Obligaţie de a face.

Sentinţă civilă 22182 din 11.12.2014


Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

La data de 29.05.2012 a fost încheiat contractul de închiriere nr 2467/29.05.2012 între reclamanta PMB, reprezentată prin AFI, în calitate de locator, si P. C., in calitatea de locatar, asupra spaţiului cu altă destinaţie decât cea de locuinţă (garaj) situat în str. …, nr.  5,  sector 1,  începând de la data de 17.05.2012 şi până la data emiterii dispoziţiilor legale în materia închirierii garajelor din proprietatea statului (f 42-44).

Obiectul prezentei cauze îl constituie obligarea pârâtei PS 1 Bucureşti să repartizeze garajul situat în incinta imobilului din str. Arh L.B.,  nr 5, Sector 1  şi obligarea pârâtei AFI să rezilieze contractul de închiriere cu numitul PC.

Instituţia juridică a rezilierii, reglementată de art  1020-1021 Cod Civil, are natura unei sancţiuni ce intervine în ipoteza în care una din părţile contractului sinalagmatic (ce cuprinde obligatii reciproce pentru ambele parti) nu îşi execută în mod culpabil obligaţiile asumate faţă de cocontractant, consecinţa fiind desfiinţarea  contractului cu executare succesiva. Aceasta intrucat, fata de dispozitiile art 969 Cod Civil, conventiile incheiate reprezinta legea partilor, fiind obligatorii, astfel incat nerespectarea propriei obligatii de catre o parte lipseste de suport juridic ( cauza) indatorirea asumata de cealalata parte.

Or, în speţă, argumentele invocate de reclamant în susţinerea cererii (faptul că persoana cu care a fost încheiat contractul de închiriere a garajului deţine deja un loc de parcare, nu are permis de conducere şi nu a parcat niciodată autoturismul pe locul atribuit) nu constituie motive de reziliere a contractului  (respectiv una din părţi să nu-şi fi executat obligaţia ce-i revine in tot sau in parte,  neexecutarea sa fie importanta si să fie imputabilă acesteia).

În aceste condiţii, instanţa va respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtei Administraţia Fondului Imobiliar să rezilieze contractul de închiriere cu numitul Pestriţu Constantin, ca neîntemeiat.

De asemenea, faţă de modul de soluţionare a excepţiei lipsei capacităţii de folosinţă a Primăriei Sectorului 1, va respinge capătul de cerere în contradictoriu cu aceasta, ca fiind formulat împotriva unei persoane lipsite de capacitate de folosinţă.