Acţiune în regres – existenţa culpei procesuale în declanşarea litigiului

Prin cererea înregistrată pe rolul J. S.1 B., la data de 28.05.2013, sub nr. 21751/299/2013, reclamanta X a chemat în judecată pe pârâta Y, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, şi în contradictoriu cu intervenientul M.N.C., să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 3.960,96 lei, reprezentând contravaloarea despăgubirii achitate de reclamantă în temeiul asigurării facultative Casco pentru autovehiculul cu număr de înmatriculare B-33-AWU, la plata penalităţilor de întârziere de 0,1% pe zi calculate de la data scadenţei şi până la achitarea integrală a debitului, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, la data de 14.11.2012, a avut loc un accident de circulaţie în care au fost implicate autovehiculele cu numerele de înmatriculare B-187-MTK şi B-33-AWU, ultimul fiind asigurat Casco la societatea reclamantă. A învederat că, potrivit procesului-verbal seria CP nr. 0714634 eliberat de organele de poliţie culpa pentru producerea accidentului aparţine intervenientului forţat. Reclamanta a susţinut că a achitat asiguratului despăgubiri în cuantum de 3.960,96 lei în baza poliţei de asigurare CASCO şi că a solicitat pârâtei plata acestei sume, dar pârâta nu şi-a îndeplinit obligaţia în termenul prevăzut de art. 64 alin. 2 din Ordinul CSA nr. 14/2011.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 2210 Cod civil, ale art. 54 şi art. 49 din Legea nr. 136/1995, ale art. 64 alin. 2 din Ordinul C.S.A. nr. 14/2011 şi ale art. 194 Cod procedură civilă.

În dovedirea pretenţiilor sale, reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 327,88 lei + 6 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru şi 4,5 lei, reprezentând timbru judiciar, ce au fost anulate şi ataşate la dosar (filele 42 şi 48).

Pârâta şi intervenientul forţat, deşi li s-au comunicat cererea de chemare în judecată şi înscrisurile ataşate, nu au formulat întâmpinare în termenul prevăzut de art. 201 alin. 1 Cod procedură civilă.

Instanţa a încuviinţat şi a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Analizând probele administrate, instanţa reţine următoarele:

La data de 14.11.2012, autoturismul cu număr de înmatriculare B-187-MTK, condus de intervenientul forţat M.N.C., a intrat în coliziune cu autoturismul cu număr de înmatriculare B-33-AWU, care era asigurat CASCO la societatea reclamantă, conform poliţei de asigurare nr. CPF002568179 din 8.03.2012.

Din procesul-verbal seria CP nr. 0714634 din 14.11.2012 întocmit de D.G.P.M.B. – Brigada Rutieră reiese că accidentul s-a produs din culpa exclusivă a asiguratului pârâtei care a încălcat obligaţia prevăzută de art. 51 din O.U.G. nr. 195/2002, întrucât nu a păstrat distanţa suficientă faţă de autovehiculul cu număr de înmatriculare B-33-AWU, intrând în coliziune cu acesta. Intervenientul forţat a recunoscut implicit că este vinovat de producerea accidentului, neformulând obiecţiuni la procesul-verbal de contravenţie.

La cererea asiguratului E.C., reclamanta a achitat despăgubiri în cuantum total de 3.960,96 lei, după cum reiese din extrasele de la filele 27-37, cuantum contravalorii reparaţiilor efectuate fiind dovedit de facturile fiscale eliberate de A, B şi C

Prin adresa înregistrată la pârâtă sub nr. 1878 din data de 22.04.2013, reclamanta a solicitat plata, în termen de 15 zile, a acestei sume de la pârâtă, în calitate de asigurător R.C.A. (conform poliţei seria RO/25/C25/HP nr. 000145428 din 3.08.2012 – fila 14). Pârâta nu a făcut nici o dovadă în sensul că ar fi achitat această sumă sau că ar fi formulat obiecţiuni în termenul de 30 zile prevăzut de art. 64 alin. 3 din Normele aprobate prin Ordinul CSA nr. 14/2011.

Drept urmare, constatând că, în cauză, sunt îndeplinite condiţiile art. 1357 Cod civil din 2009 (în vigoare la data producerii accidentului), în materia răspunderii civile delictuale a asiguratului RCA, precum şi cele ale art. 2210 Cod civil, în materia asigurărilor, având în vedere şi faptul că pârâta nu mai poate emite obiecţii, datoria devenind scadentă, conform art. 64 alin. 3 din Normele aprobate prin Ordinul C.S.A. nr. 14/2011, instanţa admite primul capăt al cererii reclamantei, şi să o oblige pe societatea pârâtă la plata sumei de 3.960,96 lei, reprezentând despăgubirile solicitate prin cererea de despăgubire nr. 1878/22.04.2013.

În ceea ce priveşte solicitarea reclamantei de obligare a pârâtei la plata de penalităţi, instanţa reţine incidenţa prevederilor art. 64 alin. 4 raportat la art. 64 alin. 2 lit. a din Normele aprobate prin Ordinul C.S.A. nr. 14/2011, potrivit cărora penalităţile de 0,1% pe zi de întârziere sunt datorate în cazul în care nu există obiecţiuni, iar sumelor solicitate de asigurătorul Casco nu au fost achitate de asigurătorul R.C.A. în cel mult 15 de zile calendaristice de la data avizării scrise. Având în vedere că, în speţă, aceste condiţii sunt îndeplinite, instanţa obligă pe pârâtă la plata penalităţilor în sumă de 0,1% pe zi de întârziere calculate începând cu data de 24.05.2013 şi până la achitarea integrală a debitului principal.

Având în vedere soluţia ce urmează a fi pronunţată, în conformitate cu art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, instanţa obligă pe pârâtă la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.069,98 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar în cuantum de 338,88 lei şi onorariu de avocat în cuantum de 731,6 lei.

Domenii speta

Spete similare