Caracterul personal al împăcării pe latură penală, în cadrul unui acord de mediere.

În temeiul art. 421 pct.2 lit. a Cod procedură penală, s-au admis admite apelurile declarate de inculpații A.N. și Z.M. împotriva sentinței penale nr.3104 din data de 10.12.2013 pronunțată de Judecătoria Botoșani în dosar nr. 9990/193/2013.

A fost desfiinţată în totalitate sentința penală mai sus-menționată și în rejudecare:

În temeiul art. 386 alin. 1 Cod procedură penală, a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului A.N. din trei infracţiuni de furt calificat, prev. de art.  208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g şi i Vechiul Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Vechiul Cod penal, în infracţiunea de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g şi i Vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Vechiul Cod penal şi art. 41 alin. 2 Vechiul Cod penal.

În temeiul art. 386 alin. 1 Cod procedură penală, a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului Z.M. din trei infracţiuni de furt calificat, prev. de art.  208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g şi i Vechiul Cod penal în infracţiunea de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g şi i Vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Vechiul Cod penal.

În baza art. 17 alin. 2 raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedură penală, raportat la art. 19 din Legea nr. 255/2013, în referire la art. 181 Vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 5 alin.1 Cod penal, a fost achitat inculpatul A.N. pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g şi i Vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Vechiul Cod penal şi art. 41 alin. 2 Vechiul Cod penal.

În temeiul art. 91 lit. a combinat cu art. 181 Vechiul Cod penal, i s-a aplicat inculpatului A.N. sancţiunea administrativă amendă în cuantum de 1.000 lei.

În baza art. 17 alin. 2 raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedură penală, raportat la art. 19 din Legea nr. 255/2013, în referire la art. 181 Vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 5 alin.1 Cod penal, a fost achitat inculpatul Z.M. pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g şi i Vechiul Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Vechiul Cod penal.

În temeiul art. 91 lit. a combinat cu art. 181 Vechiul Cod penal, i s-a aplicat inculpatului Z.M. sancţiunea administrativă amendă în cuantum de 1.000 lei.

În temeiul art. 19 alin. 1,2 Cod procedură penală rap. la art. 397 alin. 1 Cod procedură penală, s-a constatat că inculpaţii au achitat:

- părţii civile P.M., suma de 350 lei,

- părţii civile D.C., suma de 1.000 lei, şi

- numitei D.E., succesoare a părţii civile D.E. (decedat), suma de 200 lei, cu titlu de daune materiale,

prejudiciile cauzate prin infracţiunile comise fiind astfel integral recuperate.

În temeiul art. 275 alin. 1 pct.1 lit. c Cod procedură penală, a fost obligat pe fiecare dintre inculpaţii A.N. şi Z.M. la plata către stat a câte 250 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare din prima instanţă.

În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare din apel, avansate de stat, au rămas în sarcina acestuia, din care suma de 360 lei reprezentând onorariu avocat oficiu inculpat A.N. se va avansa din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul Suceava.

Pentru a se pronunţa în acest sens, Curtea a reţinut următoarele:

Prin sentința penală nr.3104 din data de 10.12.2013 pronunțată de Judecătoria Botoșani în dosar nr.9990/193/2013, a fost condamnat inculpatul A.N. pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. (a), (g) şi (i) Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. (b) Cod penal, art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală (fapta din 17.01.2012) la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.

A fost condamnat inculpatul A.N. pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. (a), (g) şi (i) Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. (b) Cod penal, art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală (fapta din 21.01.2012) la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.

A fost condamnat inculpatul A.N. pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. (a), (g) şi (i) Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. (b) Cod penal, art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală (fapta din 03.02.2012) la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. b Cod penal, s-au contopit pedepsele stabilite prin prezenta hotărâre, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, şi anume pe cea de 3 (trei) ani închisoare, în regim de detenţie.

În conformitate cu dispoziţiile art. 71 alin. 1, 2 Cod penal, s-a aplicat inculpatului, pe durata executării pedepsei închisorii, pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. Cod penal.

A fost condamnat inculpatul Z.M. pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. (a), (g) şi (i Cod penal cu aplicarea art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală (fapta din 17.01.2012) la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.

A fost condamnat inculpatul Z.M. pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. (a), (g) şi (i) Cod penal cu aplicarea art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală (fapta din 21.01.2012) la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.

A fost condamnat inculpatul Z.M. pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. (a), (g) şi (i) Cod penal cu aplicarea art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală (fapta din 03.02.2012) la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.

S-a constatat că infracţiunea pentru care inculpatul a fost condamnat prin sent. pen. nr. 205/28.01.2013 pronunţată de Judecătoria Botoşani şi infracţiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin prezenta sunt concurente.

 În baza art. 865 Cod penal, s-a anulat beneficiul suspendării executării pedepsei sub supraveghere de 8 luni închisoare aplicată inculpatului prin sent. pen. nr. 205/28.01.2013 pronunţată de Judecătoria Botoşani, definitivă prin nerecurare la data de 11.02.2013.

S-a contopit, conform art. 33 lit. a Cod penal, pedeapsa stabilită prin sentinţa penală nr. 205/28.01.2013 a Judecătoriei Botoşani cu pedepsele stabilite prin prezenta, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea şi anume de 2 ani închisoare, sporită cu 6 luni, urmând ca, în final, să execute 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare, în regim de detenţie.

În baza dispoziţiilor art. 71 alin. 1, 2 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. (a) teza a II-a şi lit. (b) Cod penal.

În baza art. 36 alin. 1, 3 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa stabilită perioada reţinerii şi arestării preventive din 22.10.2012 – 15.11.2012, conform sent. pen. nr. 205/28.01.2013 pronunţată de Judecătoria Botoşani.

În temeiul art. 14 alin. 3 şi art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, s-a admis acţiunea civilă având ca obiect obligarea inculpaţilor la plata sumei de 200 lei reprezentând despăgubiri materiale către partea vătămată D.E. şi au fost obligați inculpaţii, în solidar între ei, la plata acestei sume către partea menţionată (fapta din 17.01.2012).

În temeiul art. 14 alin. 3 şi art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, s-a admis acţiunea civilă, ce are ca obiect obligarea inculpaţilor la plata sumei de 1.000 lei reprezentând despăgubiri materiale către partea vătămată D.C. şi au fost obligați inculpaţii, în solidar între ei, la plata acestei sume către partea menţionată (fapta din 21.01.2012).

În temeiul art. 14 alin. 3 şi art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, s-a admis acţiunea civilă, ce are ca obiect obligarea inculpaţilor la plata sumei de 350 lei reprezentând despăgubiri materiale către partea vătămată P.M. şi au fost obligați inculpaţii, în solidar între ei, la plata acestei sume către partea menţionată (fapta din 03.02.2012).

În temeiul art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul A.N. să plătească statului cheltuieli judiciare în sumă de 450 lei.

În temeiul art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul Z.M. să plătească statului cheltuieli judiciare în sumă de 650 lei.

Pentru a hotărî astfel, a reținut prima instanță că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoşani nr. 377/P/2012 din data de 26 aprilie 2013 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor A.N., pentru săvârşirea infracţiunii furt calificat (3 infracţiuni), prev. de art. 208 alin.(l) - 209 alin. (1), lit. a), g) şi i) Cod penal, cu aplicarea art. 37 al. 1 lit. b) Cod penal şi Z.M., pentru săvârşirea infracţiunii furt calificat (3 infracţiuni), prev. de art. 208 alin.(l) - 209 alin. (1), lit. a), g) şi i) Cod penal.

La cercetarea judecătorească inculpatul, legali citaţi, s-au prezentat în instanţă şi în declaraţiile de la filele, 57, 58 dosar au arătat că recunosc comiterea infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată şi le regretă şi solicită ca judecata să se desfăşoare pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale pe care şi le însuşesc.

Coroborând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut ca temeinic dovedită următoarea situaţie de fapt :

1. În seara zilei de 17.01.2012, în jurul orei 20.00, după lăsarea întunericului, inculpaţii A.N. şi Z.M. au pătruns, prin escaladarea gardului, în curtea locuinţei părţii vătămate D.E., iar dintr-o poiată neasigurată au sustras un cocoş, patru găini şi un porumbel, valoarea prejudiciului fiind de 200 de lei;

2. În seara zilei de 21.01.2012, în jurul orei 20.00, după lăsarea întunericului, inculpaţii A.N. şi Z.M. au pătruns, prin escaladarea gardului, în curtea locuinţei părţii vătămate D.C., iar aici, prin forţarea sistemului de asigurare al uşii de la o poiată, au pătruns în interior de unde au sustras doi cocoşi şi douăzeci şi două de găini, valoarea prejudiciului fiind de 1.000 de lei;

3. În seara zilei de 03.02.2012, în jurul orei 18.00, după lăsarea întunericului, inculpaţii A.N. şi Z.M., prin forţarea lacătului, au pătruns în garajul părţii vătămate P.M., de unde au sustras o butelie de aragaz şi cantitatea de 35 1 de vin, valoarea prejudiciului fiind de 350 de lei.

S-a procedat la conducerea în teren a celor doi inculpaţi, ocazie cu care aceştia, cu mişcări sigure şi fără nicio ezitare, au indicat modul în care au comis cele trei infracţiuni. S-a constatat că aspectele indicate de către inculpaţi şi consemnate în procesele-verbale de indicare se coroborează cu celelalte mijloace de probă existente. Martorul Z.D., unchiul inculpatului Z.M., a declarat că într-o seara din luna februarie 2012, probabil 03.02.2012, în timp ce se plimba prin parcul M.E. din B., s-a întâlnit cu inculpaţii A.N. şi Z.M., care l-au rugat să le cheme un taxi deoarece ei nu aveau baterie la telefon, lucru pe care 1-a şi făcut. Martorul menţionează că a doua zi a văzut în casă (acesta locuieşte pe acelaşi palier cu inculpaţii) peturi care conţineau vin de culoare roz. I-a întrebat pe cei doi inculpaţi de unde au vin iar A.N. i-a spus că l-a cumpărat de la o cunoştinţă.

Audiată, martora Z.M., soţia inculpatului Z.M., care a declarat că în ianuarie 2012, soţul său a adus acasă două găini şi un porumbel, care aveau gâtul rupt, urmând să le gătească pentru a le consuma. După câteva zile soţul său a venit acasă cu alte găini cu penaj de culoare roşie, care de asemenea aveau gâturile rupte şi i-a spus să le gătească şi pe acestea. A doua zi a observat şi la celelalte rude mai multe găini şi din discuţii a auzit că toate ar fi fost aduse de soţul său şi de inculpatul A.N. în doi saci din rafie. L-a întrebat pe inculpat de unde le-a adus iar acesta i-a spus că nu e treaba ei.

A fost audiat martorul Z.P. care a declarat că într-o seara din luna ianuarie 2012 au venit acasă la el Z.M. şi A.N., având fiecare câte un sac cu găini. Dezlegând sacii a observat că acestea au penaj de culoare roşie sau pestriţ şi toate aveau gâtul rupt. Menţionează ca a primit şi el două găini pentru a le consuma cu familia şi nu a cunoscut că proveneau din furt.

A fost audiat martorul T.N.O., taximetrist, ce a declarat ca în seara zilei de 03.02.2012, în jurul orei 18.30 a primit o comandă prin dispecer pentru a se deplasa pe str. M. K. Aici a fost oprit de doi clienţi, respectiv de cei doi inculpaţi, care au încărcat în portbagajul autoturismului trei saci din rafie în care aveau mai multe pet-uri cu vin. A mai declarat că şi-a dat seama de acest lucru întrucât dintr-un sac căzuse un pet de cinci litri cu 3 litri. După încărcarea sacilor, taximetristul i-a transportat în zona Parcului T., unde clientul care se afla pe bancheta din spate a coborât şi a descărcat sacii din portbagaj timp în care cel care stătea pe scaunul din faţă i-a achitat cursa.

Reținând vinovăția inculpaților, prima instanță a procedat în consecință.

În latură civilă, constatând îndeplinite condiţiile cumulative ale răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie pentru fiecare inculpat şi ale solidarităţii raportat la modalitatea de săvârşire a infracţiunilor, a obligat inculpații la plata de despăgubiri civile.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpații, pentru motivele reținute în partea introductivă a prezentei decizii.

Analizând cauza sub toate aspectele de fapt şi de drept, în conformitate cu prevederile art. 417 alin. 1,2, art. 420 Cod procedură penală, curtea constată că apelurile sunt întemeiate, pentru următoarele considerente:

Prima instanţă a reţinut corect situaţia de fapt şi încadrarea în drept a faptelor, dând o justă interpretare probatoriului administrat în cauză.

Inculpații au comis faptele, pe care de altfel le-au recunoscut, beneficiind de disp.art.320/1 Cod procedură penală, în împrejurările pe larg expuse în considerentele hotărârii atacate.

Relativ la acordul de mediere depus la dosar, instanța nu poate da curs cererii formulate de către inculpați în sensul încetării procesului penal, în condiţiile art. 16 lit. g Cod procedură penală.

Conform art. 16 lit. g Cod procedura penală, acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată, dacă a intervenit împăcarea ori a fost încheiat un acord de mediere în condițiile legii.

Condițiile încheierii acordului de mediere penală sunt stipulate în Legea medierii nr.192/2006 și presupune, printre altele, participarea persoanelor implicate în conflictul penal, fiind vorba așadar de o înțelegere cu caracter personal, astfel că posibilitatea încheierii lui nu constituie un drept ce poate fi transmis pe cale succesorală. Legiuitorul a acordat persoanelor vătămate dreptul de a dispune privind răspunderea penală a făptuitorului în cazul comiterii anumitor infracțiuni, drept în baza căruia se mediază.

Cum în cauză acest acord nu s-a realizat cu toate persoanele implicate în conflictul penal, una din părțile civile decedând pe parcursul procesului penal, curtea va avea în vedere efectele acestui acord doar cu privire la latura civilă a cauzei.

Așa fiind, curtea constată că inculpaților le este mai favorabilă legea penală veche.

Având în vedere datele comiterii faptelor, se poate afirma că activitatea ilicită desfășurată de către inculpați este caracterizată de existenţa unei singure rezoluţii privind săvârşirea tuturor acţiunilor, motiv pentru care în temeiul art. 386 alin. 1 Cod procedură penală, va schimba încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpaților din trei infracţiuni de furt calificat, prev. de art.  208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g şi i Vechiul Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Vechiul Cod penal, în infracţiunea de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g şi i Vechiul Cod penal cu apl. art. 41 alin. 2 Vechiul Cod penal, precum și a disp. art. 37 lit. b Vechiul Cod penal în cazul inculpatului A.N.

Potrivit art. 18/1 alin. 1 Vechiul Cod penal, nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege şi conţinutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanţă, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.

În aprecierea, în concret, a gradului de pericol social, trebuie să se ţină seama, potrivit alin. 2 al aceluiaşi articol, de modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă, precum şi de persoana şi conduita făptuitorului.

Pornind de la conţinutul prevederilor art.18/1 Vechiul Cod penal, față de toate împrejurările comiterii faptelor, urmările produse, persoana și conduita inculpaților care au avut o conduită constant sinceră pe parcursul procesului penal și au înțeles să acopere prejudiciile cauzate, apreciază curtea că atingerea adusă valorii sociale ocrotite de lege în acest caz a fost minimă, faptele fiind lipsite de gradul de pericol social al unor infracţiuni, urmând a proceda în consecință.

Pentru considerentele arătate, Curtea, constatând întemeiate apelurile declarate de inculpați, în conformitate cu disp. art.421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, l-a admis, procedând în sensul celor anterior menţionate.

Domenii speta

Spete similare