Legea 10/2001

Sentinţă civilă 465/2013 din 11.12.2013


R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ

SECŢIA CIVILĂ

SENTINTA CIVILA  Nr. 465/2013

Şedinţa publică de la 11 Decembrie 2013

Obiectul cauzei:legea 10/2001

TRIBUNALUL

Constată că, prin cererea înregistrată la data de 18.07.2012, reclamanta S.I. a formulat în contradictoriu cu pârâţii Primăria Municipiului Piteşti şi Primarul Municipiului Piteşti, contestaţie împotriva dispoziţiilor nr. ... şi nr. ... emise de pârâţi, solicitând anularea acestora, recunoaşterea dreptului de proprietate al reclamantei asupra imobilului situat în … compus dintr-o casă de locuit în suprafaţă de 27 mp. şi teren curţi – construcţii în suprafaţă de 442 mp. şi, acordarea, pentru întregul imobil, de măsuri reparatorii în echivalent, constând în despăgubiri, la valoarea ce urmează a fi stabilită prin expertizele tehnice de specialitate ce se vor dispune în cauză.

 În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat în esenţă că, în condiţiile Legii 10/2001, a notificat pe pârâţi, solicitând acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul situat în … , imobil ce a fost proprietatea reclamantei şi fostului său soţ, S.C. , în prezent decedat, imobil care a fost expropriat prin decretul nr. 205/1974.

S-a precizat de către reclamantă că, în anul 1968, împreună cu soţul său decedat, au cumpărat în locaţia menţionată, de la numita M.A. , suprafaţa de 500 mp. pe care, în vara aceluiaşi an, au început construirea unei case, din lemn, pardosită cu parchet şi acoperită cu carton, întregul imobil fiind expropriat abuziv în perioada comunistă, respectiv în anul 1975.

Prin dispoziţiile a căror desfiinţare se solicită, în mod nelegal, s-a respins cererea privind acordarea de orice fel de despăgubiri, cu motivarea că reclamanta nu a făcut dovada de persoană îndreptăţită şi nici dovada dreptului de proprietate asupra imobilului în discuţie, deşi, notificatoarea a făcut dovada proprietăţii pentru întreaga suprafaţă de 500 mp. teren în baza înscrisului sub semnătură privată încheiat în anul 1968, în prezent, pe teren, existând construită o creşă.

S-a mai precizat de reclamantă că ambele decizii i-au fost comunicate la o adresă greşită şi pe un alt nume, respectiv S.I.  , acest fapt fiind confirmat  şi de pârâta Primăria Piteşti prin adresa nr. 469/2012, iar în plus, la data notificării, reclamanta locuia la Mioveni, şi ulterior şi-a schimbat de mai multe ori domiciliul, unul dintre acestea fiind în Târgovişte.

Tocmai de aceea, reclamanta, solicită ca plângerea sa prealabilă înaintată Primăriei Piteşti la data de 19.01.2012 să fie considerată de tribunal ca fiind o contestaţie valabilă împotriva celor două dispoziţii, deoarece a fost formulată în termen în raport cu data de 05.01.2012, dată când se susţine de pârâta Primăria Piteşti că i-au fost comunicate cele două dispoziţii atacate, această apărare echivalând cu o cerere de repunere în termen. 

Prin sentinta civila nr.9/11.01.2013, Tribunalul Arges a respins contestatia, ca tardiv formulata.

Prin decizia civila nr. 3189/7.10.2013, Curtea de Apel Pitesti a admis recursul declarat de reclamanta S.I. impotriva sentintei, a casat hotararea si a trimis-o tribunalului spre rejudecare, apreciind ca reclamanta a formulat in termen contestatia.

Cauza a fost reinregistrata pe rolul Tribunalului Arges la data de 28.10.2013, sub nr. 14830/109/2012*.

Analizand ansamblul probelor administrate in cauza, tribunalul reţine următoarea situaţie de fapt:

Prin dispoziţia nr. ... , a fost respinsă cererea formulată prin notificarea depusă de S.I.  , înregistrată la Prefectura Argeş sub nr. 13240/24.08.2001 şi transmisă spre soluţionare Primăriei Piteşti, prin s-a solicitat acordarea de despăgubiri băneşti pentru imobilul, compus din teren în suprafaţă de 442 mp. şi construcţiile existente pe acesta, în suprafaţă de 27 mp. situat în …

S-a reţinut că, notificatoarea nu a făcut dovada calităţii de persoană îndreptăţită şi nici dovada dreptului de proprietate pentru imobilul notificat.

Ulterior, prin dispoziţia nr. ... , a fost modificată dispoziţia nr. ... , în sensul că, în cuprinsul ei, numele şi prenumele notificatoarei de „S.I.  ” a fost înlocuit cu „ S.I. ”.

Potrivit inscrisului sub semnatura privata-chitanta- fila 6 dosar initial, S.C.  a cumparat de la M.A. suprafata de 500 mp situata in …

Prin Decretul de expropriere nr. 205/1974, pozitia 2 din tabelul anexa (f.5, 16 dosar initial), s-a dispus trecerea in proprietatea statului si in administrarea Municipiului Pitesti a suprafetei de teren de 442 mp, impreuna cu constructia de 27 mp, situata in … , proprietatea numitului S.C. .

S.C. a decedat la data de …  (f.19 dosar initial), reclamanta S.I. fiind sotia acestuia (fila 18) si mostenitor, in calitate de sotie supravietuitoare, cum reiese din certificatul de mostenitor nr. ... (f.9, dosar rejudecare).

Potrivit martorului ... , reclamanta si sotul acesteia, impreuna cu copiii, locuiau in imobilul situat in … la momentul mutarii martorului in vecinatate, in anul 1972, avand gospodaria acolo pana la momentul demolarii constructiei, in perioada 1975-1976.

Fata de aceasta situatie de fapt, tribunalul considera contestatia reclamantei ca fiind intemeiata.

Astfel, motivele respingerii notificarii formulata de reclamanta a fost cel al lipsei dovezilor calitatii de mostenitor al proprietarului si a lipsei dovezii dreptului de proprietate.

Or, potrivit art. 1 din Legea nr.10/2001, imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum şi cele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 asupra rechiziţiilor şi nerestituite, se restituie, în natură, în condiţiile prezentei legi.

Conform pct.1.3. din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, aprobate prin HG nr.250/2007, incidenţa "preluării abuzive" nu este prezumată, ci, în funcţie de fiecare situaţie, entitatea obligată prin lege să soluţioneze notificarea trebuie să aprecieze situaţia respectivă ca încadrându-se în prevederile legii potrivit art. 2 alin. (1) din lege. Pentru cazul special prevăzut la art. 11 din lege (n.n. imobile expropriate) situaţia respectivă se încadrează în prevederile legii atunci când deposedarea s-a făcut prin expropriere, preluarea fiind considerată a fi aprioric abuzivă (lipsa unor despăgubiri echitabile);

 De asemenea, potrivit pct.11.1 din Normele metodologice, prin utilizarea sintagmei generice imobilele expropriate, legiuitorul a avut în vedere includerea sub incidenţa legii a tuturor exproprierilor făcute în perioada de referinţă, indiferent de calificarea titlului în temeiul cărora acestea au fost expropriate (ca fiind valabil sau nu). Important pentru stabilirea incidenţei acestor norme speciale este dovedirea faptului că preluarea a intervenit ca urmare a unei exproprieri dispuse ca atare în baza unui act normativ generic sau individual de expropriere (nu are relevanţă asupra incidenţei legii faptul că exproprierea a privit numai construcţii sau numai terenuri, deoarece aceasta era o formă abuzivă de a restrânge cuantumul despăgubirilor). În aceste cazuri persoana îndreptăţită este ţinută a indica sau, după caz, a depune în cadrul notificării sau actelor doveditoare actul normativ ori decizia administrativă în temeiul căreia s-a făcut sau s-a dispus exproprierea.

In ceea ce priveste dovada pretentiilor formulare prin notificare, art. 23 din lege prevede ca  actele doveditoare ale dreptului de proprietate ori, după caz, ale calităţii de asociat sau acţionar al persoanei juridice, precum şi, în cazul moştenitorilor, cele care atestă această calitate şi, după caz, înscrisurile care descriu construcţia demolată şi orice alte înscrisuri necesare evaluării pretenţiilor de restituire decurgând din prezenta lege, pot fi depuse până la data soluţionării notificării.

Prin acte doveditoare se înţelege, potrivit pct.23.1 din Norme, orice acte juridice translative de proprietate, care atestă deţinerea proprietăţii de către o persoană fizică sau juridică (act de vânzare-cumpărare, tranzacţie, donaţie, extras carte funciară, act sub semnătură privată încheiat înainte de intrarea în vigoare a Decretului nr. 221/1950 privitor la împărţeala sau înstrăinarea terenurilor cu sau fără construcţiuni şi la interzicerea construirii fără autorizare şi în măsura în care acesta se coroborează cu alte înscrisuri şi altele asemenea); actele juridice care atestă calitatea de moştenitor (certificat de moştenitor sau de calitate de moştenitor, acte de stare civilă care atestă rudenia sau filiaţia cu titularul iniţial al dreptului de proprietate, testament însoţit de certificat de moştenitor sau de calitate de moştenitor); orice acte juridice sau susţineri care permit încadrarea preluării ca fiind abuzivă [cazurile prevăzute la art. 2 alin. (1) din lege]; în cazul exproprierii prevăzute la art. 11 din lege, sunt suficiente prezentarea actului de expropriere şi, după caz, prezentarea procesului-verbal încheiat cu această ocazie ori a acordului la expropriere.

Verificand documentatia ce a fost atasata notificarii, tribunalul constata ca reclamanta a depus acte doveditoare a calitatii de mostenitor a numitului S.C. , respectiv acte de stare civila. Acestea erau suficiente pentru ca entitatea detinatoare sa constate ca reclamanta este mostenitor legal, in calitate de sotie supravietuitoare, argumentul acesta invocat in sprijinul solutiei de respingere a notificarii neputand fi primit. In plus, se constata ca in dosar s-a depus si certificatul de mostenitor care confirma aceasta situatie. Paratii au sustinut prin reprezentant ca acest certificat se refera doar la un apartament, ca si bun succesoral, nu si la imobilul in discutie. Certificatul de mostenitor cuprinde mentiunea referitoare la masa succesorala, aceasta cuprinzand bunurile mobile si imobile existente in patrimoniul defunctului la data deschiderii succesiunii. Cum imobilul in litigiu a iesit din patrimoniul defunctului la momentul exproprierii, in 1974, este evident ca el nu putea fi mentionat in certificatul de mostenitor emis in anul 1997, care face insa dovada deplina a calitatii reclamantei de mostenitor.

Cat priveste dovada dreptului de proprietate, tribunalul retine ca imobilul, teren si constructie, situat in …, a apartinut autorului reclamantei S.C. , cum reiese din inscrisul sub semnatura privata coroborat cu declaratia martorului si tabelul anexa al decretului de expropriere. De altfel, se constata ca paratii au recunoscut ca imobilul a apartinut lui S.C. , din moment ce au imputat reclamantei faptul ca nu a dovedit calitatea de mostenitoare a acestuia.

De asemenea, prin depunerea aceluiasi decret de expropiere si a tabelului anexa s-a facut dovada ca imobilul a fost expropriat, incadrandu-se, raportat la dispozitiile amintite anterior, in notiunea de imobil preluat abuziv si justificand indreptatirea reclamantei la masuri reparatorii, in sensul Legii nr.10/2001.

Cat priveste sustinerea din intampinare, cum ca reclamanta nu a facut dovada despagubirilor primate la expropriere, tribunalul constata ca o astfel de sarcina a probei revenea paratilor, in situatia in care sustin ca fostul proprietar a primit despagubiri. Pozitia reclamantei a fost in sensul inexistentei unor astfel de despagubiri, iar din cuprinsul Decretului de expropriere nr.205/1974 nu rezulta ca trecerea in proprietatea statului s-ar fi facut cu plata unei despagubiri. Cum paratii nu au dovedit ca au fost platite la momentul exproprierii despagubiri, tribunalul considera ca exproprierea s-a facut fara o echitabila si justa despagubire, fiind cu atat mai evident caracterul abuziv al trecerii imobilului in proprietatea statului.

Concluzionand, tribunalul constata ca reclamanta, ca si mostenitor al fostului proprietar al imobilului expropriat, are calitatea de persoana indreptatita la acordarea de masuri reparatorii, contestatia fiind intemeiata.

In plus, tribunalul retine ca imobilul-constructie expropriat a fost demolat, iar terenul in suprafata de 442 mp, preluat de stat, este ocupat de o cresa, cum a recunoscut si reprezentantul paratilor. Prin urmare, sunt incidente disp. art.1 alin.2 din Legea nr.165/2013, potrivit carora, în situaţia în care restituirea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist nu mai este posibilă, singura măsură reparatorie în echivalent care se acordă este compensarea prin puncte, prevăzută în cap. III, iar, ca urmare a admiterii contestatiei si anularii dispozitiei de respingere a notificarii, astfel cum a fost indreptata prin dispozitia nr.1596/2008, paratii vor fi obligati sa emita o decizie prin care sa propuna masurile compensatorii corespunzatoare, in conditiile Legii nr. 165/2013.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite contestaţia formulata de reclamanta S.I. , … , în contradictoriu cu pârâţii MUNICIPIUL PITESTI - PRIN PRIMAR şi PRIMARUL MUNICIPILUI PITESTI, cu sediul in Pitesti, str. Victoriei nr. 24, jud. Arges.

Anulează dispoziţia Primarului Municipiului Pitesti nr. … , precum şi dispoziţia nr.... , de îndreptare a erorii materiale.

Constată că reclamanta are calitatea de persoană îndreptăţită la acordarea de măsuri compensatorii, în condiţiile Legii nr.165/2013, pentru imobilul situat în … , compus din construcţii în suprafaţa de 27 mp. şi teren în suprafaţa de 442 mp. Obligă pârâtii să emită decizie privind propunerea de acordare a măsurilor compensatorii. Cu recurs în 15 zile de la comunicare.Pronunţată în şedinţa publică de la 11 Decembrie 2013.