Contestaţie la executare silită – solidaritatea obligaţiei stabilită prin titlul executoriu poate conduce la urmărirea pe calea executării silite;

Hotărâre 3957 din 04.03.2016


Prin contestaţia la executare înregistrată la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti sub nr. 119976/299/2015 la data de 16.12.2015, ca urmare a declinării dosarului nr. 17125/303/2015 a Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti prin sentinţa nr. 6219 din 02.09.2015, contestatorul  M.S. în contradictoriu cu intimatul creditor F.V.V. a formulat contestaţie la executare împotriva încheierii din data de 01.07.2015 a BEJ I.T.D. din dosarul de executare nr. 1131/2015 şi a somaţiei emise în aceeaşi dată, solicitând şi suspendarea executării silite efectuate în dosarul de executare.

În motivarea contestaţiei, s-a arătat în esenţă că executarea silită prin poprire pornită împotriva contestatorului este nelegală, fiind realizată cu încălcarea dispoziţiilor deciziei penale nr. 537/A/02.04.2015 a Curţii de Apel Bucureşti în dosarul nr. 25294/303/2010. Prin acest titlu executoriu a fost obligat contestatorul şi M.B., în calitate de părţi responsabile civilmente, la plata daunelor materiale şi morale creditorului, în solidar exclusiv cu inculpatul S.C. Cu toate acestea, executarea silită s-a pornit împotriva contestatoarei pentru recuperarea întregii sume, în condiţiile în care în mod corect aceasta ar trebui obligat la plata doar a unei treimi din suma la care a fost obligat inculpatul S.C..

În susţinerea cererii de suspendare, contestatorul a precizat că această măsură se impune, deoarece dacă executarea s-ar realiza pentru întreaga sumă de 250.000 euro, contestatorul nu ar putea recupera sumele plătitie pentru alţi debitori decât debitorul spital. S-a mai susţinut că fiind obligat alături de M.B. solidar exclusiv cu inculpatul spital, plata de către minister a obligaţiilor celorlalţi inculpaţi nu va mai putea fi recuperată neexistând nici temei legal în acest sens, nici dispozitivul sentinţei neobligând ministerul la ceea ce este scris în încheiere.

În dovedirea contestaţiei, s-a depus la dosarul cauzei înscrisuri.

În drept, contestatorul a invocat dispoziţiile din Codul de procedură civilă.

Intimatul F.V.V., legal citat şi cu copii ale contestaţiei la executare şi ale înscrisurilor, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiată, fiind invocate excepţia netimbrării şi excepţia necompetenţei teritoriale, prima fiind respinsă, iar cea de-a doua admisă, iar dosarul fiind declinat de Judecaătoria Sectorului 6 prezentei instanţe.

Pe fond, în susţinerea apărărilor, intimatul a precizat că suma de 250.000 euro reprezeintă danue morale, şi nu materiale, la care a fost obligat contestatorul în solidar cu inculpatul S.C. şi cealalată parte responsabilă civilmente M.B. prin decizia penală nr. 537/A/02.04.2015 a Curţii de Apel Bucureşti în dosarul nr. 25294/303/2010. Invocând prevederile art. 1447 alin. 1 Cod civil, intimatul a precizat că poate cere plata oricăruia dintre debitorii solidari, fără a i se putea opune beneficiul de diviziune, astfel că nu se poate reţine ca întemeiată afirmaţia contestatorului în sensul că ar trebui să i se solicite plata doar a unei treimi din sumă.

În ceea ce priveşte cererea de suspendare a executării silite, intimatul a precizat că nu sunt aplicabile dispoziţiile invocate de către contestator, respectiv ale art. 718 alin. 4 pct. 3 Cod procedură civilă, întrucât, deşi este instituţie publică, nu beneficiază de un termen de plată în temeiul OG nr. 22/2002, acordarea acestuia fiind condiţionată de dovada neexecutării benevole a obligaţiei din cauza lipsei de fonduri, dar şi dovada demersurilor făcute pentru obţinerea fondurilor necesare achitării obligaţiilor.

Sub aspect probatoriu, s-a depus la dosarul cauzei înscrisuri.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 205 – 208 Cod de procedură civilă.

Pentru judecarea în condiţii de legalitate şi temeinicie a cauzei, instanţa de judecată a dispus următoarele măsuri: citarea părţilor cu menţiunile legale corespunzătoare; emiterea unei adrese către BEJ Ivan Traian Daniel pentru a se remite copia certificată a dosarului execuţional nr. 1131/2015 (f. 70-290).

Analizând contestaţia la executare prin prisma motivelor formulate, a dovezilor existente la dosar şi a dispoziţiilor legale incidente, instanţa de judecată reţine următoarele:

În fapt, la data de 29.06.2015, intimatul F.V.V. a formulat cerere de executare silită (f. 73) prin care a solicitat demararea procedurii de executare silită împotriva mai multor debitori, printre care şi debitorul M.S., pentru recuperarea creanţei în cuantum de 250.000 Euro (echivalentul în lei la cursul BNR din data plăţii), reprezentând daune morale acordate acestora prin titlurile executorii reprezentate de sentinţa penală nr. 599 din 09.07.2013 pronunţată de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti şi de decizia penală nr. 537 din 02.04.2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti.

Cererea a fost înregistrată la BEJ I.T.D.  sub nr. 1131/2015.

Prin Încheierea din 29.06.2015 (f. 170), executorul judecătoresc a dispus încuviinţarea executării silite în temeiul titlurilor executorii menţionate, pentru recuperarea şi de la debitorul M.S., a creanţei în cuantum de 250.000 Euro cu titlu de daune morale, iar prin Încheierea din data de 01.07.2015 (f. 172) s-au stabilit cheltuielile de executare în cuantum de 28.748,92 lei (onorariu executor judecătoresc, onorariu avocat şi cheltuieli procedurale).

Prin adresa din 01.07.2015 (f. 172), executorul judecătoresc a somat debitorul M.S. ca în termen de 15 zile să achite debitul în cuantum de 250.000 Euro plus 28.748,92 lei creditorului F.V.V., înştiinţarea fiind primită de contestator la data de 09.07.2015 (f. 185).

Prin adresele din 27.07.2015 (f. 207, 208), executorul judecătoresc a dispus înfiinţarea popririi asupra conturilor pe care le deţine M.S. la terţii popriţi Trezoreria Bucureşti şi Trezoreria Municipiului Bucureşti până la concurenţa sumei de 250.000 Euro + 28.808,92 lei (creanţa şi cheltuielile de executare), prin adresa emisă la aceeaşi dată (f. 210) fiind înştiinţat şi debitorul contestator despre măsura dispusă.

Înştiinţarea privind măsura popririi a fost comunicată M.S. împreună cu încheierea de încuviinţare a executării silite, titlurile executorii şi încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare la data de 31.07.2015, aşa cum rezultă din dovada de comunicare aflată la fila 225 din dosar.

Prin adresa nr. 74663 din 03.08.2015 (f. 238), terţul poprit Trezoreria Municipiului Bucureşti a transmis executorului judecătoresc că a luat act de măsura dispusă şi va proceda la consemnarea sumei pe măsura creării de disponibil, cuantumul sumelor ce pot fi indisponibilizate la data formularii răspunsului, conform comunicării instituţiei debitoare în acord cu dispoziiile O.G. nr. 22/2002, fiind insuficient, iar terţul poprit Trezoreria Bucureşti  a răspuns prin adresa nr. 487577 din 03.08.2015 (f. 289) că debitorul M.S. nu are conturi deschise la aceasta.

În drept, cu privire la procedura aplicabilă prezentei cauze, instanţa reţine că, prin raportare la dispoziţiile art. 24 Cod procedură civilă, conform căruia „Dispoziţiile legii noi de procedura se aplica numai proceselor si executărilor silite începute după intrarea acesteia in vigoare”, precum şi la art. 622 alin. 2 din Codul de procedură civilă, din care rezultă că executarea silită începe odată cu sesizarea organului de executare, întrucât cererea de executare silită a fost formulată la data de 29.06.2015, procedura aplicabilă în cauză este cea reglementată de Noul Cod de procedură civilă – Legea nr. 134/2010, modificată.

Potrivit art. 713 alin. 1 Cod procedură civilă, împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare, se poate face contestaţie la executare în termen de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare.

Potrivit art. 715 Cod procedură civilă, dacă prin lege nu se prevede altfel, contestaţia privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când: 1. contestatorul a luat cunoştinţă de actul de executare pe care îl contestă; 2. cel interesat a primit comunicarea, ori, după caz, înştiinţarea privind înfiinţarea popririi.

Instanţa reţine, sub un prim aspect, că prezenta contestaţie la executare, înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 6 Bucureşti la data de 24.07.2015 a fost formulată în termenul legal de 15 zile prevăzut de dispoziţiile legale anterior redate, având în vedere că somaţia privind începerea executării silite a fost comunicată M.S. împreună cu încheierea de încuviinţare a executării silite, titlul executoriu şi încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare la data de 09.07.2015.

În speţă, singurul motiv de nelegalitate invocat de contestatoare este nerespectarea titlului executoriu, executarea fiind începută pentru întreaga sumă, deşi datoria contestatoarei este de o treime din suma stabilită prin decizia penală nr. 537/A/02.04.2015 a Curţii de Apel Bucureşti în dosarul nr. 25294/303/2010.

Analizând titlul executoriu, instanţa constată că obligaţia de plată către partea civilă Forescu Viorel Vasilcă a sumei de 250.000 Euro (echivalentul în lei la cursul BNR din data plăţii)  a fost stabilită, în mod solidar, în sarcina inculpaţilor S.C., C.F.D., P.G. şi M.B., iar inculpatul S.C. şi în solidar cu părţile responsabile civilmente M.S. şi M.B.

Întrucât izvorul obligaţiei este reprezentat de răspunderea civilă delictuală, natura raporturilor juridice dintre părţi este supusă dispoziţiilor din vechiul Codul civil (aplicabil prin raportare la data producerii faptului ilicit cauzator, respectiv 16.08.2010).

Potrivit dispoziţiilor art. 1041 teza finală din vechiul Cod civil (Obligaţia solidară nu se prezumă, trebuie stipulată expres; această regulă nu încetează decât numai când obligaţia solidară are loc de drept, în virtutea legii),  raportate la art. 1003 din vechiul Cod civil (Când delictul sau cvasi delictul este imputabil mai multor persoane, aceste persoane sunt ţinute solidar pentru despăgubire), codebitorii sunt ţinuţi solidar, afară de stipulaţie contrară.

Instanţa constată că în titlul executoriu este stipulat în mod expres că obligaţia decurgând din răspunderea civilă delictuală a codebitorilor către initmatul F.V.V. este solidară, neexistând nici o dispoziţie care să consacre caracterul divizibil al obligaţiei, astfel încât, în conformitate cu art. 1003 din vechiul Cod civil, obligaţia stabilită prin decizia penală nr. 537/A/02.04.2015 a Curţii de Apel Bucureşti în dosarul nr. 25294/303/2010 este solidară.

În consecinţă, în conformitate cu prevederile art. 1039 din vechiul Cod civil, fiecare debitor poate fi constrâns să execute întreaga obligaţie şi, potrivit art. 1042 din vechiul Cod civil, creditorul se poate adresa oricăruia dintre debitori pentru plata întregii obligaţii, fără ca acesta să poată opune beneficiul de diviziune.

Observând că prin contestaţia la executare, M.S. doreşte divizarea faţă de creditor a obligaţiei solidare stabilită între debitori, instanţa stabileşte că această solicitare este vădit neîntemeiată, contravenind flagrant art. 1042 din vechiul Cod civil. Obligaţia solidară poate fi divizată numai faţă de codebitori, potrivit art. 1052 Cod civil, însă diviziunea ei nu poate fi opusă creditorului, căruia legea îi recunoaşte posibilitatea de a opta pentru realizarea întregii creanţe împotriva oricăruia dintre debitori, simultan sau succesiv.

Având în vedere faptul că motivul de nelegalitate a executării silite ce face obiectul dosarului nr. 1131/2015 aflat la Biroul Executorului Judecătoresc Ivan Traian Daniel este vădit neîntemeiat, faţă de faptul că obligaţia stabilită prin titlul executoriu este solidară, precum şi faptul că Ministerul Sănătăţii nu a invocat alte încălcări ale normelor care reglementează executarea silită, instanţa va respinge ca neîntemeiată contestaţia la executare.

În ceea ce priveşte cererea de suspendare a executării silite, având în vedere dispoziţiile art. 719 alin. 1 Cod procedură civilă, conform cu care aceasta se poate dispune până la soluţionarea contestaţiei la executare, şi faptul că, prin prezenta sentinţă, contestaţia a fost soluţionată pe fond la primul termen după depunerea dosarului de executare, instanţa o va respinge ca rămasă fără obiect.

În privinţa cheltuielilor solicitate de BEJ I.T.D. (f. 70),  instanţa va dispune, în temeiul art. 717 alin. 2 Cod de procedură civilă, obligarea contestatorului la plata către BEJ Ivan Traian Daniel a sumei de 217 lei, reprezentând costul fotocopierii dosarului de executare nr. 1131/2015, astfel cum rezultă din înscrisul depus la fila 71 din dosar.