Contestaţie decizie de sancţionare

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ

SECŢIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINŢA CIVILĂ NR. 1800/2014

Şedinţa publică de la 17 Octombrie 2014

Obiectul cauzei:contestaţie decizie de sancţionare

TRIBUNALUL

Deliberând asupra acţiunii civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 10.06.2013, contestatorul (...) în contradictoriu cu intimatul (...) a formulat contestaţie împotriva deciziei nr. (...) , solicitând anularea deciziei prin care s-a dispus sancţionarea sa cu reducerea salariului cu 10% pe o durată de o lună şi restituirea sumei reţinute, cu cheltuieli de judecată.

Motivând cererea, contestatorul a arătat că în calitate de angajat al intimatului pe postul de şofer ambulanţier, în data de 30.04.2013, ora 19.13, a fost solicitat la o urgenţă în zona Fabrica de Bere – Gârlei, pe care a onorat-o şi în urma căreia, aproximativ la 19.40, s-a deplasat la Peco Bascov pentru alimentarea ambulanţei cu combustibil. La 19.44 s-a deplasat la casierie pentru a efectua plata, însă i s-a transmis că nu se poate procesa tranzacţia respectivă.

A hotărât să sune directorul tehnic al intimatei, ing. (...) , pentru a-i relata situaţia. Acesta a ajuns la staţia Peco aproximativ la ora 20.10, nervos, adresându-i-se pe un ton răstit să meargă să plătească. Faţă de împrejurarea că numai dl Marinescu cunoştea codul pin al cardului de rezervă, contestatorul i-a solicitat să-l însoţească, însă dl inginer a refuzat, plecând nervos. Revenind peste câteva minute, directorul tehnic a efectuat plata contravalorii combustibilului, astfel că la ora 20.15, 20.20 cel mult, ambulanţa se afla în incinta Serviciului de Ambulanţă.

Decizia nr.(...)  care se contestă nu reflectă realitatea, în opinia contestatorului, consemnându-se în aceasta că ambulanţa ar fi fost imobilizată în staţia Peco nr.2 Bascov în intervalul 19.16 – 20.20, aspecte combătute de dovezi precum solicitarea prin Dispecerat a urgenţei, care a avut loc la 19.13, şi bonul de alimentare ce cuprinde data şi ora alimentării, acestea fiind 30.04.2013, ora 19.44.

Pe lângă faptul că este netemeinică, decizia este şi nelegală în opinia contestatorului, întrucât nu cuprinde descrierea detaliată a faptei şi nici prevederile legale, contractuale ori regulamentare încălcate.

Mai arată contestatorul că sancţiunea, în măsura în care s-ar dovedi fapta, este prea aspră având în vedere şi comportamentul său corect la locul de muncă, nefiind sancţionat niciodată în 13 ani de activitate în cadrul intimatului. În plus, este de notorietate între şoferi ambulanţieri că numărul de tranzacţii permis a fi efectuate cu cardul aflat în posesia acestora este de 60, în schimb în ziua de 30.04.2013 acesta era modificat şi limitat la un număr de două ori mai mic, anume 30 tranzacţii, fără a se fi anunţat acest lucru de către operatori, ceea ce a creat incidentul respectiv.

În dovedire au fost depuse înscrisuri.

Formulând întâmpinare la data de 05.03.2014, intimatul a solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiată arătând că întreaga procedură de sancţionare (înfiinţare comise, notificare, cercetare disciplinară etc.) a fost respectată şi declanşată pe baza referatului inginerului din cadrul Compartimentului tehnic care a stabilit că în data de 30.04.2013, la ora 19.16, ambulanţierul (...) a alimentat o cantitate de combustibil fără a respecta instrucţiunile de utilizare a cardului Petrom, card aflat în posesia sa. Întrucât nu era valid acest card, inginerul a oferit cardul de rezervă, pe care ambulanţierul l-a refuzat, imobilizând astfel ambulanţa până la 20.20, anume pe intervalul orar 19.16-20.20.

A mai arătat intimatul că aspecte ca atitudinea contestatorului faţă de şeful său ierarhic sau imobilizarea autoutilitarei în intervalul orar 19.16-20.20 nu au fost considerate abateri disciplinare şi nu au fost reţinute în sarcina contestatorului ci doar au constituit circumstanţe în care s-au petrecut faptele din data de 30.04.2013. Cu toate acestea, intimatul arată că imobilizarea ambulanţei reprezintă o faptă destul de grevă având în vedere specificul obiectului de activitate al Serviciului de Ambulanţă, anume acordarea asistenţei medicale de urgenţă prespitalicească şi transport sanitar, dar şi faptul că autospeciala respectivă nu a mai putut fi pusă la dispoziţia turei (schimbul de noapte) pentru onorarea solicitărilor de urgenţă existente.

Precizează intimatul că decizia contestată cuprinde descrierea faptei imputate contestatorului, respectând toate condiţiile de formă şi fond prevăzute de lege, astfel că trebuie menţinută ca legală şi temeinică. Cât despre limitarea numărului de tranzacţii ce puteau fi efectuate cu cardul aflat în posesia ambulanţierului de la 60 la 30, intimatul arată că apărarea contestatorului în legătură cu acest aspect este lipsită de relevanţă de vreme ce acesta avea obligaţia de a verifica disponibilul anterior fiecărei alimentări.

În susţinerea întâmpinării au fost depuse înscrisuri.

S-au solicitat şi s-au administrat probele cu înscrisuri şi testimonială, în raport de care instanţa constată următoarele:

Structurând motivele în baza cărora decizia de sancţionare a fost contestată, instanţa observă că acestea sunt de nelegalitate şi netemeinicie, urmând a fi analizate pe rând, astfel:

În ceea ce priveşte motivele de nelegalitate ale deciziei nr.(...) , privitoare la descrierea faptei, inserarea textelor legale, convenţionale ori regulamentare încălcate şi la procedura cercetării disciplinare, instanţa constată îndeplinite condiţiile prevăzute de art.252 alin.2 lit.a şi b Codul muncii referitoare la menţiunile pe care trebuie să le conţină obligatoriu, sub sancţiunea nulităţii absolute, decizia de sancţionare, atât faptele fiind prezentate detaliat, cât şi temeiurile în baza cărora s-a luat măsura reducerii salariului. De asemenea, faţă de înscrisurile cauzei se apreciază că respectate au fost şi dispoziţiile ce reglementează procedura cercetării prealabile referitoare la convocarea salariatului, constituirea comisiei, desfăşurarea cercetării etc., astfel că nu se impune nulitatea deciziei.

În ceea ce priveşte motivele de netemeinicie:

Contestatorul (...) este salariatul intimatului Serviciul Judeţean de Ambulanţă Argeş, ocupând postul de ambulanţier la Staţia Ambulanţă Piteşti, sancţionat fiind cu reducerea cu 10% a salariului pe o lună, prin decizia nr.(...) .

Se reţine în conţinutul deciziei, ca faptă pentru care s-a declanşat cercetarea disciplinară prealabilă în baza referatului nr. 3990/09.05.2013 întocmit de ing. (...) , şef Compartiment Tehnic, că în data de 30.04.2013, la ora 19.16, ambulanţierul s-a deplasat cu autosanitara cu numărul de înmatriculare (...) , la Staţia Petrom Bascov, unde a alimentat-o cu 19,41 l carburant, fără a respecta instrucţiunile de utilizare a cardului Petrom. Acesta nefiind valid, s-a apelat la cardul de rezervă, dar dl (...) a refuzat să tranzacţioneze cu acest card, imobilizând ambulanţa în staţia Peco în intervalul orar 19.16-20.20.

A afirmat intimatul că atitudinea contestatorului faţă de şeful său ierarhic sau imobilizarea autoutilitarei în intervalul orar 19.16-20.20 nu au fost considerate abateri disciplinare şi nu au fost reţinute în sarcina contestatorului, însă instanţa observă că ambele aspecte sunt reliefate în cuprinsul deciziei contestate, pe lângă cea constând în nerespectarea instrucţiunilor de utilizare a cardului Petrom.

 Astfel, primul dintre aspecte este obiectivat în decizie prin formularea „a refuzat să tranzacţioneze cu cardul de rezervă”, card adus de şeful ierarhic, inginer în cadrul Compartimetului tehnic, spre efectuarea tranzacţiei de plată a carburantului, iar cel de al doilea este exprimat explicit: „imobilizând ambulanţa în staţia Peco în intervalul orar 19.16-20.20”, amândouă împrejurările având rolul de a circumstanţia agravant prima faptă, dacă nu chiar de a adăuga la aceasta pentru a justifica sancţiunea aplicată.

Însă din probele administrate în cauză rezultă că situaţia de fapt reţinută de intimat nu este cea care s-a derulat în realitate în data de 30.04.2013, între orele 19.00-20.00, astfel:

Conform foii de parcurs nr. (...) (filele 40), semnată şi parafată, şi registrului de solicitări urgenţe (fila 42), în seara zilei de 30.04.2013, contestatorul (...) , şofer pe ambulanţa cu numărul de înmatriculare (...) , se afla în serviciu, în tura 07.00-20.00. Era însoţit de asistentul medical principal (...) . La ora 19.13, echipajul a primit o solicitare în zona Gârlei. După transmiterea datelor, la 19.16 s-a plecat la urgenţă. Potrivit aceleiaşi foi de parcurs, urgenţa a fost rezolvată în jurul orei 19.30, la ora 19.45 echipajul prezentându-se la staţia Peco pentru alimentare cu carburant.

Aceste aspecte sunt confirmate de martora (...) , audiată în cauză, care a declarat că în acea seară era şeful echipajului, întrucât nu era programat medic pe ambulanţă, şi că a i s-a comunicat personal urgenţa, ora şi locaţia acesteia, Dispeceratul menţionând expres şi ora la care a avut loc comunicarea urgenţei, aceasta fiind 19.13. Potrivit aceleiaşi declaraţii, urgenţa a fost terminată aproximativ la 19.44, când martora, ca şef de echipaj, a cerut permisiunea de a se deplasa la staţia Peco pentru alimentare.

Prin urmare, nesincer a fost inginerul care întocmind referatul nr.3990/09.05.2013 în baza căruia s-a declanşat cercetarea disciplinară prealabilă a arătat în mod tendenţios că ora la care ambulanţierul s-a deplasat cu autosanitara cu numărul de înmatriculare (...) , la Staţia Petrom Bascov, pentru alimentare, era 19.16, aşa cum nesincer a fost acesta când a menţionat că ambulanţa a fost imobilizată începând cu această oră.

Se apreciază că aceste afirmaţii au fost făcute în scopul de a justifica trecerea timpului şi întârzierea pe care şeful Compartimentului tehnic însuşi, venind la staţia Peco  la solicitarea contestatorului care nu a putut efectua tranzacţia de plată a combustibilului cu cardul Petrom propriu, le-a creat mai întâi, prin refuzul de a-l însoţi pe acesta la casierie şi a tasta pinul cardului de rezervă (pe care numai inginerul îl cunoştea), iar mai apoi prin plecarea sa din staţie, spunând că nu-l interesează dacă ambulanţierul stă „cu maşina blocată toată noaptea”.

Revenind asupra impulsului de moment, inginerul s-a întors şi a achitat cu cardul de rezervă contravaloarea combustibilului la ora 20.12, conform bonului aflat la fila 41. Aşadar, pretinsa imobilizare a autoutilitarei a avut loc între 19.45 şi 20.12, intervalul astfel redus reducând de la sine şi gravitatea pretinsei fapte de imobilizare şi, mai important decât atât, a fost determinată de atitudinea şefului ierarhic, acesta fiind cel care a refuzat iniţial şi a întârziat astfel plata contravalorii combustibilului, iar nu contestatorul care, dimpotrivă a intenţionat să achite combustibilul cu banii proprii, toate aspectele arătate rezultând din declaraţia martorei ce însoţea contestatorul.

Intimatul a arătat că imobilizarea autoutilitarei nu s-ar fi produs şi schimbul de replici dintre contestator şi inginer nu ar fi existat, dacă ambulanţierul ar fi respectat instrucţiunile de utilizare a cardului Petrom, despre care a fost instruit conform procesului verbal nr.2470/31.03.2010, mai exact dacă înainte de alimentare ar fi verificat disponibilul de tranzacţii ori bani existent pe card.

Potrivit acestor instrucţiuni (fila 32):

„Înainte de alimentarea cu carburant, utilizatorul va prezenta cardul Petrom operatorului din staţie pentru verificarea disponibilului pe care şi pe client, precum şi a datelor de identificare după caz.

Pentru ca o tranzacţie să poată fi achitată cu Petromcard soldul pe card şi pe client trebuie să fie mai mare sau egală cu suma de plată.

Tranzacţia care depăşeşte soldul pe card sau client va atrage după sine plata cu numerar.”

Se constată astfel că disponibilul este raportat la suma de bani (soldul) care trebuie să fie mai mare sau cel puţin egal cu suma de plată. Potrivit declaraţiei martorei, contestatorul avea pe card o sumă de bani de cel puţin 2.000 lei cu care avea posibilitatea să achite contravaloarea combustibilului, astfel explicându-se de ce nu a verificat în prealabil disponibilul. De altfel, nici intimatul nu s-a referit la suma de bani, acceptând că exista sold suficient, ci s-a apărat prin referire la faptul că ambulanţierul trebuia să se încadreze într-un număr de tranzacţii.

Conform bonului nr. (...) (fila 16), cardul a fost refuzat pentru depăşirea numărului de tranzacţii, tranzacţii despre care instrucţiunile de utilizare a cardului nu amintesc nimic.

S-a recunoscut de către ambele părţi că la nivel intern s-a stabilit un număr de tranzacţii ce pot fi efectuate cu cardul Petrom, cunoscut fiind între ambulanţieri că acesta este de 60 tranzacţii pe lună. Despre această limită însă martora a arătat că de câteva ori, de regulă aproape de sfârşitul lunii, acest număr a fost diminuat la jumătate de către persoane abilitate, fără a se aduce la cunoştinţa ambulanţierilor – în această situaţie aflându-se contestatorul.

Prin urmare, dincolo de faptul că şoferul nu avea obligaţia să verifice disponibilul sub aspectul tranzacţiilor, instanţa observă că nici numărul acestora nu era unul bine stabilit, putând fi modificat în minus, şoferii ambulanţieri putând fi puşi în situaţia imposibilităţii plăţii combustibilului cu cardul din lipsă de tranzacţii, diminuate discreţionar şi fără înştiinţarea lor în prealabil. De altfel, din declaraţia martorei a rezultat că a mai existat o situaţie asemănătoare celei de faţă, iar în sprijinul acestei afirmaţii stă bonul nefiscal de la fila 16 din care reiese că exact la sfârşitul lunii următoare, mai, un card a fost refuzat la plată pentru aceeaşi „depăşire număr de tranzacţii”.

Prin urmare, potrivit probelor administrate în cauză, fapta de nerespectare a instrucţiunilor de utilizare a cardului nu se confirmă ca fiind săvârşită de către contestator, ca de altfel nici faptele adiacente, accesorii acesteia, constând în refuzul de a primi cardul de rezervă şi a plăti cu acesta şi imobilizarea autoutilitarei în intervalul 19.16-20.20. În plus, conform declaraţiei martorei, ambulanţa (...)  avea să staţioneze (desigur, în lipsa unei forţe majore precum o solicitare de maximă urgenţă ori dacă ambulanţa planificată pentru intervalul 20.00-07.00 se afla într-o imposibilitate obiectivă de a o onora), în parcarea Serviciului de Ambulanţă până a doua zi, la ora 07.00, nefiind programată pentru tura de noapte.

Având în vedere cele de mai sus, precum şi împrejurarea concretă în care o astfel de solicitare ori situaţie nu a avut loc în intervalul 19.45-20.20, conform declaraţiei de martor, apărarea intimatului în sensul că a fost afectat specificul obiectului de activitate al Serviciului de Ambulanţă, anume acordarea asistenţei medicale de urgenţă prespitalicească şi transport sanitar, autospeciala respectivă nemaiputând fi pusă la dispoziţia turei (schimbul de noapte) pentru onorarea solicitărilor de urgenţă existente, apare lipsită de fundament şi nu poate fi reţinută în cauză.

Pe cale de consecinţă, faţă de considerentele arătate şi în raport de probatoriul administrat în cauză, instanţa apreciază că faptele reţinute în sarcina contestatorului nu se confirmă. Astfel, decizia de sancţionare a acestuia cu reducerea cu 10% a salariului pe o lună apare neîntemeiată, motiv pentru care o va anula şi va dispune restituirea către contestator a sumei reţinute prin aplicarea măsurii de reducere a salariului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite contestaţia formulată de contestatorul (...) , în contradictoriu cu intimatul (...) . Anulează decizia nr.(...) . Dispune restituirea sumei reţinute prin aplicarea măsurii de reducere a salariului. Executorie de drept. Cu apel in termen de 10 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusa la Tribunalul Argeş. Pronunţată în şedinţă publică azi, 17.10.2014, la Tribunalul Argeş - Secţia pentru Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale.

Domenii speta

Spete similare