Exigibilitatea tva aferent ,,avansurilor primite de un operator de la Unitatea Administartiv Teritorială , în cadrul derulării unui contract de investitii şi modernizări. Data întocmirii procesului verbal de recepţie a lucrării .

Decizie 14029 din 16.10.2013


 1.Prin sentinţa nr. 2694 din 13 martie 2013 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi în dosarul nr.5586/101/2012 în contradictoriu cu intimata reclamantă SC X a fost admisă contestaţia formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia de Soluţionare a Contestaţiilor.

S-a dispus desfiinţarea Deciziei nr.229/29.05.2012 emisă de Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor din cadrul ANAF, a Deciziei de impunere nr.F-MC 43/15.02.2012 emisă de către Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili din cadrul ANAF şi a constatărilor din Raportul de inspecţie fiscală nr.F-MC 40/15.0.2012 emis de către Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili din cadrul ANAF, cu privire la suma de 122.021 lei, reprezentând TVA necolectat.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs pârâtă ANAF - DIRECŢIA DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivarea recursului pârâta a arătat că hotărârea instanţei a fost dată cu aplicarea greşită a legii, art.304 pct.9 c.p.c., în ceea ce priveşte suma de 122.021 lei, reprezentând taxa pe valoare adăugată.

Învederează faptul că, în mod corect organele de inspecţie fiscală au apreciat că suma de 630.443,67 lei încasată de SC X  de la Primăria Municipiului T.S  reprezintă avansuri pentru care societatea era obligată să colecteze taxa pe valoarea adăugată la momentul încasării, respectiv finanţării, în condiţiile în care SC X în calitate de operator şi gestionar al serviciului public de alimentare cu apă şi canalizare s-a comportat ca un cumpărător.- revânzător de servicii, respectiv a dedus taxa pe valoarea adăugată achitată prestatorilor pentru lucrările de investiţii în sistemele de alimentare cu apă şi canalizare şi de epurare efectuate de aceştia. Avansurile menţionate reprezintă părţi ale sumei subîmprumutate Primăriei Municip.T.S de către Ministerul Economiei şi Finanţelor conform Acordului de împrumut subsidiar nr.333/25.07.2007, sumă plătită SC X în vederea achitării parţiale a facturilor emise de către antreprenori.

Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, a legislaţiei aplicabile şi sub toate aspectele, Curtea constată următoarele:

Prin Raportul de Inspecţie Fiscală nr.F-MC40/15.02.2012 şi Decizia de impunere nr.F-MC 43/15.02.2012 s-a dispus majorarea TVA colectată înregistrată în luna noiembrie 2010 cu suma de 122.001 lei aferentă unor avansuri în sumă de 630.443,67 lei de la Primăria Municipiului Dr Tr Severin şi diminuarea sumei negative a TVA aferentă lunii noiembrie 2010 cu aceeaşi sumă de 122.001 lei.

S-a respins de la rambursarea solicitată pentru decontul aferent lunii noiembrie 2010 din suma totală solicitată de 338.620 lei, suma de 122.001 lei, fiind stabilit un sold negativ a TVA de 216.599 lei.

Pentru a motiva această soluţie, organele fiscale au stabilit că reclamanta era obligată ca în mod corelativ cu exercitarea dreptului de deducere al TVA – ului aferent facturilor emise de antreprenori, să colecteze TVA-ul aferent avansurilor primite de la Primăria Dr Tr Severin pentru plata acestor facturi.

În speţă, Curtea reţine că reclamanta a acţionat ca un antreprenor, achitând facturi având ca obiect achiziţii bunuri/servicii din sumele ( avansurile) acordate de Unitatea Administrativ Teritorială şi a dedus TVA-ul aferent acestor facturi fiscale.

Ca atare, sunt aplicabile dispoziţiile Deciziei fiscale nr.6/2011 a Comisiei Centrale Fiscale aprobată prin Ordinul MFP nr.2635/10.10.2011 în consens cu care, serviciile sau achiziţiile de bunuri achitate de operatorul- antreprenor către terţi- contractori sunt practic prestate direct în favoarea Unităţii Administrativ Teritoriale . În consecinţă, faptul generator al TVA conform art.1341 alin.7 din Lg.571/2003 intervine când lucrarea în integralitate,aferentă investiţiei, este recepţionată, predată prin proces verbal de recepţie. Faptul generator de TVA intervine când Unitatea Administrativ Teritorială devine proprietar prin preluarea lucrării în domeniul public.

Prin urmare, doar la data predării investiţiei către Unitatea Administrativ Teritorială conform unui proces verbal, are loc şi emiterea facturii fiscale finale de către Unitatea Administrativ Teritorială către operatorul de apă – reclamantul – pentru valoarea totală a investiţiei cu consecinţa fiscală a exercitării dreptului de deducere TVA de către Unitatea Administrativ Teritorială corelativ cu obligaţia colectării TVA aferent facturii fiscale de către operator.

Cu nerespectarea acestei proceduri, operatorul – reclamantul a dedus TVA aferent avansurilor încă din 2010 însă, Organele fiscale, în mod incorect, fără a sublinia nelegalitatea momentului în care s-a exercitat dreptul de deducere de către operator, şi fără a verifica pe deplin starea de fapt în sensul dacă lucrarea este finalizată şi predată la data controlului către Unitatea Administrativ Teritorială, a obligat nelegal la colectarea în mod corelativ, a TVA-ului aferent avansurilor.

În susţinerea raţionamentului  sus  expus  sunt  şi  dispoziţiile  art.  44 alin.3 din  legea nr.  51/2006  potrivit  cărora  dacă finanţarea este  asigurată  din alocaţii  bugetare publice , bunurile  realizate  în cadrul programelor  de investiţii aparţin domeniului public iar transferul  acestora  în  proprietatea publică  are loc  la  data  finalizării  investiţiei . 

Este adevărat că scopul impunerii colectării TVA aferent avansurilor a fost acela al aplicării principiului neutralităţii TVA, adică al echilibrării  TVA ului dedus  cu  cel colectat, însă nu poate fi admisă ideea corectării unei erori printr-un procedeu la rândul său eronat, lipsit de temei legal.

Pentru aceste motive, nefiind identificate cauze de recurs de ordine publică, cu motivarea sus expusă, în temeiul art.312 alin.1 cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.