Contestaţie la executare

Deliberând asupra cauzei civile de faţă constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 09.07.2014 sub nr. …../180/2014 contestatoarea Întreprindere Familială R.V.V.  a  formulat  in contradictoriu cu intimata U.A.T.L.V., prin Primar D.P., contestaţie la executare împotriva titlului executoriu nr. ……. şi a somaţiei de plată nr. ….din data de …..

În motivare a arătat că aceasta nu datorează suma de 2640 lei cu titlu de taxă unitate întrucât conform autorizaţiei de funcţionare nr. …. a achitat taxa de autorizaţie de 17 lei conform chitanţei nr. ……

A mai arătat contestatoarea că aceasta a fost de bună credinţă şi că nu este culpa sa că funcţionarii publici nu au aplicat corespunzător Hotărârea Consiliului Local L.V. şi nu au indicat în mod corect că datorează suma de 17 lei.

Totodată, contestatoarea a solicitat şi suspendarea executării silite.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 172-173 din O.G. nr. 92/2003.

La cerere au fost ataşate, în copie, soluţionare contestaţie nr…., titlul executoriu nr. …., somaţie nr. ….., autorizaţie nr. ….. cerere (f. 5-10).

Legal citată, intimata a depus întâmpinare în cauză solicitând respingerea contestaţiei ca neîntemeiată.

În motivare s-a arătat că începând cu anul 2010 pe numele contestatoarei s-a emis autorizaţia de funcţionare nr. ….. şi s-a perceput în mod eronat o taxă de autorizare în cuantum de 17 lei deşi potrivit art. 17 alin. (5) din H.C.L. 23/27.05.2009 taxa era de 2400 lei pe an.

În urma auditului extern realizat de C.C.B., s-a constatat că taxa pentru eliberarea autorizaţiilor nu a fost în mod corect calculată, încasată  de la contribuabili.

S-a mai arătat că potrivit art. 49 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 hotărârile ce au caracter normativ devin obligatorii şi produc efecte de la data aducerii lor la cunoştinţă publică, iar cele individuale, de la data comunicării. Potrivit susţinerilor intimatei hotărârea C.L. a fost adusă la cunoştinţa publică prin afişare de către secretarul comunei la sediul Primăriei L.V. În plus, intimata a arătat că a mai rămas de achitat suma de 2623 lei, aceasta admiţând în parte contestaţia la executare formulată de contestatoare pentru suma de 17 lei.

Totodată, intimata a învederat instanţei faptul că prin titlul executoriu nr. …. s-a stabilit în sarcina contestatoarei obligaţia de plată a sumei de 2400 lei reprezentând contravaloare taxă de autorizare pentru profil de activitate pentru anii 2010 şi suma de 240 lei reprezentând penalităţi de întârziere calculate până la data de 07.05.2014.

În drept, au fost invocate dispoziţiile Legii nr. 554/2004, C. proc. civ., art. 268 alin. (5) C. proc. fiscală, art. 17 alin. (5) din H.C.L. nr. 23/2009, H.C.L. nr. 82/2010.

La întâmpinare au fost ataşate, în copie, înscrisuri ( f. 23-50).

Contestatorul a depus răspuns la întâmpinare arătând că acesta nu a ştiut că trebuia să achite suma de 2400 lei, acesta achitând suma solicitată la casieria Primăriei. Acesta a mai susţinut că în condiţiile în care taxa are o valoare atât de mare renunţă la activitate de baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor.

Pentru termenul din data de 08.12.2014 intimata a depus în cauză dosarul de executare silită (f. 56-65) iar contestatoarea a depus precizări arătând că în anul 2011 a achitat tot suma de 17 lei pentru a i se elibera autorizaţia nr. ….. ( f. 68).

La termenul de judecată din data de 08.12.2014 instanţa a anulat cererea de suspendare a executării silite ca netimbrată şi a încuviinţat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

În fapt,  instanţa reţine că astfel cum reiese din Decizia nr. ……a Curţii de Conturi s-a constatat că taxa pentru eliberarea autorizaţiilor nu a fost în mod corect calculată, încasată  de la contribuabili, acestora solicitându-se plata sumei de 17 lei în loc de 2400 lei cum apare aceasta stabilită prin Hotărârea Consiliului Local nr. 23/2009 la art. 17 alin. (5).

Ca urmare a acestui control, intimata a emis titlul executoriu nr. …….. şi somaţia nr. ……… ( f. 7-8) prin s-a stabilit în sarcina contestatoarei obligaţia de plată a sumei de 2640 lei din care suma de 2400 lei reprezintă debit şi suma de 240 lei accesorii.

În cauză instanţa reţine că în mod greşit intimata a procedat la emiterea titlului executoriu fără emiterea prealabilă a unei decizii de impune, a unui titlu de creanţă.

Astfel, potrivit art. 141 C. proc. fisc. executarea silită a creanţelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.

(1^1) În titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare prevăzut la alin. (1) se înscriu toate creanţele fiscale neachitate la scadenţă, reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri ale bugetului general consolidat, precum şi accesoriile aferente acestora, stabilite în condiţiile legii. Cu excepţia cazului în care prin lege se prevede că un înscris constituie titlu executoriu, niciun titlu executoriu nu se poate emite în absenţa unui titlu de creanţă în baza căruia se stabilesc, în condiţiile legii, creanţe fiscale principale sau accesorii.

Susţinerea intimatei în sensul că titlul executoriu a fost emis în baza cererii contestatoarei de emitere a autorizaţiei de funcţionare care reprezintă o declaraţie fiscală nu poate fi reţinută ca întemeiată.

Conform art. 85 C. proc. fisc.  Impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat se stabilesc astfel:

a) prin declaraţie fiscală, în condiţiile art. 82 alin. (2) şi art. 86 alin. (4);

b) prin decizie emisă de organul fiscal, în celelalte cazuri.

Potrivit art. 82 C. proc. fisc.  (1) Declaraţia fiscală se întocmeşte prin completarea unui formular pus la dispoziţie gratuit de organul fiscal.

(2) În declaraţia fiscală contribuabilul trebuie să calculeze cuantumul obligaţiei fiscale, dacă acest lucru este prevăzut de lege.

(3) Contribuabilul are obligaţia de a completa declaraţiile fiscale înscriind corect, complet şi cu bună-credinţă informaţiile prevăzute de formular, corespunzătoare situaţiei sale fiscale. Declaraţia fiscală se semnează de către contribuabil sau de către împuternicit.

Interpretând aceste dispoziţii legale, instanţa apreciază că declaraţia fiscală este documentul care se depune în mod obligatoriu, la organele fiscale, de către persoanele stabilite prin lege şi care conţine, în  principiu, o declarare a obligaţiilor fiscale ori a bunurilor sau veniturilor din a căror deţinere decurg obligaţii fiscale,  ale subiectului de la care emană declaraţia.

În cauză cererea nr. …. ( fila 24) nu poate fi considerată o declaraţie fiscală în condiţiile în care prin aceasta contestatoarea a solicitat eliberarea autorizaţiei de funcţionare fără a declara bunuri sau venituri în raport de care organul fiscale să calculeze practic creanţa fiscală.

Astfel, instanţa reţine că intimatei îi revenea obligaţia ca anterior emiterii titlului executoriu nr. ….. să emită o decizie de impunere prin care să se stabilească creanţa fiscală principală şi creanţa fiscală accesorii, acestea fiind stabilite direct prin titlul executoriu.

Faptul că taxa pentru eliberarea autorizaţiei de funcţionare a fost stabilită prin Hotărârea Consiliului Local nr. 23/2009 nu scuteşte intimata de la emiterea unei decizii de impunere în situaţia în care a constatat că contribuabilul are datorii fiscale.

A emite titlul executoriu fără a emite în prealabil o decizie de impunere este de natură a îngrădi contribuabilului dreptul la un proces echitabil, acesta neavând posibilitatea de a contesta temeinicia deciziei de impunere ca act unilateral al autorităţii administrative, drept conferit de dispoziţiile art. 7 şi următoarele din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

În cauză, modul în care a procedat intimata de a emite în mod direct titlul executoriu prin care s-au stabilit creanţele fiscale principale şi accesorii este de natură a produce o vătămare ce nu ar putea fi înlăturată altfel decât prin anularea actului de executare nelegal, în condiţiile în care pe calea contestaţiei la executare contestatoarea nu poate invoca decât nelegalităţi privind executarea silită.

Având în vedere aceste considerente, instanţa apreciază că în cauză se impune admiterea contestaţiei la executare formulată de contestatoarea Întreprindere Familială R.V.V.  in contradictoriu cu intimata U.A.T.L.V., prin Primar, D.P.,  anularea  titlului executoriu nr. … din data de …., a somaţiei de plată nr. …. din data de …., precum şi a tuturor actele de executare silită efectuate în dosarul de executare nr. 20/07.05.2014.

Ia act că în cauză nu s-au solicitat cheltuieli de judecată

Domenii speta

Spete similare