Nulitatea încheierii privind arestarea preventivă pentru încălcarea dispoziţiilor privind compunerea instanţei

Prin încheierea nr. 28 din 06 decembrie 2013 pronunţată de Judecătoria Turnu Măgurele, în baza art.149 1 alin.9 Cod procedură penală s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele, privind arestarea preventivă pentru 29 de zile, a inculpaţilor C.P. şi D.S. pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, fapta prev. şi ped. de art. 208 alin. 1 – 209 alin.1 lit. a, e, g şi i din C. pen.

Au fost emise mandatele de arestare pe durata fixată.

Pentru a dispune astfel, instanţa de fond a reţinut că analizând actele şi lucrările dosarului, sunt întrunite exigenţele prevăzute de art.143 Cod procedură penală, în sensul că inculpaţii au săvârşit faptele pentru care sunt cercetaţi, respectiv infracţiunea de furt calificat, faptă prev. şi ped. de art. 208 alin 1 – 209 alin 1 lit. a, e, g şi i Cod penal.

Or, existenţa şi persistenţa unor indicii grave de vinovăţie constituie, conform jurisprudenţei CEDO, factori pertinenţi care legitimează o detenţie provizorie, măsura arestării preventive a inculpaţilor fiind conformă cu scopul instituit de art. 5 din CEDO.

De asemenea, în raport de probele de la dosar, existând  şi suspiciunea rezonabilă că s-a comis o infracţiune, măsura arestării preventive este justificată prin prisma aceleiaşi jurisprudenţe.

În al doilea rând, există cazul prevăzut de art.148 lit. f Cod procedură penală, inculpaţii săvârşind o infracţiune,  pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, respectiv închisoarea de la 3 la 15 ani.

Instanţa a apreciat că este îndeplinită şi cea de a doua condiţie prevăzută de art.148 alin.1 lit. f Cod procedură penală, respectiv aceea că, din probele administrate, rezultă că lăsarea în libertate a inculpaţilor prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Instanţa a înţeles această noţiune a pericolului concret pentru ordinea publică, prin raportare la natura infracţiunii, a modalităţii de săvârşire a acesteia,  consecinţele produse, a atitudinii inculpaţilor faţă de faptele săvârşite, de riscul săvârşirii unor noi infracţiuni şi circumstanţele personale ale acestora. 

Desigur, trebuie avut în vedere şi impactul social produs asupra colectivităţii, prin săvârşirea unor astfel de fapte, astfel încât alte persoane să fie descurajate în a comite astfel de infracţiuni. Mai mult aceştia au furat  gardul de la parcul comunal producând o stare de indignare în rândul colectivităţii

Raportat la probele existente la dosar, instanţa a apreciat că pericolul concret pentru ordinea publică rezultă din modul  de săvârşire a faptelor pentru care sunt cercetaţi inculpaţii, respectiv mai multe persoane împreună. Trebuie avut în vedere şi impactul social produs asupra colectivităţii,  prin săvârşirea acestor tipuri de infracţiuni.

Pe de altă parte, aşa cum rezultă din cazierele judiciare ale inculpaţilor  aceştia nu sunt la prima abatere săvârşind mai multe fapte de furt. 

Atitudinea inculpaţilor în faţa instanţei, de recunoaştere a faptelor, reprezintă un element circumstanţial ce poate fi avut în vedere la individualizarea pedepsei fiind însă lipsit de relevanţă în aprecierea necesităţii şi caracterului justificat al măsurii arestării preventive.

Din probele administrate în cauză, rezultă că inculpaţii se află şi în situaţia prevăzută de art.148 lit. b Cod procedură penală.

În consecinţă, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art.143 şi 148 alin.1 lit. b  Cod procedură penală,  şi pentru a se asigura buna desfăşurare a urmăririi penale, instanţa a apreciat că se impune luarea măsurii arestării preventive a inculpaţilor şi, în consecinţă, în baza art.1491  Cod procedură penală, a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele şi a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor.

Împotriva acestei încheieri au formulat recurs inculpaţii C.P. şi D.S. criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând admiterea recursului şi casarea încheierii atacate şi rejudecând să se dispună respingerea propunerii privind arestarea preventivă a acestora formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele.

Recursurile inculpaţilor nu au fost motivate în scris, motivele de recurs fiind susţinute oral de recurenţii inculpaţi, prin apărător. În susţinerea motivelor de recurs au arătat că au recunoscut săvârşirea faptelor pentru care sunt cercetaţi, prejudiciul reţinut este prea mare, ar fi de 1.400.000 lei vechi, acesta fiind recuperat în totalitate.

Tribunalul, verificând cauza atât sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât şi din oficiu, conform art. 3856 alin. 3 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt şi de drept, a apreciat recursurile declarate de inculpaţi ca fiind întemeiate, având în vedere următoarele considerente:

Din examinarea încheierii atacate se constată că în partea introductivă a acesteia s-a menţionat numele unui alt judecător ca fiind cel care a participat în camera de consiliu, la data de 06 decembrie 2013, la judecata şi dezbaterea cauzei, decât cel care a pronunţat soluţia şi a semnat minuta şi încheierea. De asemenea grefierul care este menţionat în practicaua încheierii că a participat la soluţionarea propunerii de arestare preventivă nu este cel care a semnat încheierea.

Potrivit dispoziţiilor art. 292 alin. 2 Cod procedură penală, completul de judecată trebuie să rămână acelaşi în tot cursul judecării cauzei iar când aceasta nu este posibil, completul se poate schimba până la începerea dezbaterilor iar în alin. 3 se prevede că după începerea dezbaterilor, orice schimbare intervenită în compunerea completului atrage reluarea de la început a dezbaterilor.

În cauza de faţă, având în vedere menţiunile înscrise în practica şi în dispozitivul încheierii recurate, tribunalul reţine că soluţionarea cauzei s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor legale invocate anterior, privind compunerea instanţei.

Art. 197 alin. 2 Cod procedură penală prevede că dispoziţiile relative la competenţa după materie sau după calitatea persoanei, la sesizarea instanţei, la compunerea acesteia şi la publicitatea şedinţei de judecată sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii iar alineatul 3 al aceluiaşi articol prevede că această nulitate nu poate fi înlăturată în nici un mod şi poate fi invocată în orice stare a procesului şi se ia în considerare chiar din oficiu.

Cum în cauză se constată că încheierea nr. 28 din 06 decembrie 2013 pronunţată de Judecătoria Turnu Măgurele a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor legale privind compunerea instanţei, tribunalul apreciază că se impune constatarea nulităţii acesteia în condiţiile art. 197 alin. 2 Cod procedură penală, ca şi a actelor subsecvente emise în temeiul acesteia.

În consecinţă, în temeiul art. 38515 alin. 1 pct. 2 lit. c Cod procedură penală, tribunalul a admis recursurilor declarate de recurenţii inculpaţi, a casat încheierea atacată şi a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Întrucât nu mai există temei pentru privarea de libertate a inculpaţilor, s-a dispus punerea de îndată în libertate de sub puterea mandatelor de arestare preventivă, dacă nu sunt arestaţi în altă cauză.

Domenii speta

Spete similare