Accesiune imobiliară artificială

Sentinţă civilă 8462 din 14.05.2012


Sentinţa civilă nr. 8462/14.05.2012

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti la data de 10.12.2010, sub nr. 45730/301/2010, reclamantele D.A., D.M. şi S.G. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul C.M., să se constate că au dobândit dreptul de proprietate asupra construcţiei formate din ..., situată în Bucureşti, ..., prin accesiune.

În motivarea cererii, reclamantele au arătat că au dobîndit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 96 m.p. situat în Bucureşti, ..., prin Sentinţa civilă nr...., pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 în dosar nr. ... Au mai susţinut că pe acest teren au o construcţie formată din ..., pe care au refăcut-o în 1997.

În drept, reclamantele şi-au întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. 492 din Codul civil.

În dovedirea cererii, reclamantele au solicitat încuviinţarea probelor cu înscrisuri, cu martori şi cu expertiză imobiliară.

Acţiunea a fost legal timbrată cu suma de 2026,52 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru şi cu suma de 5,00 lei timbru judiciar.

Pârâta nu a depus întâmpinare la dosarul cauzei, însă a fost prezent la termenul din 16.05.2011.

La interogatoriul luat din oficiu, pârâtul a arătat că este de acord cu acţiunea reclamanţilor, că el este moştenitorul bunicului său care a vândut reclamanţilor şi că, la momentul în care reclamanţii au intrat în posesie, pe teren se afla edificată şi construcţie (fila 18).

În şedinţa publică din 16.05.2011, deliberând în condiţiile art.167 din Codul de procedură civilă, instanţa  a încuviinţat pentru reclamante probele cu înscrisuri şi cu expertiză tehnică judiciară, la acelaşi termen a fost luat din oficiu interogatoriu pârâtului, cum s-a arătat, iar la termenul din 10.03.2012, proba cu un martor.

În cadrul probei cu înscrisuri, reclamantele au depus la dosar, în copie, Sentinţa civilă nr. 9068 pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti la data de ..., în dosar nr. ... (filele 12-13), în cadrul probei testimoniale a fost audiată martora M.E., la propunerea reclamantelor (fila 57). De asemenea, s-a efectuat expertiză tehnică imobiliară de expert O.T.M., fiind depus raport de expertiză (filele 27-46).

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa a reţinut următoarele:

La data de 19.08.1969 între Ş.D., în calitate de vânzător şi D.P., în calitate de cumpărător, s-a încheiat un înscris sub semnătură privată prin care s-a înstrăinat terenul situat în incinta căminului aparţinând vânzătorului, din Bucureşti, .... Pe acest teren se afla o construcţie de.... La data întocmirii înscrisului, cumpărătorii au intrat în posesia întregului imobil. Apreciindu-se că înscrisul sub semnătură privată este nul ca vânzare însă valabil ca antecontract de vânzare-cumpărare cu privire la teren, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, prin Sentinţa civilă nr. ... pronunţată la data de ... în dosar nr. ... (filele 12, 13), a admis cererea reclamantelor, ce figurează ca reclamante şi în prezenta cauză, în contradictoriu cu pârâtul din prezenta cauză şi a constatat intervenită vânzarea-cumpărarea terenului în suprafaţă de 96 m.p. situat în ....

După cumpărarea terenului, pe care se afla construcţia descrisă anterior, în anii 1970-1972 au fost construite ..., pe locul fostei case, ce se afla pe terenul pentru care a fost încheiat înscrisul sub semnătură privată, de reclamanta D.A. împreună cu soţul său, iar în anii 1996-1997, construcţia a fost extinsă de reclamante cu ... din zona din spatele construcţiei şi lipite de aceasta, astfel cum rezultă din declaraţia martorei M.E. (fila 57), coroborate de constatările raportului de expertiză (fila 31).

Construcţia a fost  identificată prin  raportul de expertiză tehnică imobiliară efectuat în cauză  de expertul tehnic judiciar O.T.M. (filele 27-46). Construcţia, astfel cum a fost descrisă, în prezent are .... Din raportul de expertiză se reţine că imobilul dispune de .... De asemenea, acesta este dotat cu ....

Suprafaţa construcţiei la sol este de 66 m.p., suprafaţă utilă de 51,95 m.p. S-a mai constatat că imobilul construit are peretele de calcan în spatele casei, latura de N-V, lipită de peretele casei vecine, iar pe latura de N-E peretele de la baie este construit pe limita de proprietate, respectiv la 0,79 m.p. de milita de proprietate cu martora M.D.

Din analiza tehnică a construcţiei, expertul a concluzionat că aceasta nu prezintă risc major de periclitare a siguranţei construcţiei.

În consecinţă, din coroborarea probelor menţionate se reţine că reclamanta D.A., împreună cu soţul ei, cumpărătorii terenului descris anterior, au demolat construcţia veche, existentă pe teren şi, în anii 1970-1971, au ridicat o construcţie compusă din .... Ulterior, după decesul soţului reclamantei D.A., respectiv tatăl celorlalte două reclamante, reclamantele, prin forţe proprii, au extins construcţia cu bucătărie şi baie. Construcţia astfel edificată a fost ridicată fără autorizaţie de construire respectiv de extindere construcţie. De asemenea, se reţine că imobilul construcţie, astfel cum a fost edificat, nu prezintă risc major de periclitare a construcţiei, iar faptul că nu ar exista autorizaţie de construire sau contract de construire poate avea consecinţe pe planul raporturilor de natură administrativă, conform Legii nr. 50/1990 modificată prin Legea nr.453/2001, antrenând o răspundere contravenţională, iar nu inadmisibilitatea acţiunii în constatarea dobândirii dreptului de proprietate, prin accesiune, astfel cum a stabilit şi I.C.C.J. Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, Decizia nr. 3668 din 6 mai 2005.

Reclamantele fiind proprietarele terenului din Bucureşti, ... devin incidente, cu privire la construcţia pe care acestea au edificat-o pe acest teren, regulile accesiunii, privită ca prelungire legală a dreptului proprietarului lucrului considerat principal asupra a tot ce se uneşte ca accesoriu cu acest lucru, prelungire justificată de caracterul exclusiv şi absolut al dreptului de proprietate. Astfel, potrivit art.482 raportat la art.480 din Codul civil, pământul este considerat lucru principal şi proprietatea asupra lui dă dreptul şi asupra a tot ce se uneşte ca accesoriu cu acesta într-un mod natural sau artificial, proprietatea pământului cuprinzând în sine proprietatea suprafeţei şi a subfeţei lui, aşa cum dispune art.489 din Codul civil.

Un astfel de accesoriu îl reprezintă şi construcţiile, proprietarul terenului dobândind prin intermediul accesiunii, ca urmare a exercitării atributelor dreptului său absolut, şi proprietatea construcţiilor aflate pe acel teren. Or, aşa cum rezultă din  probele administrate în cauză şi analizate anterior, reclamantele au edificat pe terenul proprietatea lor construcţia identificată prin raportul de expertiză, devenind aşadar, ca efect al accesiunii, şi proprietare asupra construcţiei menţionate.

Pentru motivele expuse, instanţa urmează să admită acţiunea şi, pe cale de consecinţă, să constate că reclamantele au dobândit, în indiviziune, dreptul de proprietate asupra construcţiei aflate pe terenul situat în Bucureşti, ..., construcţie tip parter, compusă din ..., construcţie identificată prin raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat de expert O.T.M.

În baza art.274 din Codul de procedură civilă, făcând aplicarea principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil, instanţa va lua act că reclamantele nu au solicitat cheltuieli de judecată.