterior deschiderii procedurii, contractul de asistenţă şi încasarea onorariului producându-se la 24-09-2012, aşa încât lichidatorul nu o putea include în tabelul preliminar.

În continuare, art.64 alin.6 din acelaşi act normativ stipulează că acele creanţe născute după data deschiderii procedurii, în perioada de observaţie sau în procedura reorganizării judiciare vor fi plătite conform documentelor din care rezultă, nefiind necesară înscrierea la masa credală; prevederea se aplică în mod corespunzător pentru creanţele născute în procedura de faliment.

În consecinţă, acest onorariu, fiind totuşi o creanţă născută în cadrul procedurii de faliment, împotriva societăţii fiind deschisă procedura insolvenţei în forma simplificată, deşi nu poate fi inclusă în tabelul preliminar, conform art.64 alin.6, se va achita de lichidator potrivit documentelor din care rezultă, având caracter negarantat.

Aşa fiind, valorificând argumentele prezentate, judecătorul sindic va admite în parte contestaţia formulată şi va dispune înscrierea creditorului în tabelul preliminar al creanţelor debitoarei SC F.B. SRL şi cu suma de 39.916, 36 lei reprezentând penalităţi aferente debitelor achitate cu întârziere în intervalul de 3 ani anterior datei deschiderii procedurii insolvenţei- creanţă negarantat, în timp ce celelalte capete de cerere ale contestaţiei vor fi respinse ca nefondate.

Făcând şi aplicarea dispoziţiilor art.274 Cod pro civ, va fi obligată pârâta-debitoare la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, către creditor, reţinând că acesta a solicitat în acest sens doar onorariul expertului de 1500 lei, acordat proporţional concluziilor obiectivelor valorificate în cauză şi a proporţiei pretenţiilor admise.

Domenii speta

Spete similare