Despăgubiri Legea nr.221/2009

Sentinţă civilă 35/2013 din 12.02.2013


R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ

SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. 2340/109/2012

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 35/2013

Şedinţa publică de la 12 Februarie 2013

Obiectul cauzei:Despăgubiri Legea nr.221/2009

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 3.04.2012, sub nr. 2340/109/2012, precizată la data de 26.11.2012, reclamantul O. A. I. a solicitat, în contradictoriu cu Statul Român – prin Ministerul Finanţelor Publice, constatarea caracterului politic al măsurii administrative constând în dislocarea şi stabilirea domiciliului obligatoriu în perioada 1951 – 1955, dar şi obligarea pârâtului la plata sumei de 48.400 lei, contravaloarea unor bunuri mobile confiscate.

În motivare a arătat că împreună cu părinţii săi, reclamantul a fost dislocat şi i-a fost fixat domiciliu obligatoriu în comuna …  în data de 18.06.1951, ocazie cu care i-au fost confiscate şi o serie de bunuri, precum boi, vaci, oi, porci, mahmudele şi galbeni, gardurile gospodăriei, dar şi venitul pentru 3 ha de teren.

În susţinere au fost ataşate, în copie, înscrisuri.

Instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisuri şi proba testimonială. A fost audiat martorul ... , declaraţia acestuia fiind consemnată şi ataşată la dosar.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Prin decizia nr. ... , reclamantului şi autorilor săi, li s-a fixat domiciliu obligatoriu în comuna … .

Potrivit adresei nr. 76913/3.05.1991 (f. 20), perioada pentru care s-a aplicat această măsură a fost 18.06.1951 – 18.08.1955.

Conform art. 3 lit. e din legea 221/2009 R, constituie măsură administrativă cu caracter politic orice măsură luată de organele fostei miliţii sau securităţi, având ca obiect dislocarea şi stabilirea de domiciliu obligatoriu, internarea în unităţi şi colonii de muncă, stabilirea de loc de muncă obligatoriu, dacă au fost întemeiate pe decizia nr. ... .

Aşadar, având în vedere situaţia de fapt expusă, raportată la textul de lege arătat, instanţa urmează să admită capătul unu din acţiunea precizată şi să constate caracterul politic al măsurii administrative dispusă prin decizia MAI nr.... , aplicată familiei reclamantului în data de 18.06.1951.

În ceea ce priveşte solicitarea cu privire la plata sumei de 48000 lei, contravaloarea unor bunuri, în raport de prevederile art. 5 alin. 1 lit. b din lege, aceasta nu poate fi admisă.

Astfel, conform practicii judiciare (a se vedea decizia nr. 2192/2012 a ÎCCJ), din conditia impusa de legiuitor pentru acordarea despagubirilor reprezentand echivalentul valorii bunurilor confiscate, si anume aceea ca bunurile respective sa nu fi fost restituite sau sa nu se fi obtinut despagubiri prin echivalent in conditiile Legii nr. 10/2001 si ale Legii nr. 247/2005, rezulta ca numai echivalentul banesc al bunurilor ce intra in domeniul de reglementare al legii de reparatie nr. 10/2001, modificata si completata prin Legea nr. 247/2005, poate fi solicitat in temeiul art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009.

Totodată, faţă de domeniul de reglementare a legilor 10/2001 şi 247/2005, nu intra în sfera de aplicare a acestui articol decat terenurile si constructiile (imobile prin natura) si utilajele si instalatiile preluate odata cu imobilul (imobilele prin destinatie).

In cauză, bunurile a caror contravaloare este solicitata de reclamant sunt bunuri mobile care, data fiind natura lor, nu intra in sfera de reglementare a Legii nr. 10/2001 (boi, vaci, oi, porci, mahmudele şi galbeni).

Reclamantul a mai solicitat cu titlu de despagubiri materiale si gardurile dsitruse pe perioada dislocării, însă, deşi acestea au calitatea de bunuri imobile prin destinaţie, supuse textului de lege menţionat, la dosar, prin martorul audiat (f. 52), nu s-a făcut dovada distrugerii acestora, conform declaraţiei, gospodăria reclamantului fiind sigilată şi neumblată.

Cât priveşte contravaloarea lipsei de folosinta a terenului de 3 ha, de care el si familia sa au fost privati pe perioada stabilirii domiciliului obligatoriu si in a caror posesie au reintrat la ridicarea restrictiilor domiciliare, nici această pretenţie nu intra in sfera de aplicare a art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009, care vizeaza, aşa cum s-a arătat, numai echivalentul valorii bunurilor confiscate si nerestituite, nu si contravaloarea lipsei de folosinta a bunurilor restituite.

Faţă de aceste considerente, în baza art. 3 din legea 221/2009 R, instanţa va admite în parte acţiunea şi va constata caracterul politic al măsurii administrative dispusă prin decizia MAI nr. ...  aplicată familiei reclamantului în data de 18.06.1951, respingând cererea cu privire la acordarea despăgubirilor materiale.

În baza art. 274 Cpc, fiind în culpă procesuală, pârâtul va fi obligat la plata sumei de 500 lei, cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu apărtor ales (f. 19).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite în parte acţiunea precizată formulată de către reclamantul O. A. I., domiciliat în … în contradictoriu cu STATUL ROMÂN – PRIN MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE, cu sediul în Bucureşti, str. Apolodor nr. 17, sector 5.

Constată caracterul politic al măsurii administrative dispusă prin decizia MAI nr. ..., aplicată familiei reclamantului în data de 18.06.1951.

Respinge cererea cu privire la acordarea despăgubirilor materiale.

Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 500 lei cheltuieli de judecată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 12.02.2013, la Tribunalul Argeş, secţia civilă.