Măsură de siguranţă. Confiscare specială. Art. 118 lit. b din Cod penal

Decizie 572 din 10.09.2013


DECIZIA PENALĂ NR. 572/R/10.09.2013

Dosar  nr. 4837/296/P/2013

Secţia penală şi pentru cauze cu minori

Măsură de siguranţă. Confiscare specială. Art. 118 lit.  b din Cod penal

Conform art. 118 alin. 1 lit.  b din Cod penal sunt supuse confiscării speciale bunurile care au fost folosite în orice mod la săvârşirea unei infracţiuni, dacă sunt ale infractorului.

Cuţitul folosit de inculpat la comiterea infracţiunii de vătămare corporală gravă este supus confiscării, pentru a se înlătura o stare de pericol, acesta devenind primejdios prin întrebuinţarea care i s-a dat.

Constată că prin sentinţa penală nr. 815 din data de 30 mai 2013 pronunţată de către Judecătoria Satu Mare, în baza art. 182 alineat 2 Cod penal cu aplicarea art. 320 indice 1 alineat 7 Cod procedură penală s-a dispus condamnarea inculpatului N.T., pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală gravă, la pedeapsa de: 3  (trei) ani închisoare.

În baza art. 321 alineat 1 Cod penal cu aplicarea art. 320 indice 1 alineat 7 Cod procedură penală s-a dispus condamnarea inculpatului N.T., pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, la pedeapsa de: 8 (opt) luni închisoare.

În baza art. 33 litera a şi art. 34 litera b Cod penal inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea aceea de: 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 86 indice 1 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, aplicată inculpatei pe durata prevăzută de art. 86 indice 2 Cod penal, stabilind 5 ani termen de încercare.

În baza art. 359 Cod procedură penală i s-au învederat inculpatului consecintele nerespectării dispoziţiile art. 86 indice 4 Cod penal pe durata executarii pedepsei.

În baza art. 86 indice 3 Cod penal inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere: se va prezenta la Serviciul de Protecţie a Victimelor şi Reintegrare Socială a Infractorilor de pe lângă Tribunalul Satu Mare; va anunţa în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În baza art. 71 Cod penal, i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 litera a teza II, b, d şi e Cod penal iar în baza art. 71 alineat 5 Cod penal pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii au fost suspendate şi acestea.

În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii de 24 h din data de 16.01.2013 şi a arestului preventiv până în data de 01.05.2013.

În baza art. 14, 346 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul N.T. să plătească părţii civile Spitalul Judeţean Satu Mare, suma de 1476,21 lei, cheltuieli de spitalizare pentru partea vătămată I. A., şi s-a constatat faptul că partea vătămată I. A. nu se constituie parte civilă.

În baza art. 191 alineat 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1800 lei, cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond de fond a reţinut următoarele:

Prin Rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Satu Mare întocmit în data de 26.04.2013 în dosar nr. 23/P/2013, a fost trimis în judecată inculpatul N.T., pentru săvârşirea infracţiunilor de vătămare corporală gravă, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 182 alineat 2 Cod penal ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 321 alineat1 Cod penal cu aplicarea art. 33 litera b Cod penal.

Se retine din actul de sesizare al instanţei ca în data de 15 ianuarie 2013, în jurul orelor 18-19, inculpatul N.T. a intrat în barul situat pe strada Aurora din Cartierul Micro 16, municipiul Satu Mare, unde a consumat un amestec de votcă cu lichior, conform declaraţiei sale, 2 pahare. În acelaşi timp, se afla în bar şi partea vătămată I. A. care a consumat, conform propriei declaraţii, o sticlă de vin. La un moment dat, inculpatul N.T. vorbea foarte tare, motiv pentru care  partea vătămată i-a cerut să vorbească mai încet sau să plece mai departe de el. Între ei a început o altercaţie, iar pe fondul acestui schimb de cuvinte, partea vătămată a venit înspre inculpat şi i-a aplicat o lovitură cu pumnul în faţă, acesta căzând între mese. A fost ridicat de jos de către martorul B. M. care se afla în încăperea alăturată şi care l-a ajutat să iasă din bar şi l-a sfătuit să meargă acasă pentru a nu se întâmpla ceva mai rău.

Din declaraţia martorului şi a inculpatului a rezultat că inculpatul a mers până acasă, ajuns acasă şi-a dat geaca jos, a intenţionat să fumeze o ţigară, dar, întrucât n-a avut ţigări, şi-a luat altă geacă şi din bucătărie a luat un cuţit, despre care susţine că l-a luat cu intenţia de a se apăra în situaţia în care ar fi lovit. Inculpatul a susţinut că lucrează la nişte oameni serioşi care nu i-ar accepta să se prezinte la serviciu cu figura zdrobită. În momentul în care a ajuns în stradă şi-a băgat mâinile în buzunar şi a constatat că mai are încă un cuţit, respectiv briceagul pe care îl foloseşte la serviciu când mănâncă. S-a întors în bar, iar pe drumul spre bar a văzut două siluete, pe una a identificat-o sigur ca fiind a martorului B. M., dar despre cealaltă siluetă s-a gândit doar că ar putea fi a lui I. A. În momentul în care s-a apropiat a realizat că este a lui I. A. şi a încercat să treacă prin spatele lui, tocmai pentru a nu-l provoca, dar acesta s-a întors şi i-a aplicat o lovitură înspre ureche iar inculpatul a căzut pe jos. În acel moment martorul B. M. l-a acoperit cu spatele pe inculpat cu intenţia de a-l apăra, moment în care inculpatul a scos cuţitul şi l-a îndreptat spre el şi, conform declaraţiei sale, văzând că inculpatul se „face înspre el în continuare”, de frică, i-a aplicat o lovitură cu cuţitul în zona abdomenului.

Cu privire la cuţit, inculpatul a susţinut cu tărie că l-a luat doar cu scopul de a se apăra în situaţia în care ar fi din nou atacat şi că nu a intenţionat nici o clipă să-l omoare pe partea vătămată.

De altfel, şi din declaraţia martorului B. M. G. P. a rezultat că cel care avea nevoie de apărare era inculpatul N.T. întrucât I. A. era mai impulsiv.

Chiar partea vătămată I. A. a declarat că nu crede în nici un caz că inculpatul a acţionat cu intenţia de a-l omorî, de altfel se cunosc de 20 de ani, niciodată nu a existat o stare tensionată între ei, dar probabil din cauza alcoolului au ajuns la altercaţii.

Prin ordonanţa din 4.II.2013 s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei din vătămare corporală gravă prevăzută şi pedepsită de art. 182 alineat 2 şi ultraj contra bunelor moravuri, prevăzută şi pedepsită de art. 321 alineat 1 în tentativă la omor calificat, prevăzută şi pedepsită de art. 20 raportat la art. 174, 175 alineat 1 litera i Cod penal, cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală inculpatul a solicitat să fie reaudiat, să fie reaudiată partea vătămată şi martorul, iar urmare admiterii cererii de probaţiune s-a dispus din nou schimbarea încadrării juridice în infracţiunea de vătămare corporală gravă prevăzută şi pedepsită de art. 182 alineat 2 şi ultraj contra bunelor moravuri, prevăzută şi pedepsită de art. 321 alineat 1 Cod penal.

Urmare examinării medico-legale s-a stabilit că partea vătămată I. A. a prezentat o plagă tăiată-înţepată penetrantă abdominală, situată para şi subombilical stâng, cu leziune de epiploon şi hemiperitoneu care a necesitat intervenţie operatorie de urgenţă (laparotomie exploratorie, rezecţie parţială de epiploon, hemostază, lavaj şi drenaj). Leziunile traumatice suferite s-au putut produce prin lovire activă cu un corp dur ascuţit tăietor-înţepător (de ex. cuţit). La nivelul comisurii bucale superioare stângi pe rosul buzei, prezintă o plagă contuză superficială – această leziune traumatică s-a putut produce prin lovire activă cu un corp dur contondent, de ex. palma sau pumn. Aceste leziuni datează din 15.I.2013, dată când a fost spitalizat. Leziunile traumatice suferite necesită 21-22 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare de la data producerii. Viaţa victimei a fost pusă în primejdie.

Partea vătămată a declarat că nu se constituie parte civilă în cauză.

În faţa instanţei de judecată inculpatul B. T. a solicitat aplicarea art. 320 indice 1 Cod procedură penală, cu ocazia audierii, înainte de începerea cercetării judecătoreşti inculpaţii  au recunoscut şi regretat săvârşirea faptelor, arătând faptul că solicită să fie judecat în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, probe pe care şi le însuşeşte şi nu solicită administrarea altor probe, filele 30-31 la dosar.

Din materialul probator administrat în cauză în faza de urmărire penală, însuşit de inculpat, constând în: procesul verbal sau rezoluţia de începere a urmăririi penale fila 1;  plângerea penală sau denunţul  fila 3;  procesul verbal de cercetare la faţa locului cu toate anexele (schiţa locului faptei, planşa foto) fila  4-13, 17-20; examinări medico-legale privind partea vătămată fila 28, 30-31; cheltuieli spitalizare fila 34; foaia de observaţie clinică fila 35; declaraţiile învinuitului/inculpatului fila 37-40,  41-45, 55-56; declaraţiile martorilor fila  57-67; cazier judiciar fila 71, 72; măsuri procesuale (punerea în mişcare a acţiunii penale ordonanţă de reţinere, ordonanţa de arestare, prelungirea  arestării preventive, adeverinţa de încarcerare, revocarea  măsurii preventive, măsuri de siguranţă, etc.) fila  68-70,73-97; delegaţiile apărătorilor  fila 98, 99;  prezentarea materialului de urmărire penală fila 101,102,  instanţa de fond a reţinut următoarea stare de fapt:

În data de 15 ianuarie 2013, în jurul orelor 18-19, inculpatul N.T. a intrat în barul situat pe str. Aurora din Cartierul Micro 16, municipiul Satu Mare, unde a consumat un amestec de votcă cu lichior, conform declaraţiei sale, 2 pahare. În acelaşi timp, se afla în bar şi partea vătămată I. A. care a consumat, conform propriei declaraţii, o sticlă de vin. La un moment dat, inculpatul N.T. vorbea foarte tare, motiv pentru care  partea vătămată i-a cerut să vorbească mai încet sau să plece mai departe de el. Între ei a început o altercaţie, iar pe fondul acestui schimb de cuvinte, partea vătămată a venit înspre inculpat şi i-a aplicat o lovitură cu pumnul în faţă, acesta căzând între mese. A fost ridicat de jos de către martorul B. M. care se afla în încăperea alăturată şi care l-a ajutat să iasă din bar şi l-a sfătuit să meargă acasă pentru a nu se întâmpla ceva mai rău.

Din declaraţia martorului şi a inculpatului a rezultat că inculpatul a mers până acasă, ajuns acasă şi-a dat geaca jos, a intenţionat să fumeze o ţigară, dar, întrucât n-a avut ţigări, şi-a luat altă geacă şi din bucătărie a luat un cuţit, despre care susţine că l-a luat cu intenţia de a se apăra în situaţia în care ar fi fost lovit. Inculpatul a susţinut că lucrează la nişte oameni serioşi care nu i-ar accepta să se prezinte la serviciu cu figura zdrobită. În momentul în care a ajuns în stradă şi-a băgat mâinile în buzunar şi a constatat că mai are încă un cuţit, respectiv briceagul pe care îl foloseşte la serviciu când mănâncă. S-a întors în bar, iar în drumul spre bar a văzut două siluete, pe una a identificat-o sigur ca fiind a martorului B. M., dar despre cealaltă siluetă s-a gândit doar că ar putea fi a lui I. A. În momentul în care s-a apropiat a realizat că este a lui I. A. şi a încercat să treacă prin spatele lui, tocmai pentru a nu-l provoca, dar acesta s-a întors şi i-a aplicat o lovitură înspre ureche iar inculpatul a căzut pe jos. În acel moment martorul B. M. l-a acoperit cu spatele pe inculpat cu intenţia de a-l apăra, moment în care inculpatul a scos cuţitul şi l-a îndreptat spre partea vătămată şi conform declaraţiei sale, văzând că acesta se „face înspre el în continuare”, de frică, i-a aplicat o lovitură cu cuţitul în zona abdomenului.

Cu privire la cuţit, inculpatul a susţinut cu tărie că l-a luat doar cu scopul de a se apăra în situaţia în care ar fi din nou atacat şi că nu a intenţionat nici o clipă să-l omoare pe partea vătămată.

De altfel şi din declaraţia martorului B. M G. P. a rezultat că cel care avea nevoie de apărare era inculpatul N.T. întrucât I. A. era mai impulsiv.

Chiar partea vătămată I. A. a declarat că nu crede în nici un caz că inculpatul a acţionat cu intenţia de a-l omorî, de altfel se cunosc de 20 de ani, niciodată nu a existat o stare tensionată între ei, dar probabil din cauza alcoolului au ajuns la altercaţii.

Prin ordonanţa din 4.II.2013 s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei din vătămare corporală gravă prevăzută şi pedepsită de art. 182 alineat 2 şi ultraj contra bunelor moravuri, prevăzută şi pedepsită de art. 321 alineat 1 în tentativă la omor calificat, prevăzută şi pedepsită de art. 20 raportat la art. 174, 175 alineat 1 litera i Cod penal, cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală inculpatul a solicitat să fie reaudiat, să fie reaudiată partea vătămată şi martorul, iar urmare admiterii cererii de probaţiune s-a dispus din nou schimbarea încadrării juridice în infracţiunea de vătămare corporală gravă prevăzută şi pedepsită de art. 182 alineat 2 şi ultraj contra bunelor moravuri, prevăzută şi pedepsită de art. 321 alineat 1 Cod penal.

Urmare examinării medico-legale s-a stabilit că partea vătămată I. A. a prezentat o plagă tăiată-înţepată penetrantă abdominală, situată para şi subombilical stâng, cu leziune de epiploon şi hemiperitoneu care a necesitat intervenţie operatorie de urgenţă (laparotomie exploratorie, rezecţie parţială de epiploon, hemostază, lavaj şi drenaj). Leziunile traumatice suferite s-au putut produce prin lovire activă cu un corp dur ascuţit tăietor-înţepător (de ex. cuţit). La nivelul comisurii bucale superioare stângi pe rosul buzei, prezintă o plagă contuză superficială – această leziune traumatică s-a putut produce prin lovire activă cu un corp dur contondent, de ex. palma sau pumn. Aceste leziuni datează din 15.I.2013, dată când a fost spitalizat. Leziunile traumatice suferite necesită 21-22 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare de la data producerii. Viaţa victimei a fost pusă în primejdie.

Partea vătămată I. A. a declarat că nu se constituie parte civilă în cauză.

Spitalul Judeţean de Urgenţă Satu Mare s-a constituit parte civilă faţă de inculpat cu suma de 1476,21 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru partea vătămată I. A. conform decontului de la filele 18-22 la dosarul instanţei.

Inculpatul, aşa cum am văzut, a înţeles să uzeze de dispoziţiile art. 320 indice 1 Cod procedură penală recunoscând şi regretând săvârşirea faptei. În şedinţa publică din data de 23.05.2013 acesta a declarat faptul că în drum spre casă a intrat într-un bar aproape de casă, a vorbit cu vecinii şi a băut 2 pahare de votcă cu lichior.

Partea vătămată s-a ridicat de la masa la care era şi având o altercaţie cu inculpatul l-a lovit în zona capului luându-l prin surprindere şi pentru că acesta nu se aştepta din pricina loviturii a căzut la pământ.

Inculpatul arată că martorul B. M. l-a ajutat să iasă şi i-a spus să plece acasă.

Inculpatul arată că s-a dus acasă, s-a spălat, dar, constatând că nu mai are ţigări şi-a luat un cuţit din bucătărie pentru a se putea apăra dacă mai era lovit de către partea vătămată şi l-a pus în buzunarul gecii. A luat cuţitul fiindcă i-a fost frică.

În drum spre bar a văzut două siluete, pe una a identificat-o sigur ca fiind a martorului B. M., dar despre cealaltă siluetă s-a gândit doar că ar putea fi a lui I. A. Acesta din urmă era la 5 m de intrarea în bar. În momentul în care s-a apropiat a realizat că este a lui I. A. şi a încercat să treacă prin spatele lui, tocmai pentru a nu-l provoca, dar acesta s-a întors şi i-a aplicat o lovitură înspre ureche iar inculpatul a căzut la pământ. În acel moment a ameţit şi apoi l-a văzut pe martorul B. M. care îl prindea pe partea vătămată să nu-l mai lovească pe inculpat în acel moment inculpatul a scos briceagul şi de frică, fiind şi ameţit, l-a băgat în partea vătămată. Briceagul era cel pe care-l folosesc la serviciu când lua masa.

Inculpatul artă că partea vătămată a avut o atitudine agresivă şi martorul B. M. nu a reuşit să-l ţină ca să nu se mai apropie de el.

Aceste aspecte relatate de către inculpat se coroborează cu declaraţia părţii vătămate şi a martorilor.

Având în vedere starea de fapt reţinută şi modalitatea de săvârşire a faptei, instanţa de fond a constatat că, în speţă, sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de vătămare corporală gravă prevăzută şi pedepsită de art.182 alineat 2 Cod penal şi ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 321 alineat 1 Cod penal cu aplicarea art. 33 litera b Cod penal.

Din punct de vedere subiectiv, instanţa de fond a reţinut că faptele inculpatului au fost săvârşite cu intenţie.

În ce priveşte infracţiunea de vătămare corporală gravă, instanţa de fond a reţinut că aceasta cuprinde în conţinutul său juridic, conţinutul constitutiv al infracţiunii de lovire sau alte violenţe, la care se adaugă ca element constitutiv, urmarea imediată specifică. Situaţia premisă este aceiaşi şi la fel celelalte condiţii de existenţă a infracţiunii. Elementul circumstanţial al infracţiunii constă în provocarea unei vătămări corporale, care a pus în primejdie viaţa părţii vătămate, aşa cum s-a întâmplat în speţă.

Din raportul constator medico legal nr. 70/II/a/20/2013 filele 30-31, s-a reţinut că în urma examinării medico-legale s-a stabilit că partea vătămată I. A. a prezentat o plagă tăiată-înţepată penetrantă abdominală, situată para şi subombilical stâng, cu leziune de epiploon şi hemiperitoneu care a necesitat intervenţie operatorie de urgenţă (laparotomie exploratorie, rezecţie parţială de epiploon, hemostază, lavaj şi drenaj). Leziunile traumatice suferite s-au putut produce prin lovire activă cu un corp dur ascuţit tăietor-înţepător (de ex. cuţit). La nivelul comisurii bucale superioare stângi pe rosul buzei, prezintă o plagă contuză superficială – această leziune traumatică s-a putut produce prin lovire activă cu un corp dur contondent, de ex. palma sau pumn. Aceste leziuni datează din 15.I.2013, dată când a fost spitalizat. Leziunile traumatice suferite necesită 21-22 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare de la data producerii. Viaţa victimei a fost pusă în primejdie.

S-a arătat faptul că elementul material constă în activitatea prin care s-a adus atingere violentă corpului părţii vătămate, cauzându-i-se leziune traumatică ce s-a putut produce prin lovire activă cu un corp dur contondent, a rezultat direct din acţiunea inculpatului.

Sub aspectul laturii subiective, infracţiunea este săvârşită cu intenţie directă, inculpatul prevăzând că înjunghierea părţii vătămate va duce la rănirea acesteia, urmărind producerea acestui rezultat prin săvârşirea faptei.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, instanţa de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 Cod penal: dispoziţiile generale ale Cod penal partea generală, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana inculpatului.

Analizând modalitatea în care au fost săvârşite faptele, s-a reţinut că acestea prezintă pericol social.

Cu privire la persoana inculpatului conform fişei de cazier fila 71,72 la dosarul de urmărire penală, instanţei de fond, a rezultat că acesta la primul contact cu legea penală, aspect care, raportat la gravitatea faptei comise, la urmărire acesteia, nu va fi reţinut ca şi circumstanţă atenuantă, însă la solicitarea inculpatului, s-a făcut aplicarea dispoziţiile art. 320 indice 1 alineat7 Cod procedură penală.

Astfel, fapta inculpatului N.T. de a  aplicat o lovitură părţii vătămate I. A., cu cuţitul în zona abdomenului, punându-i viaţa în pericol, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de vătămare corporală gravă, faptă  prevăzută şi pedepsită de art. 182 alineat 2 Cod penal, motiv pentru care în baza art. 182 alineat 2 Cod penal, cu aplicarea art. 320 indice 1 alineat 7 Cod procedură penală, s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de  3 ani închisoare.

În ce priveşte infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 321 alineat 1 Cod penal, art. 321 alineat 1 Cod penal prevede faptul că ne aflăm în prezenţa ultrajului contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice atunci când ,,o persoană, prin fapta sa, în public, săvârşeşte acte/gesturi, proferează cuvinte/expresii, sau se dedă la orice alte manifestări prin care aduce atingere bunelor moravuri sau se produce scandal public ori se tulbură, în alt mod, liniştea publică”.

În ce priveşte fapta săvârşită de inculpatul N.T., instanţa de fond a reţinut că prin fapta de a aplica o lovitură părţii vătămate I. A., cu cuţitul în zona abdomenului, punându-i viaţa în pericol,într-un loc public, în speţă  în faţa barului Romald de pe str. Aurora nr. 1, din municipiul Satu Mare, provocând, totodată, scandal public, fapta fiind săvârşită într-un loc public, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 321 alineat 1 Cod penal, motiv pentru care făcând aplicarea dispoziţiilor art. 320 indice 1 alineat 7 Cod procedură penală, l-a condamnat pe inculpatul N.T. la pedeapsa de 8 luni închisoare.

În baza art. 33 litera a şi art. 34 litera b Cod penal inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea aceea de 3  ani închisoare.

Ca modalitate de executare, apreciind ca scopul educativ al pedepsei poate fi atins si fără privare de liberate, aceasta raportat şi la vârsta inculpatului (55 ani), fiind la primul contact cu legea penală, instanţa de fond a considerat că sunt aplicabile dispoziţiile art. 86 indice 1 Cod penal, astfel că, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, aplicată inculpatei pe durata prevăzută de art. 86 indice 2 Cod penal, şi s-a stabilit 5 ani termen de încercare.

În baza art. 359 Cod procedură penală i s-au învederat inculpatului consecinţele nerespectării dispoziţiile art. 86 indice 4 Cod penal pe durata executării pedepsei.

În baza art. 86 indice 3 Cod penal inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere: se va prezenta la Serviciul de Protecţie a Victimelor şi Reintegrare Socială a Infractorilor de pe lângă Tribunalul Satu Mare; va anunţa în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă şi să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În baza art. 71 Cod penal, i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 litera a teza II, b, d şi e Cod penal iar în baza art. 71 alineat 5 Cod penal pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii au fost  suspendate şi acestea.

În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii de 24 h din data de 16.01.2013 şi a arestului preventiv până în data de 01.05.2013.

În baza art. 14, 346 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul N.T. să plătească părţii civile Spitalul Judeţean Satu Mare, suma de 1476,21 lei, cheltuieli de spitalizare pentru partea vătămată I. A., cheltuieli dovedite prin deconturile depuse la dosarul cauzei, filele 18-22 şi s-a constatat  faptul că partea vătămată I. A. nu se constituie parte civilă.

În baza art. 191 alineat 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1800 lei, cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinţei recurate şi reţinând cauza spre rejudecare, să se pronunţe o hotărâre de condamnare a inculpatului pentru infracţiunile reţinute în sarcina sa la o pedeapsă care să reflecte pericolul concret al faptelor şi al acestuia pentru ordinea publică.

S-a apreciat că soluţia instanţei de fond este nelegală si netemeinică, instanţa omiţând să se pronunţe asupra solicitării de confiscare a armei folosite la săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală gravă, procedând, totodată, la o greşită apreciere a probelor administrate.

S-a arătat faptul că instanţa de fond a omis să se pronunţe asupra solicitării de confiscare specială a armei folosite efectiv la săvârşirea infracţiunii, solicitare întemeiată pe dispoziţiile art. 118 litera b Cod penal, deşi această cerere a fost enunţată în mod expres de către reprezentantul parchetului cu ocazia dezbaterilor pe fond în şedinţa din data de 23.05.2013, iar bunul a fost ridicat.

Cât priveşte netemeinicia sentinţei recurate, s-a arătat faptul că din probatoriul administrat în cauză relevă un grad de pericol social al inculpatul şi al faptelor comise de către acesta, astfel că se impune majorarea pedepsei aplicate. Apoi, fără a reţine în favoarea inculpatului circumstanţe atenuante, s-a apreciat că în mod greşit instanţa de fond a stabilit ca modalitate de executare suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei. S-a arătat faptul că toate aceste aspecte rezultă din probatoriul administrat în cauză.

Verificând hotărârea recurată atât prin prisma motivelor de recurs invocate cât şi din oficiu, curtea reţine următoarele:

Din actele şi lucrările aflate la dosar rezultă, în esenţă, faptul că în data de 15 ianuarie 2013, în jurul orelor 18-19, inculpatul N.T. a intrat în barul situat pe strada Aurora din Cartierul Micro 16, municipiul Satu Mare, unde a consumat băuturi alcoolice. În acelaşi timp, se afla în bar şi partea vătămată I. A. care a consumat, conform propriei declaraţii, o sticlă de vin. La un moment dat între inculpatul N.T. şi partea vătămată a început o altercaţie, în urma căreia inculpatul a fost lovit de către partea vătămată cu pumnul. După acest incident inculpatul a plecat acasă pentru a îşi schimba hainele, după care, neavând ţigări, a pornit spre acelaşi bar, având asupra sa un cuţit, despre care a susţinut că l-a luat cu intenţia de a se apăra în situaţia în care ar fi lovit. În momentul în care a ajuns în stradă şi-a băgat mâinile în buzunar şi a constatat că mai are încă un cuţit, respectiv briceagul pe care îl foloseşte la serviciu când mănâncă. S-a întors în bar, iar pe drumul spre bar a văzut două siluete, pe una a identificat-o sigur ca fiind a martorului B. M., dar despre cealaltă siluetă s-a gândit doar că ar putea fi a lui I. A. În momentul în care s-a apropiat a realizat că este a lui I. A. şi a încercat să treacă prin spatele lui, tocmai pentru a nu-l provoca, dar acesta s-a întors şi i-a aplicat o lovitură înspre ureche, iar inculpatul a căzut pe jos. Fiindu-i frica că va fi lovit din nou, inculpatul a aplicat părţii vătămate o lovitură cu cuţitul în zona abdomenului.

Curtea constată că prima instanţă a reţinut în mod corect situaţia de fapt şi a stabilit vinovăţia inculpatului intimat pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate în cauză, dând faptelor comise de acesta încadrarea juridică corespunzătoare.

Cu privire la cuantumul pedepselor aplicate inculpatului intimat, curtea constată că aceasta îndeplineşte exigenţele art. 52 Cod penal, fiind respectate şi criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de art. 72 Cod penal, instanţa de fond având în vedere la stabilirea acestora dispoziţiile generale ale codului penal partea generală, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite şi de persoana inculpatului, astfel că nu se impune majorarea acestora.

Dacă în cauză a fost aplicată inculpatului o pedeapsă legală şi temeinică, hotărârea recurată comportă critici cu privire la omisiunea instanţei de fond de a se pronunţa cu privire la confiscarea armei folosite la săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală gravă.

Conform prevederilor art. 118 litera b Cod penal, sunt supuse confiscării speciale bunurile care au fost folosite, în orice mod, la săvârşirea unei infracţiuni, dacă sunt ale infractorului sau dacă, aparţinând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor.

La fila 6 dosar urmărire penală se află dovada de ridicare din data de 15.01.2013 a cuţitului cu lama de 9 cm şi mâner din metal, folosit de către inculpat la comiterea infracţiunii de vătămare corporală gravă, armă cu privire la care se va dispune confiscarea conform dispozitivului prezentei decizii.

Faţă de cele arătate mai sus, în baza art. 385/15 pct. 2 lit. d Cod procedură penală, curtea va admite recursul penal declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare, împotriva sentinţei penale nr. 815 din data de 30 mai 2013 pronunţată de către Judecătoria Satu Mare pe care o va casa şi modifica în sensul că în baza art. 118 litera b Cod penal va dispune confiscarea de la inculpatul N.T. a cuţitului cu lama de 9 cm şi mâner din metal, conform dovezii de ridicare din data de 15.01.2013.

Va menţine restul dispoziţiunilor hotărârii recurate.

Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina acestuia.

Inculpatul recurent va fi obligat să plătească în favoarea Baroului Bihor suma de 200 lei, onorariu pentru avocat din oficiu I. S., conform delegaţiei nr. 3522/08.08.2013, care va fi avansată din fondul Ministerului Justiţiei.