Obligaţie de a face

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 1019/2014

Şedinţa publică de la 29 Octombrie 2014

Obiectul cauzei:obligaţie de a face

TRIBUNALUL

Constată că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piteşti la data de 22.10.2012, sub nr. 20980/280/2012, reclamanţii (...) şi (...) au solicitat instanţei în contradictoriu cu pârâţii (...) , (...) , (...) , (...) , (...) , (...) , (...) , (...) , (...) şi  (...) , ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună alipirea terenului în suprafaţa de 4325 mp (4225 mp din acte) situat în intravilanul comunei (...) , înscris în cartea funciară nr. (...)  a localităţii (...) , cu nr.  cadastral (...) , conform încheierii nr. 19247/27.07.2009 eliberat de BCPI Piteşti, cu terenul în suprafaţa de 2159 mp situat în intravilanul comunei (...) , înscris în cartea funciară nr. (...)  a localităţii (...) , cu nr. cadastral (...) , conform încheierii nr. (...) /09.07.2010  eliberat de BCPI Piteşti, urmând a fi întocmită o singura carte funciară pentru terenul astfel format.

În motivarea acţiunii reclamanţii au arătat că, împreună cu pârâţii au fost părţi în dosarul civil cu nr. 9884/280/2009 al Judecătoriei Piteşti în care s-au partajat bunurile rămase de pe urma defuncţilor (...) şi (...), prin sentinţa civilă cu nr. 8780/23.09.2011 dispunându-se ieşirea din indiviziune potrivit variantei a II-a din raportul de expertiză întocmit de expertul  (...) , sentinţa rămasa irevocabilă prin neapelare. Mai înainte de a se pronunţa hotărârea cu numărul de mai sus s-au deschis  cărţi funciare pentru cele două suprafeţe de teren,  iar documentaţiile cadastrale astfel întocmite au fost avute în vedere de expert în cadrul partajului succesoral, suprafeţele, amplasamentele şi dimensiunile fiind preluate întocmai  în expertiza  ce a stat la baza partajului.

Susţin  petenţii că încercând să obţină intabularea dreptului de proprietate asupra lotului nr. 2 ce le-a revenit în urma ieşirii din indiviziune,  Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară  Piteşti le-a comunicat în repetate rânduri că este imposibil a se realiza această operaţiune,  întrucât există deja doua cărţi funciare,  nefiind posibilă dezmembrarea loturilor mai înainte de a se face alipirea lor. Cum  numai reclamaţii şi pârâtele (...)  şi (...)  au fost de acord cu alipirea celor două terenuri, pentru ca ulterior să devină posibila şi dezmembrarea fiecărui lot în parte, s-au văzut nevoiţi să formuleze acţiunea de faţă.

În drept au fost invocate dispoziţiile Legii nr. 7/1996.

În urma acestor susţineri, la 10.05.2013 reclamanţii au depus o cerere precizatoare a acţiunii prin care au înţeles să solicite dezmembrarea, după efectuarea prealabilă a operaţiunilor de alipire a celor doua suprafeţe  de 4325 mp şi 2159 mp conform loturilor atribuite prin sentinţă, arătând că motivele în fapt şi în drept rămân aceleaşi ca şi cele din acţiunea iniţială.

Prin sentinţa civilă nr. 630/24.01.2014 pronunţată de Judecătoria Piteşti a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta (...)

A fost respinsă acţiunea precizată formulată de reclamanţii (...) şi (...) ,  în contradictoriu cu pârâţii (...) ,  (...) ,  (...) ,  (...) ,  (...) , (...) , (...) şi (...) , (...) şi (...) .

Au fost obligaţi reclamanţii să plătească pârâtei (...)  cheltuieli de judecată în cuantum de 300 lei.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că, prin sentinţa civilă cu nr. 8780/23.09.2011, pronunţată de Judecătoria Piteşti în dosarul nr. 9884/280/2009, s-a procedat la ieşirea din indiviziune asupra bunurilor rămase de pe urma defunctului (...) , decedat la data de (...) , şi de pe urma defunctei (...) , conform variantei a II-a a raportului de expertiza efectuat în cauza de expert (...), lotul I revenind paratului (...), lotul II moştenitorilor lui (...) , lotul III moştenitorilor lui (...) , iar lotul nr. 4 moştenitorilor lui (...) , hotărâre rămasa irevocabilă prin neexercitarea căii de atac  (f.6-9).

Anterior ieşirii din indiviziune s-au deschis cărţi funciare, aşa cum rezulta din încheierea cu nr. 19247 în dosarul cu acelaşi nr. din 27.07.2009, fiind vorba despre suprafaţa de 1905 mp curţi-construcţii înscrisă sub nr. (...) -C1 şi suprafaţa de 2420 mp păşune  înscrisă sub nr. (...) -C2, (din acte 4225 mp şi măsurată 4325 mp)  intabulare efectuata pe numele tuturor moştenitorilor în anumite cote ideale din respectivele suprafeţe.

De asemenea, prin încheierea cu nr. 23235 data în dosarul cu acelaşi nr. la 09.07.2010, s-a intabulat dreptul de proprietate pentru imobilul cu nr. cadastral (...)  înscris în CF cu acelaşi număr al localităţii  (...)  constând în suprafaţa de 2150 mp ( f.12-16).

În urma partajului cele doua suprafeţe  de teren au revenit în loturile moştenitorilor în varianta a II-a (aceştia  primind loturi de mărimi diferite), reclamanţii dorind să procedeze la intabularea dreptului de proprietate pentru terenurile atribuite  în urma partajării, susţinând că adresându-se OCPI Argeş au primit un răspuns negativ.

În privinţa celei din urmă susţineri, s-a depus la dosar de către  reclamanţi adresa cu nr. 5634/19.06.2012  emisă din partea  Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Argeş -Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară  Piteşti prin care se aduce acestora la cunoştinţă faptul că  dreptul de proprietate şi alte drepturi reale asupra unui imobil se înscriu în cartea funciară în baza actului prin care s-au constituit ori transmis în mod valabil, în speţă în baza sentinţei de partaj cu nr. 8780/23.09.2011 pronunţată de Judecătoria Piteşti în dosarul nr. 9884/280/2009, conform lotizării din raportul de expertiză efectuat în dosar,  în cazul în care lotizarea de mai sus nu corespunde cu menţiunile din cartea funciară a mobilului care a făcut obiectul  ieşirii din indiviziune putându-se cere rectificarea sau, după  caz , modificarea acesteia; în aceeaşi adresă se precizează că în  conformitate cu  art. 89 din regulament  rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă , prin declaraţie autentică , fie în caz de litigiu , prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă .

Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta (...) , cu motivarea că în urma ieşirii din indiviziune cu ceilalţi moştenitori  ai lui (...)  cărora li s-a atribuit lotul nr. 3, conform actului de partaj succesoral voluntar parţial  autentificat sub nr. (...) , nu a primit  efectiv nicio suprafaţa din cele  pentru care s-au deschis cele doua cărţi funciare, s-a constatat că înscrierile au fost realizate  pe numele tuturor persoanelor cu calitate de moştenitor figurând în cărţile funciare cu cote ideale din cele două suprafeţe, astfel că faţă de conţinutul solicitărilor formulate prin acţiunea de faţă operaţiunile de alipire şi dezmembrare vizând pe toţi moştenitorii, pretenţiile deduse judecăţii trebuie analizate în contradictoriu cu toţi aceştia, inclusiv cu pârâta (...) , condiţii  în care excepţia invocată este neîntemeiată.

Cât priveşte  susţinerea  formulată de  aceeaşi pârâtă în sensul că cererea este inadmisibilă, pe care instanţa a interpretat-o ca o apărare de fond, s-a observat că într-adevăr prin legea specială este prevăzuta o anume procedura de urmat în vederea realizării formalităţilor de publicitate imobiliară despre care reclamanţii nu au făcut dovada că ar fi uzat; nu s-a depus o cerere adresată în acest sens OCIP Argeş şi nici  o încheiere din care să rezulte  modalitate de soluţionare a acesteia. De asemenea, nu s-a dovedit că  moştenitorii se află în situaţia în care ar exista neconcordanţe între  menţiunile din cartea funciară a imobilului care a făcut obiectul  ieşirii din indiviziune  şi  lotizarea efectuată,  şi ca atare s-ar găsi în ipoteza de a se solicita rectificarea înscrierilor  din cartea funciară,  fie prin  declaraţie comună , când reclamanţii ar fi avut nevoie de acordul celorlalţi  moştenitori , ori printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă în caz de litigiu, aşa cum se prevede prin art.89 alin.3 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a birourilor de cadastru şi publicitate imobiliară, aprobat prin Ordinul Directorul General al ANCPInr.633/2006 cu modificările şi completările ulterioare, prin aceste dispoziţii  arătându-de că rectificarea este operaţiunea de carte funciară care reprezintă radierea, îndreptarea sau menţionarea înscrierii oricărei operaţiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară, putând  fi cerută de orice persoană interesată; rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă prin declaraţie autentică, fie în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.

În drept au fost retinute disp. art.24 alin. 3 din Legea nr. 7/1996  si imprejurarea ca, în procedura de soluţionarea a unei solicitări,  conform  disp. art. 30 din lege, dacă registratorul constată că actele depuse în justificarea cererii de înscriere în cartea funciară, precum şi aceasta din urmă nu întrunesc condiţiile de formă cerute de lege pentru validitatea acestora, cererea se respinge printr-o încheiere motivată; persoanele interesate sau notarul public pot formula cerere de reexaminare a încheierii de admitere sau de respingere, în termen de 15 zile de la comunicare, care se soluţionează în termen de 20 de zile prin încheiere de către registratorul-şef din cadrul oficiului teritorial în raza căruia este situat imobilul, iar în vederea soluţionării cererii de reexaminare, persoana interesată va putea completa dosarul cu documentele necesare, la solicitarea registratorului-şef.

În cazul unui refuz din partea celorlalţi coproprietari,  s-ar pune problema  dacă cei interesaţi de aceste operaţiuni, în speţa reclamanţii, pot solicita eventual suplinirea acordului celor care se opun în măsura dovedirii unui interes actual. În cauză, instanţa  nu a fost investită  însă  cu o asemenea solicitare ce implica dezlegări asupra altor aspecte care ţin de caracterul abuziv  ori întemeiat  al refuzului şi nici nu s-a susţinut  că există o asemenea neconcordantă amintită mai sus ori  că s-ar impune o rectificare a cărţilor funciare, instanţa analizând şi făcând aprecieri numai  în limitele învestirii sale legale prin cererile formulate de părţi; în speţă se solicită alipirea şi dezmembrarea a două suprafeţe de teren, fără a se motiva de ce sunt necesare aceste operaţiuni  anterior înscrierii  în cartea funciară a unui drept real imobiliar .

În această privinţă prin art. 25 se prevede că

[1) Proprietarii unor imobile învecinate, în vederea unei mai bune exploatări a acestora, pot să le alipească într-un imobil, în baza unei documentaţii cadastrale şi a actului autentic, întocmite în condiţiile legii.

 (2) Actele de alipire şi dezlipire a imobilelor înscrise în cartea funciară se încheie în formă autentică.]

Prin Legea nr. 7/1996 Republicata se prevede că pentru înscrierea în cartea  funciară se formulează cereri de către persoanele interesate, ce sunt soluţionate prin încheieri ale registratorului de carte funciară, în caz de respingere a solicitării putându-se formula cerere de reexaminare, iar mai apoi plângere la judecătorie pentru a se verifica  dacă se impunea sau nu efectuarea  înscrierilor în cartea funciară şi dacă nu cumva  cererea a fost respinsă în mod nelegal, acestea măsuri  fiind supuse controlului unei instanţe de judecată.

Cum procedura derogatorie nu a fost urmată de către reclamanţi,  în condiţiile în care  în cauză s-a depus doar  un răspuns  cu privire la  modalitatea în care  s-ar putea proceda pentru înscrierea în cartea funciară a drepturilor dobândite în urma partajului şi la eventuale impedimente ipotetice ce ar putea interveni, fără a se analiza în concret de către OCPI Argeş o cerere formulată de reclamanţi, raportat şi la  circumstanţierile de rigoare reţinute în paragrafele anterioare, s-a apreciat ca acţiunea precizată  este neîntemeiată, privind formalităţi strict tehnice în măsura  în care prin cererea de chemare în judecată se solicită a se dispune alipirea şi dezmembrarea unor suprafeţe de teren.

În aceste condiţii, instanţa a considerat ca nu  este  abilitată a verifică daca sunt îndeplinite sau nu cerinţele tehnice specifice acestor operaţiuni, atribuţii  care sunt în sarcina registratorului de carte funciară după o procedură specială în materie,  pentru a putea dispune direct măsura  alipirii şi ulterior a dezmembrării  unor suprafeţe de teren pentru care au fost deschise cărţi funciare pe numele mai multor succesori în cote părţi ideale din moştenire mai înainte de partajare; pentru aceste operaţiuni sunt reglementate condiţii şi proceduri concrete ce trebuie respectate şi respectiv îndeplinite. Doar faptul că reclamaţii doresc să deschidă cărţii funciare separate conform loturilor primite în urma ieşirii din indiviziune  nu transfera procedura  de urmat de la autoritatea cu atribuţii în  acest domeniu  în faţa  instanţei  de judecată.

Impotriva hotararii Judecatoriei Pitesti au declarat recurs, in termen legal, reclamantii (...) si (...) , criticand-o, in esenta, pentru urmatoarele motive de nelegalitate si netemeinicie:

Instanta este nelegala, raportat la motivele de recurs prev. de art.304 pct.7 si 9 C.pr.civ.

Astfel, instanta nu a inteles obiectul cererii de chemare in judecata si a interpretat eronat dispozitiile Legii nr.7/1996. S-a aratat ca nu se poate solicita intabularea dreptului de proprietate, deoarece exista deschise carti funciare, iar loturile atribuite la partaj cuprind parti din terenurile intabulate. Nu se justifica urmarea procedurii amintite de instanta, intrucat plangerea impotriva incheierii de respingere a cererii de inscriere se judeca potrivit procedurii necontencioase, nefiind posibila administrarea de probe noi. In conditiile in care legea impune conditia inexistentei unei carti funciare, rectificarea acesteia nu se poate face decat pe cale amiabila sau pe cale judecatoreasca, daca partile nu sunt de acord.

In conditiile in care paratii se opun alipirii, iar ulterior dezmebrarii corpurilor de prorpeitate, singura actiune pe care reclamantii o au la dispozitie este prezenta actiune, prin care s-a solicitat sa se dispuna alipirea celor doua terenuri, in pofida refuzului paratilor, numai asa putandu-se face ulterior dezmembrarea.

In situatia refuzului paratilor de a se realiza alipirea, conform dispozitiilor art.33 din Legea nr.7/1996, rectificarea cartii funciare se poate face numai prin interventia instantei, care sa suplineasca acordul acestora.

Refuzul nejustificat al paratilor poate fi cenzurat si suplinit de instanta de judecata.

In sedinta publica din data de 29.10.2014, tribunalul a calificat ca fiind APEL calea de atac susceptibila de a fi exercitata in cauza.

Analizand actele si lucrarile dosarului, tribunalul considera ca apelul nu este fondat.

Astfel, prima problema ridicata de apelanti priveste obiectul cererii de chemare in judecata si intelegerea de catre prima instanta a limitelor investirii.

Verificand cererea de chemare in judecata, tribunalul constata ca reclamantii au solicitat ca instanta sa dispuna alipirea terenului in suprafata de 4325 mp, inscris in cartea funciară nr. (...)  a localităţii (...) , cu nr.  cadastral (...) , cu terenul în suprafaţa de 2159 mp înscris în cartea funciară nr. (...)  a localităţii (...) , cu nr. cadastral (...) . In drept au fost invocate disp. legii nr.7/1996.

La data de 10.05.2013 reclamantii au completat actiunea, solicitand ca instanta sa dispuna si dezmembrarea (dupa efectuarea prealabila a operatiunii de alipire) a celor doua suprafete conform loturilor din sentinta de partaj.

Prin urmare, asa cum corect a observat si prima instanta, ceea ce s-a solicitat de catre reclamanti a fost efectuarea de catre instanta a operatiunilor tehnice cadastrale de alipire si dezmembrare a unor corpuri de proprietate, iar nu rectificarea cartii funciare, in conditiile art.33 din Legea nr.7/1996. De altfel, potrivit  art. 89 din Regulamentul aprobat prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 633/2006, reluate si in Regulamentul aprobat prin Ordinul nr.700/2014, rectificarea este operaţiunea de carte funciară care reprezintă radierea, îndreptarea sau menţionarea înscrierii oricărei operaţiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară, alipirea si dezmembrarea reprezentand operatiuni tehnice, ce nu pot face obiectul unei cereri in rectificarea cartii funciare.

Retinand astfel ca obiectul litigiului a fost corect identificat de prima instanta, tribunalul urmeaza a analiza in ce masura intra in competenta instantelor judecatoresti o astfel de cerere.

In acest sens, sunt de retinut disp. art.24 alin.3 din Legea nr.7/1996, potrivit carora dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza înscrisului autentic notarial sau a certificatului de moştenitor, încheiate de un notar public în funcţie în România, a hotărârii judecătoreşti rămase definitivă şi irevocabilă sau pe baza unui act emis de autorităţile administrative, în cazurile în care legea prevede aceasta, prin care s-au constituit ori transmis în mod valabil.

Cat priveste operatiunile de alipire/dezmembrare, tribunalul retine ca potrivit Ordinului nr.633/2006, in vigoare la data introducerii cererii de chemare in judecata (cu mentiunea ca aceleasi reguli si principii au fost mentinute si prin Ordinul nr.700/2014, in vigoare in prezent), alipirea mai multor imobile într-unul singur se va marca printr-un număr cadastral nou (art.41). Modificările care intervin ca urmare a cererii de alipire a imobilelor se iau în considerare numai dacă acestea aparţin aceluiaşi proprietar/coproprietar, dacă nu sunt grevate cu sarcini, iar documentaţia cadastrală recepţionată de biroul teritorial este însoţită de actul autentic de alipire. Modificările care intervin ca urmare a cererii de dezlipire a imobilului sau a parcelei (care va forma un imobil de sine stătător) se iau în considerare dacă documentaţia cadastrală recepţionată de biroul teritorial este însoţită de actul autentic de dezlipire. La împărţirea unui imobil între coproprietarii aflaţi în indiviziune se procedează la dezlipirea şi transcrierea imobilelor rezultate în cărţi funciare noi. (art.83).

Modificările care intervin prin operaţiunile de alipire ori prin cele de dezlipire ale imobilelor se fac pe baza unor documentaţii cadastrale recepţionate de biroul teritorial, cu consimţământul titularului, dat în formă autentică. În aceste situaţii, imobilul dezlipit din cartea funciară se înscrie în cartea funciară în care se transferă, fie cu regim de imobil distinct, fie ca alipit (unificat) la imobilul existent în acea carte funciară. Prin dezlipire se micşorează întinderea imobilului din care s-a preluat suprafaţa ce primeşte numărul cadastral nou. Prin alipire se măreşte suprafaţa. Fiecare imobil trebuie să aibă un număr cadastral şi o suprafaţă arătată în mp (art.84).

Citarea acestor dispozitii este necesara pentru a intelege, pe de o parte, ca alipirea si/sau dezmembrarea nu se pot realize fara o documentatie cadastrala care sa identifice corpul cadastral nou format, prin suprafata, vecinatati, repere cadastrale si mai ales nr. cadastral nou. Or, in cauza de fata o astfel de documentatie cadastrala nu s-a efectuat, astfel incat, chiar daca s-ar aprecia ca instanta este competenta sa dispuna o astfel de masura, ea nu este posibila din punct de vedere tehnic si ar ramane fara eficienta juridica in absenta documentatiei cadastrale.

Pe de alta parte, nici normele Legii nr.7/1996, nici cele ale Regulamentului de aplicare a acesteia nu dau in competenta instantelor judecatoresti efectuarea operatiunilor tehnice de alipire si/sau dezmembrare a imobilelor, concluzia primei instante fiind, si sub acest aspect, corecta. De altfel, nici relatiile primite de reclamanti de la OCPI nu confirma o asemenea situatie, adresa invocata vorbind depre rectificarea cartii funciare daca exista neconcordante intre inscrierea din cartea funciara si cele constatate la partaj. Or, in prezentul litigiu nu se regaseste aceasta situatie, deoarece chiar reclamantii au recunoscut ca impartirea s-a facut potrivit documentatiei cadastrale ce a stat la baza intabularii initiale.

In plus, tribunalul retine din dispozitiile citate si faptul ca nu este necesara alipirea prealabila a imobilelor pentru a se realiza inscrierea dreptului de proprietate dobandit in urma partajului. Loturile atribuite partilor cuprind, distinct, parti din fiecare corp de proprietate, pentru care exista déjà carte funciara intocmita, alipirea lor nefiind necesara pentru inscrierea dreptului exclusiv si putand fi realizata ulterior, in masura in care reclamantii considera necesara si utila o astfel de operatiune.

Nu in ultimul rand, tribunalul constata ca inscrierea dreptului de proprietate dobandit de parti prin iesirea din indiviziune dispusa pe cale judecatoreasca presupune, intr-adevar, dezmembrarea imobilelor, cum reiese si din art.83 din Regulament, alin. final. Situatia in discutie este insa una speciala, intrucat dezmembrarea nu presupune un acord al coproprietarilor imobilului, ci ea este impusa de chiar hotararea judecatoreasca, ca urmare a lotizarii efectuate. In aceasta situatie, tribunalul considera ca partea interesata poate proceda la efectuarea documentatiei cadastrale de dezmembrare, conform partajului judecatoresc, si ulterior poate solicita Biroului de carte funciara inscrierea dreptului sau de proprietate astfel dobandit, fara a fi necesar acordul de vointa al celorlati copartajanti. Eventualul refuz al Biroului de admitere a cererii de inscriere urmeaza fi contestat pe calea plangerii la judecatorie, instanta avand competenta de a decide asupra procedurii de urmat intr-o astfel de situatie.

Pentru aceste considerente, tribunalul apreciaza sentinta ca fiind legala si temeinica, urmand a dispune, conform art.297 C.pr.civ., respingerea apelului, ca nefondat.

Se va face aplicarea disp. art.274 C.pr.civ., sub aspectul cheltuielilor de judecata solicitate de intimata Varzaru.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul formulat de apelanţii-reclamanţi (...) şi (...) , împotriva  sentinţei civile nr. 630/24.01.2014 pronunţată de Judecătoria Piteşti în dosarul nr. 20980/280/2012, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi (...) , (...) , (...) , (...) , (...) , (...) , (...)  şi (...) , , (…) şi (...) , ca nefondat.

Obligă apelanţii la plata către intimata Varzaru a sumei de 400 lei, cheltuieli de judecată. Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 29.10.2014.

Domenii speta

Spete similare