Revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere. Respingerea sesizării pe temeiul lipsei relei-credinţe a condamnatului.

Sentinţă penală 323 din 28.01.2011


Prin sentinţa penală nr. 323/28.01.2011 instanţa a respins, ca neîntemeiată, sesizarea Biroului Executări Penale din cadrul Judecătoriei Iaşi, formulată prin judecătorul delegat, privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 4 luni închisoare aplicate prin sentinţa penală nr. 3966/19.12.2008 a Judecătoriei Iaşi, rămasă definitivă prin neapelare, condamnatului U.M..

Pentru a hotărî astfel instanţa a reţinut următoarele:

Pe parcursul termenului de încercare de 2 ani condamnatul U.M. a avut faţă de supravegherea exercitată de Serviciul de Probaţiune o atitudine oscilantă, prezentându-se la cea mai mare parte a întrevederilor fixate, absentând nemotivat la unele dintre aceste întrevederi, sesizarea Judecătoriei fiind rezultatul lipsei consecutive la două întrevederi, cumulată cu datele privind plecare acestuia într-o altă localitate, la muncă, fără anunţarea prealabilă a Serviciului cu privire la data plecării şi data întoarcerii.

Instanţa a reţinut însă că această încălcare a măsurilor de supraveghere de către condamnatul U.M. nu s-a datorat relei credinţe, ci unei insuficiente înţelegeri a importanţei respectării întru totul a obligaţiilor impuse şi a consecinţelor omisiunii de a se supune întru totul condiţiilor supravegherii. Urmare a contactului nemijlocit cu condamnatul U.M., instanţa şi-a format convingerea că acesta a tratat nu cu rea-credinţă, ci cu superficialitate supravegherea pe durata termenului de încercare, în acest sens revelatoare fiind şi atitudinea sa pe parcursul judecării prezentei cauze. Astfel, la primul termen de judecată instanţa a procedat la audierea acestuia, punându-i în vedere să se prezinte la Serviciul de Probaţiune şi să reia întrevederile, U.M. prezentându-se în aceeaşi zi la sediul Serviciului, precum şi la ultima întrevedere, la data de 14.01.2011, deşi, astfel cum a declarat în faţa instanţei, precum şi în faţa consilierului de probaţiune, trebuia să plece din nou la muncă în Bucureşti.