Executare silita. Bilet la ordin avalizat de contestatoare.

Prin cererea adresată Judecătoriei XXXX şi înregistrată sub nr. XXXXX, la data de XXXXX, contestatoarea  D A a formulat contestaţie la executare împotriva executării silite, precum şi a actelor de executare efectuate de BEJ XXXX, în dos. Nr.XXXX, respectiv somaţia nr.XXXXXX, cerere prin care solicită în principal admiterea  contestaţiei la executare şi anularea executării silite precum şi anularea somaţiei de plată cambială nr.XXXXX emisă în dos. Nr.XXXX.

În motivare a arătat că prin somaţia nr.XXXXX i s-a făcut cunoscut că s-a dispus înfiinţarea popririi pentru recuperarea sumei  total de 310.722, 56 lei.

Arată că executarea silită a fost pornită în temeiul unui titlu executoriu (bilet la ordin), care nu a fost completat conform înţelegerilor dintre părţi. Pentru garantarea obligaţiilor  derivate din desfăşurarea contractului de colaborare semnat între intimata şi A T S.R.L., aceasta din urmă a emis bilet la ordin seria, nr.XXX, în alb la suma scadentă, data emiterii şi data plăţii, avalizat de contestatoare. Faptul că biletul la ordin a fost emis în acest scop derivă din procesul-verbal din XXXX, încheiat între aceleaşi două  societăţi şi asumat de reprezentanţii acestora, care au însoţit predarea-primirea instrumentului de plată. Ulterior în data de XXXX, intimata S.C. E S.R.L. a completat BO cu menţiunile lăsate libere şi l-a introdus la plată.

Conform art.12 din Legea 58/1934: „Dacă o cambie necompletată la emitere, a fost completată fără a se ţine seamă de înţelegerile intervenite, neobservarea acestor înţelegeri nu va putea fi opusă, posesorului,  afară numai dacă acesta a dobândit cambia cu rea credinţă sau dacă a săvârşit o greşeală gravă în dobândirea ei”. B.O. a fost emis şi predat în data de XXXXX, conform procesului-verbal, ce poartă semnătura şi ştampila intimatei, prin urmare, orice completare ulterioară de către aceasta, a unei alte date a emiterii decât XXX este o dovadă a relei credinţe. Astfel executarea silită s-a pornit în temeiul unui înscris care nu are valoare de titlu executoriu: data emiterii înscrisă pe acesta este o dată falsă, conform art.1 şi 2 din Legea 58/1934, cambia va cuprinde în mod obligatoriu arătarea  datei emiterii, în caz contrar „Titlul căruia îi lipseşte vreuna din condiţiile arătate nu are valoarea unei cambii”.

Mai arată că B.O. a fost emis şi predat exclusiv cu titlu de garanţie, plata facturilor făcându-se mereu prin ordine de plată, în contul intimatei precum şi prin girarea unor alte B.O., care au fost introduse la plată de intimată, plata fiind acceptată. Suma de 310.722,56 lei nu reprezintă o creanţă certă în sensul art.662 Cod procedură civilă. Suma înscrisă pe B.O.  a fost completată în mod arbitrar şi subiectiv de către intimată, nu există nici un alt înscris care să dovedească faptul că, creanţa este în cuantumul trecut pe B.O. Chiar dacă s-ar considera că acesta este cuantumul real al creanţei, trebuie avut în vedere, faptul că  AT SRL a emis mai multe instrumente de plată, cu o valoare totală de 125.000 lei. Solicită judecarea cauzei în lipsă, cu obligarea intimatei la cheltuielile de judecată.

În drept şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art.711 Cod proc.civilă, art.14 şi 1170 Cod proc. Civilă, art.1, 2. 12 din Legea 58/1934.

În dovedire a depus somaţia de plată nr., încheierea de învestire cu formulă executorie, încheierea de încuviinţare a executării silite încheierea din a BEJ XXXX, proces - verbal din Bilete la ordin .

Contestaţia la executare a fost adresată Judecătoriei XXXX la data de XXXX, în termenul legal de 15 zile prevăzute de dispoziţiile  art. 401 alin.1 lit. a Cod procedură civilă, calculat de la data de  XXXX, data la care contestatoarea a luat cunoştinţă de somaţia nr.XXXXX.

Contestaţia la executare a fost  legal timbrată cu taxă timbru 194 lei conform art.2 din Legea 146/1997 republicată, privind taxele de timbru  şi timbru judiciar de 0,3 lei conform art.1 alin.2 din OG 32/1995.

Legal citată intimata  a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea contestaţiei la executare ca netemeinică şi nelegală şi solicită, în temeiul art. 451 Cod proc.civilă, obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată arătând că între E R SRL şi  A T S.R.L., reprezentată de d-na D A, s-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare  comercială nr.XXX având ca obiect vânzarea de mărfuri şi produse comercializate de vânzătoarea  A T S.R.L.. În baza relaţiilor comerciale derulate între părţi, contestatoarea D A, în nume personal, a avalizat biletul la ordin seria XXXX emis în alb de către A T S.R.L., în vederea garantării executării relaţiilor comerciale rezultate din încheierea contractului nr. . Având în vedere că  A T S.R.L. nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale, la data de XXX intimata a solicitat învestirea cu formulă executorie a B.O., refuzat la plată din lipsa parţială de disponibil.

Mai arată că la data de XXXX, întrucât A T S.R.L. figura în evidenţele contabile ale intimatei cu un debit de 301.887,56 lei, a împuternicit pe BEJ XXXX în vederea executării silite a debitoarei avaliste D A, prin poprirea conturilor bancare, precum şi executarea silită a bunurilor mobile şi imobile ale acesteia.

În motivare arată că  E R S.R.L. a demarat formalităţile de executare silită împotriva contestatoarei avalista D A, a biletului la ordin seria XXXX.

Cu privire la susţinerile contestatoarei cum că, titlul executoriu ar fi nul şi că intimata nu ar fi respectat înţelegerea făcută cu debitoarea  A T S.R.L. cu privire la modalitatea de completare a biletului la ordin, arată că  potrivit  prevederilor art.33 din Legea 58/ 1934 coroborate cu pct.187 din Normele- Cadru nr. 6/1994, avalul este garanţia personală înscrisă în textul biletului la ordin, prin care o persoană, în cauză d-na D A, îşi asumă obligaţia de a plăti integral suma din biletul la ordin la scadenţă.

Totodată intimata precizează că, garanţia prin intermediul avalului are caracter autonom producând efecte juridice proprii, independenţa obligaţiei de garanţie fiind expres prevăzută de ar.35 alin.1 din Legea 58/1934, potrivit căreia  obligaţia avalistului este valabilă, chiar dacă obligaţia pe care a garantat-o ar fi nulă din cauze substanţiale care nu ţin de formalismul biletului la ordin.

Referitor la excepţiile ce pot fi opuse de către avalist posesorului biletului la ordin, acestea sunt prevăzute de dispoziţiile  art.  207 din Normele Cadru 6/1994, potrivit căruia „avalistul se poate servi în contra posesorului de excepţiile derivând din raporturile sale personale cu acesta, dacă ele există, dar în nici un caz nu se poate servi de excepţiile personale ale persoanei pentru care a dat avalul faţă de posesorul cambiei”. În acest sens susţinerile contestatoarei sunt inadmisibile cu privire la modalitatea de completare a biletului la ordin, întrucât această critică reprezintă o excepţie personală a debitoarei AT şi nu a avalistului, acestuia din urmă nefiindu-i permisă invocarea unei excepţii, de vreme ce pretinsa înţelegere nu a fost încheiată cu contestatoarea. Mai mult, să se aibă în vedere faptul că între intimată şi debitoarea A T S.R.L. nu a intervenit nici o înţelegere în sensul pct.72 din Normele Cadru 6/1994, dispoziţie legală ce detaliază noţiunea de „înţelegere” prevăzut de art.12 din Legea 58/1934, potrivit cărora: „Primitorul cambiei în alb, cât şi oricare dintre posesorii succesivi ai acesteia au dreptul de a completa titlul respectiv cu menţiunile cerute de art.1 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin, conform înţelegerilor care au avut loc anterior între semnatarii titlului.. În acest scop, odată cu predarea titlului se va adăuga şi o clauză, care va trebui să fie astfel făcută încât să poată întregi voinţa semnatarului titlului . Această clauză va fi redactată astfel: a) Înaintea plăţii posesorul va completa cambia”- în cazul dreptului nelimitat al posesorului cambiei în alb privind completarea acesteia; sau b) Înaintea plăţii posesorul va completa cambia, fără a depăşi… „- în cazul dreptului limitat al posesorului cambiei în alb privind completarea acesteia”. Astfel intimata nu a nesocotit vreo înţelegere cu debitoarea  A T S.R.L., de vreme ce nu a fost încheiată nicio astfel de înţelegere cu privire la completarea  biletului la ordin. Mai mult teza finală a art.12 din Legea 58/1934 prevede în mod expres faptul că „neobservarea acestor înţelegeri nu va putea fi opusă posesorului, afară numai dacă a dobândit cambia cu rea credinţă, sau dacă a săvârşit o greşeală gravă la dobândirea ei”, condiţii ce nu sunt îndeplinite. În acest sens, dobândirea biletului la ordin s-a făcut cu bun credinţă în baza raporturilor comerciale dintre intimată şi debitoarea  A T SRL, debitoare ce a remis titlul avizat de contestatoare de bună-voie subscrisei. Totodată susţinerile contestatoarei, potrivit cărora intimata a completat în mod abuziv rubrica biletului la ordin cu menţiunea „cval.facturi” este de asemenea neîntemeiată.

Mai precizează faptul că încheierea contractului de vânzare-cumpărare comercială a fost făcută între intimata  E R S.R.L. şi  A T S.R.L. şi nu între . E R S.R.L. şi contestatoarea D A. Solicită respingerea susţinerilor contestatoarei, cu privire la nulitatea  biletului la ordin avalizat în nume personal, ca inadmisibile, fiind excepţii personale ale debitoarei emitente  A T S.R.L. şi nu ale contestatoarei, fiind interzise a fi opuse intimatei de contestaoare potrivit legislaţiei speciale în materie.

Cu privire la legalitatea titlului executoriu, intimata arată că, biletul la ordin seria XXXX a fost completat în raport cu dispoziţiile legale, introdus la plata în baua debitului datorat de către debitoarea A T S.R.L., învestit cu formulă executorie şi pus în executare pentru suma de 301.887,56 lei , sumă cu care debitoarea figura în evidenţele contabile ale  E R S.R.L. la data cererii de executare. Totodată precizează că au mai fost încasate plăţi parţiale din debitul principal, ulterior introducerii cererii de executare, fapt pentru care la data de XXXXX, debitul pentru care solicită executarea este de 287.206,38 lei. Executarea silită împotriva debitoarei avaliste a fost făcută cu îndeplinirea tuturor dispoziţiilor legale, contestaţia avalistei fiind netemeinică şi făcută cu rea-credinţă. Solicită respingerea contestaţiei la executare ca netemeinică şi nelegală şi obligarea  contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată. Solicită judecarea cauzei în lipsa părţilor.

În drept îşi întemeiază cererea pe dispoziţiile art. 205 şi următoarele, art.411 alin.2, art.451, art.711 şi următoarele din Codul de proc.civilă, art.33, 35, 12 din Legea 58/1934, pct.72, 187 şi 207 din Norma Cadru nr. 6/1994.

În dovedire depune la dosarul cauzei : situaţie sold debit , facturi fiscale

La data de XXXX prin serviciul registratură contestatoarea a depus răspuns la întâmpinare prin care solicită respingerea apărărilor intimatei, ca nefondate arătând că ea poate  invoca în apărare motivele ce ţin de nulitatea  titlului executoriu, având în vedere că dacă ar exista o astfel de imposibilitate s-ar ajunge în situaţia în care ea, contestatoarea ar fi executată  în temeiul unui bilet la ordin ce nu are caracterul de titlu executoriu atâta timp cât sunt îndeplinite  cerinţele pentru validitatea acestuia. Nu poate fi primită invocarea  pct.207 din Normele Cadru  6/1994 deoarece norma BNR adaugă la lege, astfel că invocă excepţia de nelegalitate a acestor prevederi, o astfel de normă nu poate conţine prevederi suplimentare faţă de lege pentru că nu ar mai avea caracter de  punere în aplicare, dobândind un caracter de reglementare iar reglementarea este atributul exclusiv al puterii legislative.

Referitor la faptul că intimata  arată că apărările invocate de contestatoare puteau fi invocate strict de către debitorul principal. Apărările nu au fost invocate de debitorul principal deoarece acesta nu este executat silit, aflându-se în insolvenţă. În această situaţie avalistul ar avea paralizată orice cale procedurală şi nu s-ar putea apăra în nici un fel. De asemenea arată că suma datorată a fost diminuată prin plăţi ulterioare, dar mai ales prin faptul că a intervenit o nouă înţelegere confirmată de intimată.

Intimata a depus la dosar concluzii scrise.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

La data de XXX între  E R S.R.L., în calitate de vânzător, şi  A T S.R.L,  în calitate de cumpărător, au încheiat un contractul de vânzare-cumpărare  comercială nr.367, având ca obiect vânzarea de mărfuri şi produse comercializate de vânzător.

În baza relaţiilor comerciale derulate între părţi, pentru garantare obligaţiilor derivate din desfăşurarea contractului de colaborare încheiat, contestatoarea D A, în nume personal, a avalizat biletul la ordin seria XXXXX, emis în alb de către  A T S.R.L., încheindu-se la data de XXXXX un  proces verbal în care s-a menţionat că biletul va fi folosit ca garanţie în vederea rezolvării eventualelor probleme ce ar putea să apară în desfăşurarea contractului de colaborare.

La data de XXXX intimata a completat biletul la ordin şi l-a introdus la plată

Întrucât contestatoarea nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale,  E R S.R.L. a solicitat Judecătoriei XXXX, jud.. XXXX să dispună învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin, cerere ce a fost admisă  prin încheierea nr. XXXXX dată în dosarul nr. XXXXX al  Judecătoriei XXXXX.

La data de XXXXX intimata a formulat către BEJ XXXXX, cerere de executare silită, solicitând punerea în executarea biletului la ordin seria XXXXX, pentru un debit de 301.887,56 lei refuzat la plată din lipsa parţială de disponibil a demarat formalităţile de executare silită împotriva contestatoarei avalista D A, prin poprirea conturilor bancare, precum şi executarea silită a bunurilor mobile şi imobile ale acesteia.

Prin încheierea dată la XXXX, de BEJ XXXX, s-a dispus înregistrarea cererii de executare silită a creditoarei şi deschiderea dosarului de executare nr. XXXX.

Prin încheierea din XXXX, dată în dosarul nrXXXX, al Judecătoriei XXXXX, a fost admisă cererea creditoarei şi s-a dispus încuviinţarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de bilet la ordin seria XXXXX emis  de către  A T S.R.L.

Prin încheierea din XXXX BEJ XXXX a stabilit cheltuielile de executare în cuantum de 8.835 lei.

Prin somaţia nr. XXXX, din XXXXX, contestatoarea D A a fost somată de BEJ XXXXX, să achite suma 301.887,56 lei, reprezentând contravaloare debit, conform titlului executoriu  biletului la ordin seria XXXXX din data de XXXXX emis de A T S.R.L., 8320 lei reprezentând onorariu executor pentru debitul urmărit şi suma de 515 reprezentând cheltuieli de executare şi taxă de timbru, în total suma de 310.722,56 lei.

Potrivit art. 248 Cod procedură civilă „Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi asupra celor de fond, care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe noi, ori după caz, cercetarea în fond a cauzei”.

În ceea ce priveşte  excepţia de nelegalitate a prevederilor  pct. 207 din Norma Cadru  6/1994, privind comerţul făcut de societăţile bancare şi celelalte societăţi de credit, cu cambii şi bilete la ordin, pe baza Legii nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, modificată prin Legea nr. 83/1994.

Conform dispoziţiilor art. 4 alin. 4 din Legea nr. 554/2004 „actele administrative cu caracter normativ nu pot forma obiect al excepţiei de nelegalitate. Controlul judecătoresc al actelor administrative cu caracter normativ se exercită de către instanţa de contencios administrativ în cadrul acţiunii în anulare, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

Prin urmare, apreciind că norma cadrul reprezintă un act administrativ normativ,  conform dispoziţiilor art. 2 lit. c din Legea nr. 554/2004, raportat la dispoziţiile legale mai sus enunţate, instanţa  va respinge, ca inadmisibilă,  excepţia de nelegalitate a  art.  207 din Norma cadru 6/1994.

Pe fondul cauzei, instanţa apreciază că acţiunea  contestatoarei este nefondată, urmând să fie respinsă pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 711 alin. 1 Cod procedură civilă “Împotriva executării silite, a încheierii date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de cei interesaţi sau vătămaţi prin executare”. Conform alin. 3 din acelaşi articol, după începerea executării silite, cei interesaţi, sau vătămaţi pot cere pe cale contestaţiei la executare, şi anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviinţare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condiţiilor legale.

Potrivit art. 63 rap. la art. 106 din Legea 58/1934 „în procesele cambiale pornite, fie pe cale de acţiune, fie pe cale de opoziţie, la somaţia de executare, debitorul nu va putea opune posesorului decât excepţiunile de nulitatea titlului, potrivit dispoziţiilor art. 2, precum şi cele care nu sunt oprite de art. 19, care prevăd faptul că persoanele împotriva cărora s-a pornit acţiunea cambială nu pot opune posesorului excepţiunile întemeiate pe raporturile lor personale, cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori, afară numai dacă posesorul dobândind cambia a lucrat cu ştiinţă în paguba debitorului.”

Prin cererea pendinte contestatoarea D A contestă în principal somaţia nr. XXXX, solicitând anularea acestui act de executare şi a executării silite.

Aceasta susţine că executarea silită a fost pornită în temeiul unui titlu executoriu  (bilet la ordin)  care nu a fost completat conform înţelegerilor dintre părţi. AT S.R.L a emis bilet la ordin seria XXXX, în alb la suma scadentă, data emiterii şi data plăţii, avalizat de contestatoarea D A, pentru garantarea obligaţiilor  derivate din desfăşurarea contractului de colaborare semnat între intimata şi  A T S.R.L., scopul pentru care a fost emis fiind menţionat şi în cuprinsul  procesului-verbal din XXXX, încheiat între aceleaşi două  societăţi şi asumat de reprezentanţii acestora, care au însoţit predarea-primirea instrumentului de plată, la data de XXXXX.

Contestatoare învederează faptul că intimata  E S.R.L. a completat B.O. cu menţiunile lăsate libere şi l-a introdus la plată, completarea spaţiilor libere la XXXX, fiind făcută în contra înţelegerilor intervenite între cele două societăţi.

Analizând biletul la ordin şi celelalte înscrisuri depuse la dosarul cauzei instanţa nu poate reţine argumentele invocat de contestatoare în apărare cu privire la faptul că executarea silită s-a pornit în temeiul unui înscris care nu are valoare de titlu executoriu, respectiv că titlul executoriu este nul

Potrivit art. 33 din Legea 5871934 plata unei cambii poate fi garantată printr-un aval pentru întreaga sumă sau numai pentru o parte din ea.

Conform art. 35 „Avalistul este ţinut în acelaşi mod ca acela pentru care a garantat. Obligaţiunea sa este valabilă chiar dacă obligaţiunea pe care a garantat-o ar fi nulă din orice altă cauză decât un viţiu de formă.”

Potrivit dispoziţiilor art. 12 din Legea 58/1934: „Dacă o cambie necompletată la emitere, a fost completată fără a se ţine seamă de înţelegerile intervenite, neobservarea acestor înţelegeri nu va putea fi opusă, posesorului,  afară numai dacă acesta a dobândit cambia cu rea credinţă sau dacă a săvârşit o greşeală gravă în dobândirea ei”.

Examinând biletul la ordin şi procesul verbal încheiat de părţi (f.14), instanţa constată  că acesta a fost completat la data de XXXX de  către emitentul, respect  A T S.R.L, la rubrica destinată acestuia, a fost semnat de avalistul D A şi remis în alb, intimatei, care l-a completat la rubrica data emiterii la XXXX, prevăzând ca dată scadentă , data de XXXXX, pentru suma de 333.813,61 lei şi pus în executare pentru suma de 301.887,56 lei.

Biletul la ordin cuprinde toate menţiunile prevăzute de dispoziţiile  art.  1 şi art. 104 din Legea nr. 58/1034, iar raportat la dispoziţiile art. 105, acesta reprezintă un titlu valabil, care respectă şi convenţia dintre părţi menţionată în procesul verbal din XXXX, în sensul că va fi folosit ca garanţie în vederea rezolvării eventualelor probleme ce ar pare în timpul desfăşurării contractului de colaborare.

Cum  debitoarea nu şi-a onorat obligaţiile de plata a serviciilor prestate de creditoare, pentru care aceasta a emis facturi, fiind în posesia biletului la ordin care reprezenta o garanţie pentru o astfel de situaţie, creditoarea l-a completat şi la scadenţă la introdus la plată pentru a-şi valorifica creanţa. Chiar dacă menţiunile privind datele emitentului şi ale avalistului au fost inserate la data de XXXX, instanţa apreciază că în mod corect data emiterii biletului la ordin este data deXXXXXcând acesta a fost completat integral, dată care de altfel îl avantaja pe debitor şi care a avut posibilitate să-şi onoreze obligaţia de plată până la scadenţa din XXXX.

Cu privire la caracterul creanţei de 333.816,61 menţionată în biletul la ordin aceasta, care este apreciată de contestatoare ca nefiind certă,

 Analizând înscrisurile existente la dosarul cauzei şi având în vedere  dispoziţiile art. 622 alin. 2 Cod pr. civilă, potrivit cărora „creanţa este certă când existenţa ei este neîndoielnică  rezultă din însuşi titlul executoriu”, instanţa constată că suma menţionată în biletul la ordin reprezintă o creanţă certă, debitoarea figurând cu această sumă în evidenţele contabile ale creditoarei, sumă ce  se regăseşte şi în facturile emise de aceasta.

Având în vedere faptul că, cuantumul acesteia este determinat prin chiar înscrisul ce o constată, iar termenul de scadenţă prevăzut în favoarea debitorului s-a împlinit, creanţa este lichidă şi exigibilă.

Faţă de apărare contestatoare care susţine că a transmis intimatei o serie de instrumente de plată în valoare de 125.000 lei în două etape, la XXXXX, instanţa constată că ele au fost transmise creditoarei prin fax, iar în lipsa originalelor nu au putut fi introduse la plată de aceasta. Din cuprinsul întâmpinării instanţa reţine că în prezent intimata solicită executarea silită a contestatoarei pentru suma de 287.206,38 lei.

În raport de aceste considerente, instanţa apreciază că nu au fost încălcate dispoziţiile art. 12, bietul la ordin constituind un veritabil titlu executoriu.

Emiterea unui bilet la ordin în alb şi remiterea sa către creditor nu ar avea nici sens, nici eficienţă  dacă s-a face doar în ideea de garanţie, fără ca partea prejudiciată să nu poată să îşi valorifice creanţa, prin completarea acestuia şi introducere la plată.

Potrivit dispoziţiilor art. 665 alin. 5 pct. 4 Cod pr. civilă instanţa poate respinge cerere de  încuviinţare a executării silite dacă creanţa nu este certă lichidă şi exigibilă.

Faţă de considerentele expuse, instanţa apreciază că încheierea de încuviinţare a executării silite este legală fiind dată cu respectarea dispoziţiilor art. 373 ind. 1 şi următoarele din Codul de procedură civilă.

Apreciind că bietul la ordin constituie un veritabil titlu executoriu şi examinând somaţia nr. XXXXX,  prin prisma dispoziţiilor art. 666 şi art. 667 Cod pr. civilă, instanţa constată că acest act de executare a fost în mod legal şi temeinic întocmit, motiv pentru care nu se impune anularea sa.

Potrivit dispoziţiilor punctului 207 din Normele cadru 6/1994  „obligaţia avalistului este o obligaţie cambială autonomă, în sensul că avalistul se poate servi în contra posesorului de excepţiile derivând din raporturile sale personale cu posesorul, dacă ele există, dar în nici un caz nu se poate servi de excepţiile personale ale persoanei pentru care a dat avalul faţă de posesorul cambiei. Posesorul poate să se îndrepte direct în contra avalistului fără a mai fi respectată ordinea din dreptul civil, căci obligaţia acestuia este o obligaţie autonomă şi solidară.”

Apreciind că susţinerile contestatoarei potrivit cărora intimata nu a respectat înţelegerea cu debitoarea A T S.R.L. cu privire la completarea biletului la ordin, precum şi cele referitoare la viciile de formă ale biletului la ordin, reprezintă o excepţie personală a debitoarei şi nu a avalistului, raportat la dispoziţiile legale mai sus menţionate, acesta nu o poate invoca atâta timp cât înţelegerea a fost încheiat nu a fost încheiată cu contestatoarea.

Instanţa nu poate reţine apărarea contestatoarei care invocă dispoziţiile legale privitoare la fideiusiune, prevăzute de art. 2296 Cod civil conform cărora „fideiusorul, chiar solidar,poate opune creditorului toate mijloacele de apărare pe care le poate opune debitorul principal, atâta timp cât legea 58/34 cuprinde dispoziţii speciale, care derogă de la dispoziţiile generale, şi potrivit cărora avalistul se poate prevala doar de excepţiile derivând din raporturile sale persoanele cu intimata şi nu se poate servi de excepţiile persoanele ale persoanei pentru care a dat avalul faţă de posesorul biletului la ordin.

În raport  de aceste considerente, instanţa apreciază că actele de executare  silită întocmite în dosar nr.  sunt legale, iar executarea poate continua, pentru debitul restant, urmând să fie respinsă contestaţia la executare ca nefondată.

Sentinta a ramas definitiva prin respingerea apelului.

Domenii speta

Spete similare