Obligaţia de a face - neîndeplinitrea condiţiilor prevăzute de art. 1.350 Cod civil pentru restructurarea creditului restant prin obţinerea unei refinanţări.

Hotărâre 10324 din 07.06.2016


Prin cererea înregistrată initial pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia a VI-a Civilă la data de 25.09.2015 sub nr. 34713/372015 si ulterior pe rolul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti la data de 29.03.2016 sub nr. 14894/299/2016, reclamantul B.F.A. a chemat în judecată pe pârâta O.B. într-o acţiune de reechilibrare/restructurare credit bancar prin care solicită obligarea băncii la întocmirea unui plan de restructurare care să-i îmbunătăţească situaţia financiară şi să-i reabiliteze credibilitate.

În motivarea cererii reclamantul arată că veniturile i s-au redus în lunile decembrie 2013 – ianuarie 2014 până la doar 2/3 lunar din cauza acţiunilor infracţionale ale  unui executor judecătoresc împuternicitul unei firme neacreditate în recuperări creanţe bancare offshore din Republica Cipru, fiind executat ilegal pe o cerere de executare din 29.11.2013 pentru un credit prescris la data de 6.09.2011.

Reclamantul susţine că a achitat corect şi la timp sumele aferente ratelor lunare până în momentul popririlor ilegale.

Fiind de bună-credinţă reclamantul a notificat scriptic banca cu privire la dificultăţile sale financiare, solicitând respectarea clauzelor contractuale conform art.11 pct. g, art.11.2 alin. a, respectiv art.15 alin.15.2, neprimind nici un răspuns.

La solicitarea instanţei reclamantul şi-a precizat acţiunea sub aspectul obiectului cererii de chemare în judecată, respectiv restructurarea creditului prin obţinerea unei refinanţări, obţinerea unei perioade de graţie, un nou scadenţar de plată cu o rată lunară agreată de ambele părţi, ştergerea penalităţilor, scoaterea din Biroul de Credit ca rău platnic.

Reclamantul a precizat valoarea obiectului cererii prin raportare la creditul de 10.200 lei.

Parata O.B. a depus intampinare prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, exceptia lipsei de interes, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii, ca neintemeiata. 

Prin sentinta civila nr. 780/11.02.2016 pronuntata de Tribunalul Bucureşti Secţia a VI-a Civilă in dosarul nr. 34713/372015, a fost admisa excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti. Cauza a fost inregistrata sub nr.  14894/299/2016.

Analizand actele si lucrarile dosarului,instanta a retinut urmatoarele:

Între reclamant, în calitate de împrumutat şi pârâtă, în calitate de împrumutător s-a încheiat un contract de împrumut bănesc, constatat printr-un înscris sub semnătură privată semnat de ambele părţi, respectiv contractul de credit pentru nevoi personale pentru persoane fizice.

Reclamantul a solicitat obligarea paratei la restructurarea creditului prin obţinerea unei refinanţări,obţinerea unei perioade de graţie, un nou scadenţar de plată cu o rată lunară agreată de ambele părţi, ştergerea penalităţilor si scoaterea din Biroul de Credit ca rău platnic.

Instanta a analizat cu prioritate  exceptiile invocate de parata, in temeiul art. 248 C.proc.civ.

Asupra exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive:

Calitatea procesuală pasivă este o condiţie esenţială pentru formularea unei acţiuni civile ce presupune existenţa unei identităţi între persoana chemată în judecată şi cea care are calitatea de parte în raportul juridic dedus judecăţii.

De altfel, calitatea procesuală pasivă este dată de existenţa unui raport obligaţional sau de altă natură faţă de reclamant.

 Astfel, s-a constatat în cauză că exista o identitate între persoana chemată în judecată, respectiv parata O.B. si cea care ar trebui sa aiba calitatea de parte în raportul juridic dedus judecăţii.

Drept urmare, instanţa va respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, ca neintemeiata.

Asupra exceptiei lipsei de interes:

Interesul este una din condiţiile cerute de lege pentru exercitarea acţiunii civile, ce presupune ca, prin promovarea acţiunii civile, reclamantul să urmărească obţinerea unui folos practic. Pentru a putea formula acţiunea civilă, reclamantul trebuie să facă dovada existenţei unui interes născut şi actual, personal, direct şi legitim.

Întrucât condiţia interesului este îndeplinită în cauză, intrucat reclamantul a facut dovada existenţei unui interes născut şi actual,personal, direct şi legitim, instanţa urmează să respingă exceptia lipsei de interes, ca neintemeiata.

Cu privire la fondul cauzei:

Prezenta cerere de chemare în judecată are ca obiect antrenarea răspunderii contractuale.

Potrivit dispozitiilor art. 1.350 (1) „Orice persoana trebuie sa isi execute obligatiile pe care le-a contactat.

(2) Atunci cand, fara justificare, nu isi indeplineste aceasta indatorire, ea este raspunzatoare de prejudiciul cauzat celeilalte parti si este obligata sa repare acest prejudiciu, in conditiile legii.”

Conform art. 249 C.proc.civ., reclamantului îi revine sarcina de a proba existenţa raportului juridic dintre el şi pârâta, respectiv întrunirea cumulativă a condiţiilor răspunderii civile contractuale, puterea doveditoare a probelor administrate fiind lăsată la aprecierea instanţei.

Din înscrisurile existente la dosar, instanţa a constatat că, în cauză, nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute in art. 1.350 Cod civil  pentru ca să dispuna obligarea paratei la restructurarea creditului restant prin obţinerea unei refinanţări, obţinerea unei perioade de graţie, un nou scadenţar de plată cu o rată lunară agreată de ambele părţi, precum si ştergerea penalităţilor si scoaterea din Biroul de Credit ca rău platnic.

 În consecinţă, apreciind că reclamantul nu a reuşit să probeze existenţa cumulativă a condiţiilor prevăzute de lege pentru angajarea răspunderii civile contractuale a pârâtei, instanta a respins, ca neintemeiata actiunea precizata.