Arestare preventivă. Aprecierea pericolului social

Decizie 19 din 23.04.2013


Prin sentinţa penală nr. Prin încheierea nr. 11 din 17 aprilie 2013, Judecătoria Roşiorii de Vede, în baza art. 146 (8)  Cod procedură penală,  a respins propunerea de luare a  măsurii arestării preventive, formulată de Parchetul de pe lângă aceeaşi instanţă  privind pe inculpaţii S.I. şi S.F. pentru săvârşirea infracţiunilor de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, prevăzute de art. 321 alin.2 Cod penal.

A dispus punerea de îndată în libertate a celor doi inculpaţi, reţinuţi prin Ordonanţa nr.923/P/2013 a Poliţiei Municipiului Roşiorii de Vede, prin care s-a dispus măsura reţinerii pentru 24 de ore.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin rezoluţia din data de 15.04.2013 s-a confirmat începerea urmării penale faţă de inculpaţii  S.I. şi S.F.  pentru infracţiunile menţionate mai sus, constând în aceea că în data de 14.04.2013, între orele 14,00 – 18,30, la locuinţa din Roşiorii de Vede, cu o formaţie de lăutari şi prin intermediul unei aparaturi  acustice electrice (boxe audio de mare capacitate) inculpaţii au ascultat muzică la intensitate foarte mare , tulburând grav ordinea şi liniştea publică.  La intervenţia organelor de poliţie care le solicitau să înceteze activitatea infracţională, cei doi inculpaţi au solicitat muzicanţilor să facă dedicaţii la adresa poliţiştilor, în mod tendenţios, fapt de natură a scădea încrederea  populaţiei în activitatea poliţie. Totodată, inculpata a proferat gesturi obscene la adresa organelor de poliţie, ridicându-şi fusta şi dezvelindu-şi părţile intime în timp ce se afla pe stradă şi i se cerea de către organele de poliţie să înceteze activitatea infracţională.  Fapta comisă de cei doi inculpaţi a produs o tulburare gravă a liniştii şi ordinii publice, gravitatea fiind determinată de amploarea care s-a produs în mediul social, tulburarea în cazul dat a fost determinată de intensitatea muzicii, precum  şi de aspectul că  lucrătorii de poliţie s-au deplasat în  mai multe rânduri, punându-le în vedere inculpaţilor să  înceteze tulburarea liniştii publice. 

Prin acelaşi referat s-a reţinut că tulburarea a cuprins  un perimetru foarte mare din oraşul Roşiorii de Vede, respectiv jumătate din oraş, zgomotul propagându-se pe mai multe străzi adiacente, situaţie care  a determinat mai mulţi cetăţeni să sesizeze poliţia, inclusiv apelul telefonic 112.  Totodată, tulburarea liniştii publice nu a putut fi stopată prin intervenţia poliţiei, inculpaţii având un comportament sfidător la adresa acestora, continuând a tulbura grav liniştea publică. 

Analizând referatul cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive, instanţa  a respins solicitarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Roşiorii de Vede, pentru neîndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de art.148 Cod procedură penală .

Astfel, luarea măsuri preventive privative de libertate este condiţionată de îndeplinirea cumulativă a următoarelor trei condiţii de fond: 1 – să existe probe sau indici temeinice privind săvârşirea unei fapte prev. de legea penală; fapta respectivă să fie sancţionată de lege cu pedeapsa închisorii;  să fie prezent cel puţin un ul dintre temeiurile de arestare expres şi limitativ prevăzute de art.148 Cod penal.

Pentru a putea dispune arestarea preventivă a inculpaţilor, instanţa este obligată ca, pe lângă indiciile sau probele cu privire la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, să constate că pedeapsa aplicată pentru acea infracţiune este închisoare mai mare de 4 ani şi, în acelaşi timp, să constate existenţa unor probe certe, că lăsarea inculpaţilor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Referitor la prima condiţie şi anume existenţa unor indicii  în legătură cu săvârşirea de către cei doi inculpaţi a unor fapte prev. de lege, instanţa  a observat împrejurarea că în prezenta cauză se poate reţine îndeplinirea acesteia, precum şi că legiuitorul a stabilit o pedeapsă mai mare de 4 ani, respectiv între 2 şi 7 ani  .

Inculpaţii au recunoscut că  au organizat o petrecere cu muzică, desfăşurată în data de 14.04.2013, în intervalul 14,00 – 17,00.

Raportat la cea de-a doua condiţie prev. de art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală însă, instanţa  a reţinut că aceasta nu este îndeplinită în prezenta cauză, în privinţa celor doi inculpaţi. Sub acest aspect este de menţionat faptul că pericolul social pentru ordinea publică nu trebuia confundat cu gradul de pericol social al faptei săvârşite.  În prezenta cauză nu există temerea că lăsarea inculpaţilor în libertate ar putea provoca o tulburare a ordinii sociale.  În concret, din probele administrate la dosar rezultă că cei doi inculpaţi au produs tulburarea gravă a ordinii şi liniştii publice, pe fondul unei petreceri echivalente cu nunta, specifică cetăţenilor de etnie rromă, ce s-a consumat în ziua de 14.04.2013, între orele 14,0 – 18,00. Faptul că acel eveniment s-a încheiat  iar  tulburarea gravă a liniştii a fost o consecinţă a acelei petreceri a condus instanţa la concluzia că în prezenta cauză nu există nici un element care să justifice temerea că lăsarea celor doi inculpaţi în libertate ar prezenta vreun pericol pentru ordinea publică. 

În speţă instanţa a apreciat că gradul de implicare al inculpaţilor în desfăşurarea activităţii presupus infracţionale nu a fost total, în contextul în care la petrecere au participat şi alte persoane care au contribuit la  tulburarea liniştii şi ordinii publice, motiv pentru care şi periculozitatea lor este mai scăzută.

 În consecinţă, raportându-se şi la  jurisprudenţa Curţii Europeană a Drepturilor Omului care în cauza Wemhoff împotriva Germaniei a statuat că detenţia preventivă trebuie să aibă un caracter excepţional, starea de  libertate fiind starea normală, instanţa de fond a apreciat că lăsarea în libertate  a celor doi inculpaţi este justificată dată fiind şi lipsa unor date concrete din care să rezulte că, într-adevăr, aceştia ar prezenta un pericol pentru ordinea publică. 

Faţă de circumstanţele concrete de comitere a presupusei fapte, instanţa a apreciat că nu se impune privarea celor doi inculpaţi de libertate, aceasta fiind o măsură excepţională, astfel încât , în baza art. 146 (8) Cod procedură penală, instanţa a  respins, ca nefondată, propunerea de luare a măsuri arestări preventive formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Roşiorii de Vede.

Împotriva încheierii sus menţionate a declarat recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria Roşiorii de Vede, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivarea recursului, s-au arătat de către Parchet următoarele:

În fapt, în sarcina inculpaţilor s-a reţinut că, în data de 14.04.2013, ( duminica ) între orele 14.00-18.30, în timp ce se aflau la locuinţa lor din mun. Roşorii de Vede, cu o formaţie de lăutari şi prin intermediul unei aparaturi acustice ( boxe audio de mare capacitate), au tulburat grav liniştea publică în aproape întregul oraş, iar la solicitarea repetată a organelor de poliţie de a înceta activitatea infracţională, cei doi inculpaţi au solicitat lăutarilor să dea muzica mai tare şi să facă „dedicaţii" la adresa poliţiştilor şi procurorilor, în mod tendenţios, continuând ore întregi să sfideze organele de ordine şi să deranjeze populaţia oraşului.

În urma apelurilor populaţiei către poliţie, înregistrându-se numeroase apeluri inclusiv prin serviciul 112, poliţia a încercat să intervină în repetate rânduri dar nu a reuşit să stopeze activitatea infracţională ( evenimentul s-a desfăşurat în apropierea centrului, în zona unui cartier de blocuri ), locuitori oraşului fiind terorizaţi de zgomotul de o intensitate extrem de mare produs de petrecerea romilor.

Rezultatul imposibilităţii organelor de ordine de a stopa în după amiaza zilei de duminică manifestarea organizată de cei doi inculpaţi a generat în rândul populaţiei o stare de insecuritate şi de indignare.

Chiar martorii audiaţi ( membrii formaţiei de lăutari , posesori ai aparaturii acustice ) declară că zgomotul produs se auzea pe o rază de peste 1 km., în condiţiile în care numeroşi cetăţeni de pe străzile adiacente au sesizat grava tulburare a liniştii publice.

Totodată, inculpata S.I. a proferat gesturi obscene la adresa organelor de poliţie, dezbrăcându-se cu ocazia intervenţiei organelor de poliţie.

Fenomenul tulburării grave a liniştii publice prin astfel de manifestări, organizate în orice zi şi la orice oră, după bunul plac al persoanelor care înţeleg să sfideze legea, organele de ordine şi dreptul cetăţenilor oraşului de a beneficia de un climat de linişte şi securitate, a luat o amploare fără precedent în acest oraş, organizatorii unor astfel de manifestări fiind convinşi că nu li se poate întâmpla nimic şi constatând că reacţia poliţiei a devenit practic inutilă.

În condiţiile în care chiar primăria a sesizat acest fenomen ( a se vedea adresa existentă la dosarul cauzei prin care instituţia respectivă solicită luarea de măsuri pentru stoparea fenomenului ), respectivele manifestări au luat amploare, depăşind sfera posibilităţii aplicării unor contravenţii iar manifestarea turbulenţilor din ziua de 14.04.2013 a fost de natură a demonstra că intervenţia poliţiei nu a putut stopa acest gen de manifestare şi că este necesară sancţionarea penală a inculpaţilor dar şi o reacţie fermă care să pună capăt stării de insecuritate generata în rândul populaţiei.

Această temere a cetăţenilor se observă şi din reticenţa martorilor, multe persoane refuzând să fie audiate.

În condiţiile în care o întreagă comunitate a auzit „dedicaţiile" batjocoritoare la adresa organelor de ordine, efectuate prin staţia de amplificare, faptul că în acelaşi mod s-a afirmat că „vecinii trebuie să dispară şi procurorul care locuieşte în apropiere trebuie mutat (o parte dintre aceste afirmaţii care au indus o stare de nelinişte în rândul populaţiei sunt surprinse pe înregistrarea video - audio existentă la dosarul cauzei, înregistrare despre care instanţa nu face vorbire , cu toate că procurorul de şedinţă a concluzionat că această probă trebuie analizată), sentimentul de insecuritate indus populaţiei este real şi prezintă o gravitate deosebită.

Analizând recursul declarat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Roşiorii de Vede, atât sub aspectul motivelor invocate, cât şi din oficiu, potrivit dispoziţiilor art.3856 alin.3 Cod procedură penală, tribunalul l-a apreciat ca fiind întemeiat, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art.148 lit.f Cod procedură penală, arestarea inculpatului poate fi dispusă dacă a săvârşit o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani şi există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Art.143 Cod procedură penală prevede şa rândul că măsura reţinerii poate fi luată dacă sunt probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală.

Din probele administrate în cauză până la acest moment şi anume: proces verbal de  constatare a infracţiunii flagrante, înregistrare audio – video, planşe foto, declaraţiile martori, proces verbal , adresă de la Primăria Roşiorii de Vede, adrese de la Poliţia locală Roşiorii de Vede, declaraţii inculpaţi, se desprinde presupunerea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit faptele pentru care sunt cercetaţi, constând în aceea că:

În data de 14.04.2013, ( duminica ) între orele 14.00-18.30, în timp ce se aflau la locuinţa lor din mun. Roşorii de Vede, jud. Teleorman, cu o formaţie de lăutari şi prin intermediul unei aparaturi acustice  ( boxe audio de mare capacitate ), au tulburai grav liniştea publică în aproape întregul oraş, iar la solicitarea repetată a organelor de poliţie de a înceta activitatea infracţională, cei doi inculpaţi au solicitat lăutarilor să dea muzica mai tare şi să facă „dedicaţii" la adresa poliţiştilor şi procurorilor, în mod tendenţios, continuând ore întregi să sfideze organele de ordine şi să deranjeze populaţia oraşului.

În urma apelurilor populaţiei către poliţie, înregistrându-se numeroase apeluri inclusiv prin serviciul 112, poliţia a încercat să intervină în repetate rânduri dar nu a reuşit să stopeze activitatea infracţională ( evenimentul s-a desfăşurat în apropierea centrului, în zona unui cartier de blocuri ), locuitori oraşului fiind terorizaţi de zgomotul de o intensitate extrem de mare produs de petrecerea romilor.

Faptele sunt pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani, aşa încât prima condiţie prevăzută de legiuitor în cuprinsul art.148 lit.f Cod procedură penală este îndeplinită.

Cu referire la pericolul social concret pentru ordinea publică, Tribunalul apreciază că în mod greşit instanţa de fond a reţinut că lăsarea în libertate a celor doi inculpaţi este justificată, dată fiind lipsa unor date concrete din care să rezulte că într-adevăr aceştia ar prezenta un pericol pentru ordinea publică.

Astfel, observă Tribunalul că instanţa nu a avut în vedere declaraţiile martorilor B.R.N. şi A.M.C. din care rezultă cu certitudine că s-a solicitat prin apelul unic de urgenţă 112, intervenţia organelor de poliţie, pentru ca inculpaţii să reducă intensitatea muzicii, însă după intervenţia agenţilor, cei doi au refuzat, continuând să dea dedicaţii invitaţilor şi la adresa poliţiştilor, din care rezultă dispreţul manifestat de aceştia la adresa organelor de ordine şi imposibilitatea Poliţiei de a mai reacţiona şi de a stopa astfel de manifestări prin aplicarea unor amenzi contravenţionale.

De asemenea, constată Tribunalul că instanţa de fond nu a făcut referire nici la înregistrările audio-video depuse la dosar de către organele de cercetare penală, din care reiese că inculpata S.I. a proferat gesturi obscene la adresa organelor de poliţie, ridicându-şi obiectele de vestimentaţie şi numai intervenţia unei persoane apropiate a împiedicat-o pe aceasta să se dezbrace de pantalonul colant pe care îl purta sub fustă, intenţia inculpatei fiind aceea de a-şi expune părţile intime.

Totodată, martora B.R.N. arată că, în urma discuţiilor cu alte persoane, a aflat că şi acestea au fost deranjate de petrecerea organizată de către inculpaţi şi că la rândul lor au solicitat sprijinul Poliţiei, însă fără nici un rezultat întrucât solicitările s-au lovit de refuzul celor doi de a încheia petrecerea sau cel puţin de a reduce intensitatea la care era ascultată muzica, iar asemenea manifestări ale celor doi au fost repetate, astfel că Tribunalul nu poate reţine, în acord cu instanţa de fond, că organizarea acestei petreceri era justificată datorită logodnei fiului inculpaţilor.

De altfel, Tribunalul nu poate primi nici motivarea instanţei de fond, în sensul că inculpaţii au produs tulburarea gravă a ordinii şi liniştii publice, pe fondul unei petreceri echivalente cu nunta specifică cetăţenilor de etnie rromă şi că evenimentul s-a încheiat cu tulburarea gravă a liniştii publice, aşa încât, nu există elemente care să justifice un pericol pentru ordinea publică, întrucât – pe de o parte – aceste evenimente ar trebui organizate într-un cadrul special, în care să poată fi verificată acustica şi intensitatea muzicii folosite, iar – pe de altă parte – întreaga comunitate nu trebuie să se supună unor reguli impuse de anumite persoane care organizează asemenea manifestări în orice zi, la orice oră, sfidând legea şi dreptul cetăţenilor oraşului de a beneficia de un climat de linişte şi securitate.

În cauza dedusă judecăţii, nu poate fi vorba doar despre gradul de pericol social ridicat al faptei, ci şi despre pericolul concret pentru ordinea publică, pe care îl reprezintă lăsarea în libertate a unor persoane care sfidează întreaga comunitate, organele de ordine şi fac imposibilă intervenţia promptă a acestora, în stoparea unor astfel de manifestări.

Din probele administrate în cauză reiese cu certitudine că, prin manifestările lor, inculpaţii au provocat indignarea locuitorilor comunităţii în care trăiesc, au sfidat organele de ordine, au tulburat ore întregi liniştea oraşului Roşiorii de Vede, iar organele de ordine au fost neputincioase  în intervenţia lor, pe care au făcut-o în mod repetat, pentru a-i determina pe cei doi măcar să reducă intensitatea muzicii şi să renunţe la dedicaţiile ofensatoare la adresa poliţiştilor.

Toate argumentele expuse conduc Tribunalul la concluzia că este îndeplinită şi ce-a dea doua condiţie prevăzută de legiuitor în cuprinsul art.148 lit.f Cod procedură penală, în sensul că lăsarea în libertate a unor persoane cu astfel de manifestări, prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Adaugă Tribunalul şi argumentul oprobiului public, generat de faptul că organele abilitate să intervină pentru restabilirea ordinii de drept nu ar avea o reacţie fermă în situaţia unor astfel de manifestări.

Pentru considerentele mai sus expuse, Tribunalul în temeiul art.38515 pct.2 lit.d Cod procedură penală, a admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Roşiorii de Vede împotriva încheierii nr.11 din 17.04.2013 pronunţată de Judecătoria Roşiorii de Vede, a casat încheierea recurată şi rejudecând, în baza art.1491 Cod procedură penală coroborat cu art.143 Cod procedură penală, art.146 Cod procedură penală şi art.148 lit.f Cod procedură penală  tribunalul a dispune arestarea preventivă a inculpaţilor pe o perioadă de 29 zile, începând cu data punerii în executare a mandatelor de arestare preventivă

Domenii speta