Uzucapiune – lipsa calităţii procesuale pasive a pârâţilor: lipsa calităţii de fost proprietar

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei de faţă constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la data de 27.03.2013, sub nr. de dosar 14669/299/2013, având ca obiect uzucapiune şi accesiune imobiliară artificială, reclamantul P.A. i-a chemat în judecată pe pârâţii Municipiul Bucureşti prin reprezentat legal, Sectorul 1 prin reprezentant legal şi I.N., solicitând constatarea dreptului său de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 200 mp şi construcţiei formată din două camere, situate în Bucureşti, ..., sector 1, ca urmare a uzucapiunii şi accesiunii imobiliare artificiale.

În motivarea cererii reclamantul a arătat că la data de 24.06.1957, mama sa, P.E., împreună cu mătuşa sa, P.C., au cumpărat cu chitanţă de mână de la numitul I.D., autorul pârâtului I.N., terenul în suprafaţă de 200 mp. La data cumpărării, terenul fusese trecut deja în patrimoniul statului în baza Decretului nr. 111/1951 cu hotărârea colectivă nr. 298 pronunţată de Jud. II Bucureşti la data de 23.11.1952, aspect necunoscut de autoarele sale, după cum a arătat reclamantul. După achiziţionarea terenului, autoarele reclamantului au construit şi stăpânit imobilele până la data decesului lor, posesia fiind utilă şi sub nume de proprietar, posesia fiind continuată de către reclamant, a mai arătat acesta în continuare.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 1837-1890 şi 492 C.civ.

În probaţiune s-a solicitat proba cu înscrisuri, martori şi expertiză.

Prin cererea modificatoare depusă la 09.12.2013 (f.27 vol.I), numiţii P.M., S.M.P. şi P.E., în calitate de moştenitori ai reclamantului decedat la 23.04.2013, au solicitat introducerea lor în cauză în calitate de reclamanţi şi continuarea procesului. Totodată, au indicat valoarea terenului în funcţie de grila notarială ca fiind de 140620 lei.

Prin întâmpinarea depusă la 05.03.2015 (f.57 vol.I) pârâtul Sector 1 Bucureşti a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată şi obligarea reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În susţinerea excepţiei invocate, pârâtul a arătat că nu este o unitate administrativ-teritorială, ci o subdiviziune a oraşului Bucureşti, apreciind că doar Municipiul Bucureşti, în calitatea sa de unitate administrativ-teritorială, poate sta în judecată.

Pe fondul cauzei, pârâtul a arătat că din înscrisurile depuse la dosar reclamanţii nu dovedesc calitatea de proprietar a autorului pârâtului I.N. asupra terenului situat în Str. ..., sector 1 şi nu fac dovada faptului că imobilul teren ar fi fost trecut în proprietatea statului.

În ceea ce priveşte petitul cererii privind accesiunea imobiliară, pârâtul Sectorul 1 a arătat că nu este motivat în fapt, rezervându-şi dreptul de a completa întâmpinarea după ce reclamanţii vor face toate precizările necesare în susţinerea capătului de cerere.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 20, art. 78, art. 119, art. 121 din Legea nr. 215/2001, art. 205 C.proc.civ.

Prin cererea completatoare sub aspectul cadrului procesual, depusă la 11.09.2014, (f.124 vol.I) reclamanţii au solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârât, şi a numitului C.I..

La termenul din data de 09.10.2014, instanţa a constatat că reclamanţii sunt decăzuţi din dreptul de a-şi modifica cererea introductivă sub aspectul cadrului procesual pasiv întrucât au depus cererea modificatoare cu încălcarea dispoziţiilor art. 204 alin. 1 C.proc.civ., iar pârâtul I.N. nu şi-a exprimat acordul cu privire la această modificare.

La data de 09.10.2015 reclamanta P.M. a depus cerere de intervenţie forţată a numitului C.I., cerere întemeiată pe dispoziţiile art. 68 C.proc.civ. (f.141 vol.I).

Prin încheierea de la 27.11.2014 (f.157 vol.I), instanţa a respins ca inadmisibilă în principiu cererea de chemare în judecată a terţului C.I. formulată de reclamanţi.

În cauză au fost încuviinţate şi administrate: proba cu înscrisuri, proba testimonială (declaraţiile martorilor C.V. şi N.I. fiind ataşate la filele 259-260 din dosar) şi proba cu expertiza în specialitatea topografie şi în specialitatea construcţii.

Prealabil analizei excepţiilor lipsei calităţii procesuale pasive, instanţa reţine că uzucapiunea, ca mod de dobândire a dreptului de proprietate asupra unui imobil de către persoana care-l posedă, apare ca o sancţiune împotriva titularului iniţial al dreptului de proprietate, care manifestă indiferenţă faţă de situaţia imobilului, acesta rămânând în posesia unei alte persoane. Totodată uzucapiunea vine să clarifice anumite situaţii juridice incerte, transformând aparenţa într-un drept de proprietate cert. Astfel, este necesar ca acţiunea în constatarea calităţii de proprietar, prin efectul uzucapiunii, să fie soluţionată în contradictoriu cu fostul proprietar, numai acesta putând avea calitate procesuală pasivă într-o acţiune în justiţie privind constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune.

În speţă, reclamantul a chemat în judecată pârâții Sectorul 1, I.N. și Municipiul Bucureşti, solicitând instanţei să constate că a devenit proprietar asupra imobilului în suprafață de 200 mp şi construcţiei formată din două camere, situate în Bucureşti, ..., sector 1, ca urmare a uzucapiunii şi accesiunii imobiliare artificiale.

Instanţa constată că prin înscrisul sub semnătură privată intitulat „chitanţă” din data de 24.06.1957 (f. 2), numitul I.D. a vândut către P.E. și P.C. un teren în suprafață de 200 mp situat în str. ... parcela nr. 29.

Din certificatul de calitate de moştenitor nr. 15 din data de 06.05.2004 (fila 3) reiese că de pe urma defunctei P.E., decedată la data de 18.06.1996, a rămas ca moştenitor P.A., în calitate de fiu, căruia îi revine întreaga masa succesorală.

Certificatul de moştenitor nr. 57 din data de 24.05.2004 (fila 4) stabilește calitatea de moștenitor de pe  urma defunctei P.C., decedată la data de 31.01.2002,  în favoarea lui P.A., în calitate de nepot de soră, cu o cotă de 1/1 din întreaga masă succesorală.

Calitatea de moştenitor a pârâtului I.N. de pe urma defunctului I.D. este dovedită de certificatul de moștenitor nr. 446 din 19.05.1982 (f. 158).

Din adresa nr. 66082/17.10.2013 emisă de OCPI Sector 1 rezultă că în urma verificărilor efectuate pentru imobilul situat în str. ..., sector 1 nu figurează deschis certificat electronic (f. 24).

La data de 09.12.2013 P.M., S.M. și P.E. au solicitat introducerea în cauză în calitate de moștenitori ai defunctului P.A., depunând în dovedirea cererii copie de pe certificatul de deces al reclamantului și certificatul de moștenitor nr. 61/15.10.2013 (f. 27-31).

Istoricul de rol fiscal pentru imobilul din str. ... este atestat de către DITL prin adresa nr. 157126 din 07.12.2007 potrivit căreia la data de 29.03.1960 (conform declarației) numita P.E. domiciliată în str. ... a solicitat impunerea pentru 2 camere și o bucătărie construite în anul 1959 (fără  a deține ordin de repartiție sau autorizație de construcție)  pe terenul în suprafață de 200 mp, teren cumpărat prin chitanță nelegalizată de la I.D.. Conform procesului verbal pentru impunerea clădirilor și terenurilor nr. 37.009/1963  a figurat „I.D. P.E. cumpărat fără acte” în str. .... În prezent, pentru imobilul situat în str. ... figurează P.E. (decedată) – rol 1173210, matricola 401329, cu corp principal în suprafață de 29.25 mp și teren intravilan în suprafață de 66.00 mp (f. 33 și urm), schimbarea numelui străzii din ... în ... fiind atestată de adresa emisă de primăria Municipiului Bucureşti ( f. 37, 107) .

Prin adresa nr. 11076/12.05.2014, Sectorul 1 – Compartimentul Cadastru și Patrimoniu, menționează că imobilul din str. ... nr. … Sector 1 București nu a fost inventariat și cuprins în inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al Municipiului București.

Analizând susţinerile părţilor şi înscrisurile aflate la dosar în vederea soluţionării excepţiilor lipsei calităţii procesuale pasive a pârâților: Sectorul 1, I.N. și a pârâtului Municipiului Bucureşti, instanţa reţine următoarele:

Calitatea procesuală pasivă, ca şi condiţie de exerciţiu a acţiunii civile, presupune existenţa unei identităţi între persoana pârâtului şi cel obligat în raportul juridic dedus judecăţii. Întrucât reclamantul este acela care declanşează procedura judiciară, acestuia îi revine obligaţia de a justifica atât calitatea sa procesuală, cât şi calitatea procesuală a pârâtului. Această obligaţie îşi are temeiul în dispoziţiile art. 194 Cod procedură civilă care prevede că cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă, printre alte elemente, obiectul, precum şi motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază pretenţia reclamantului. Prin indicarea pretenţiei sale, precum şi a împrejurărilor de fapt şi de drept pe care se bazează această pretenţie reclamantul justifică îndreptăţirea de a introduce cererea împotriva unui anumit pârât.

Întrucât uzucapiunea, ca mod de dobândire a dreptului de proprietate asupra unui imobil de către persoana care-l posedă, apare ca o sancţiune împotriva titularului iniţial al dreptului de proprietate, care manifestă indiferenţă faţă de situaţia imobilului, este necesar ca acţiunea în constatarea calităţii de proprietar, prin efectul uzucapiunii, să fie soluţionată în contradictoriu cu fostul proprietar, numai acesta putând avea calitate procesuală pasivă într-o acţiune în justiţie privind constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Sectorului 1 instanța reține, că potrivit art. 20 din legea nr. 215/2001, unitățile administrativ teritoriale sunt: comunele, orașele, municipiile și județele, Municipiul București fiind organizat în  6 sectoare. Art. 121 din aceeași lege menționează că domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri mobile şi imobile, bunurile ce fac parte din domeniul privat sunt supuse dispoziţiilor de drept comun.

Instanţa constată că potrivit art. 1 alin. 2 lit. h) din Legea nr. 215/2001, sectoarele municipiului Bucureşti sunt subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiului, nefiind unităţi administrativ teritoriale (care sunt reprezentate doar de comune, oraşe şi judeţe). Conform art. 78 din Legea nr. 215/2001, Municipiul Bucureşti este organizat în 6 subdiviziuni administrativ-teritoriale, numite sectoare.

Astfel cum rezultă din art. 4 alin. 2 din OG nr. 53/2002, municipiile pot fi împărţite în subunităţi administrativ-teritoriale fără personalitate juridică, iar conform art. 5 din acelaşi act normativ, comunele, oraşele şi judeţele sunt persoane juridice de drept public. Ele au patrimoniu propriu şi capacitate juridică deplină. Unităţile administrativ-teritoriale pot intra în raporturi juridice cu alte autorităţi sau instituţii publice, cu persoane juridice române sau străine, indiferent de natura acestora, precum şi cu persoane fizice, în condiţiile legii.

Reţinând că sectorul este doar o subdiviziune administrativ-teritorială a municipiului, fără personalitate juridică şi fără patrimoniu propriu, instanţa concluzionează că acest pârât nu poate fi titular de drepturi şi obligaţii ce decurg din raporturi cu alte persoane.

Față de dispozițiile legale menționate, instanța urmează a admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Sectorului 1 și a respinge acțiunea introdusă împotriva acestuia ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

În ceea ce priveşte calitatea procesuală pasivă a pârâtului I.N., instanţa reţine că pentru justificarea acesteia reclamanţii au depus Actul de partaj voluntar transcris de Grefa Tribunalului Ilfov, Secţia Notariat, la nr. 13700/1937 (f. 160-164). Expertiza judiciară tehnică topografică efectuată în prezenta cauză de expertul I.S. a identificat terenul pentru care s-a solicitat constatarea uzucapiunii ca având suprafața de 192 mp, forma și vecinătățile conform Anexei 1 a raportului de expertiză.

În ceea ce privește identitatea dintre terenul pentru care se solicită uzucapiunea și terenul deținut de autorul pârâtului I.N., expertul reține că în actul de partaj voluntar transcris de Grefa Tribunalului Ilfov Secția Notariat la nr. 13700/1937, o parcelă nr. 29 i-a revenit lui I.D.I., altul decât vânzătorul inițial I.D.D.. De asemenea, a mai arătat că în planurile anexate la dosar (pag.171), există o schiță cu parcela 29 care seamănă ca suprafață și dimensiuni cu cea de astăzi, însă expertul nu a putut preciza dacă este una și aceeași suprafață.

Astfel, expertul nu a putut preciza cu exactitate dacă amplasamentul terenului solicitat pentru uzucapiune face parte din actul de partaj voluntar transcris de Grefa Tribunalului Giurgiu Secția Notariat la nr. 13700/1937, deoarece nu există continuitate în actele de proprietate (în sensul că o anume parcelă 29 îi revine prin partaj lui I.D.I., dar este vândută prin chitanță de I.D., fără a se dovedi identitatea sau o legătură între aceste persoane). De asemenea, nu există nicio corespondență între denumirile purtate anterior de str. ... și descrierile din acte.

Având în vedere că expertul nu a putut preciza cu exactitate dacă amplasamentul terenului solicitat pentru uzucapiune a aparținut autorului pârâtului, instanţa constată că nu s-a făcut dovada că pârâtul I.N. chemat în judecată ar fi succesorul proprietarului imobilului situat în Bucureşti, Str. ..., sector 1, motiv pentru care va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului I.N. şi va respinge acţiunea introdusă împotriva acestuia ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului București, instanța reține că înscrisurile depuse în susţinerea cererii de chemare în judecată, precum şi celelalte mijloace de probă administrate în cauză nu fac dovada împrejurării că terenul ar fi trecut în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale şi că Municipiul Bucureşti ar avea calitatea de titular al dreptului de proprietate asupra terenului şi construcţiei ce fac obiectul prezentei acţiuni.

Față de cele menționate instanța va admite şi excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului București și va respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Faţă de poziţia exprimată de pârâtul Sectorul 1 în şedinţa publică din data de 10.09.2015, instanţa va lua act că acesta şi-a manifestat voinţa de a solicita cheltuielile de judecată pe cale separată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Sectorul 1.

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului I.N..

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Municipiului Bucureşti.

Respinge cererea formulată de reclamanţii P.A.-decedat, P.M. cu domiciliul în ..., S.M.P. cu domiciliul în … şi P.E. cu domiciliul în …. în contradictoriu cu pârâţii MUNICIPIUL BUCURESTI PRIN REPREZENTANT LEGAL cu sediul în sector 6, Bucureşti, SPLAIUL INDEPENDENTEI, nr. 291 - 293, SECTORUL 1 PRIN REPREZENTANT LEGAL cu sediul în sector 1, Bucureşti, B-dul Banu Manta, nr. 9 şi I.N. cu domiciliul în ….., ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Ia act că pârâtul Sectorul 1 şi-a manifestat voinţa de a solicita cheltuielile de judecată pe cale separată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 08.10.2015.

Domenii speta

Spete similare