Eroarea de fapt. criterii de apreciere. indoiala – imprejurare care exclude retinerea erorii

Sentinţă penală 3866 din 16.12.2008


Prin sentinta penala nr.3866/16.12.2008 a Judecatoriei Iasi, instanta a condamnat inculpatul DCV la pedeapsa de 1 an închisoare pentru savîrsirea infractiunii „conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care are o îmbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur în sînge”, prev. si ped. de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002, republicata.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta a retinut ca din probele administrate in cauza rezulta ca la data de 01.05.2008, inculpatul DCV a condus pe traseul Iasi – sat Poieni, comuna Schitu Duca, autoturismul Dacia Logan, în conditiile în care avea o alcoolemie de 1,45 gr %o, fapta sa intrunind elementele constitutive ale infractiunii prev. si ped. de art. 87 alin. 1 din O.U.G. 195/2002, republicata.

Prin aparator, inculpatul a invocat eroarea de fapt, sustinînd ca, în conditiile în care sufera de ciroza hepatica, ritmul de eliminare a lichidelor din organism este mult diminuat, astfel ca nu a crezut ca dupa trecerea a 15 ore de la momentul consumului de bauturi alcoolice, sîngele sau mai contine bauturi alcoolice, mai ales ca nimic din comportamentul sau nu trada o eventuala betie.

Potrivit art. 51 alin. (1) C. pen., nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, când faptuitorul, în momentul savârsirii acesteia, nu cunostea existenta unei stari, situatii sau împrejurari de care depinde caracterul penal al fapte.

Pentru a fi incidenta aceasta cauza de înlaturare a caracterului penal al faptei, trebuie sa existe eroare, iar nu îndoiala, adica o cunoastere nesigura, deoarece, în acest caz, savârsirea faptei implica acceptarea de catre faptuitor a rezultatului faptei sale, rezultat pe care el îl concepe ca posibil sau ca probabil.

Actele medicale depuse de inculpat releva ca acesta a fost diagnosticat cu „ciroza hepatica alcoolica”, „hemoragie digestiva superioara ”, „anemie”, „sevraj alcoolic”. Afectiunile inculpatului sunt incompatibile, în situatia în care se urmareste ameliorarea simptomelor, cu consumul bauturilor alcoolice, însa cu toate acestea, anterior (fie 15 ore, fie 2 ore) momentului în care inculpatul s-a decis sa conduca autoturismul, acesta a baut o cantitate de vin.

Fara îndoiala, inculpatul cunoaste efectele consumului de bauturi alcoolice atît asupra evolutiei bolii sale, cît si asupra modului în care reactioneaza organismul sau. Rezulta ca acesta putea anticipa o eliminare mai lenta a alcoolului din organismul sau. Chiar daca sustine inculpatul ca organismul sau nu trada consumul de alcool, sa nu uitam ca acesta prezenta halena alcoolica, asa cum rezulta din buletinul de examinare clinica, un semn suficient sa nasca îndoiala inculpatului asupra capacitatii organismului sau de refacere.

În consecinta, instanta a considerat ca inculpatul a acceptat rezultatul faptei sale, apreciindu-l ca probabil, situatie ce exclude retinerea în speta a erorii de fapt.