Contestaţie la executare

Dosar nr. 1029/214/2011

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 454/2012

Şedinţa publică de la 16 Februarie 2012

Obiectul cauzei:contestaţie la executare

INSTANŢA

Asupra recursului civil de faţă:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 29.04.2011, contestatoarea N.M. a formulat, în contradictoriu cu intimata ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE COSTEŞTI, contestaţie la executarea silită ce formează obiectul dosarului de executare nr. ... al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Judeţului Argeş-AFP Costeşti, solicitând anularea titlului executoriu nr. ... şi a somaţiei nr. ... .

În motivarea cererii, contestatoarea a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive în raport de obligaţia de plată înscrisă în actele de executare, având în vedere că decizia de impunere stabileşte ca debitor entitatea „PFA N.M. ”. Prin urmare, contestatoarea nu are calitatea de debitor. În plus, nici persoana controlată, respectiv PFA N.M.  , nu are capacitate de folosinţă, fiind radiată din registrul Comerţului Argeş prin rezoluţia nr. 6122/7-06-2010. în consecinţă, actele de executare întocmite împotriva acestei persoane sunt lovite de nulitate, aceasta nemaiavând calitatea de contribuabil.

Pe fondul contestaţiei la executare, contestatoarea a arătat că decizia de impunere nr.111150/28-12-2010, ce a stat la baza actelor de executare, este contestată conform legii contenciosului administrativ. De asemenea, somaţia contestată nu cuprinde datele de identificare ale contribuabilului, având în vedere că nu sunt menţionate datele de identificare ale PFA N.M.  , ci cele ale contestatoarei.

În drept, s-au invocat disp.art.173 şi urm. din OG nr.92/2003.

În dovedirea cererii, contestatoarea a solicitat încuviinţarea probei cu acte.

Acţiunea a fost legal timbrată conform art.2 alin.2 din Legea nr. 146/97, potrivit chitanţei de la fila 41 din dosar.

La data de 23.05.2011, intimata a depus la dosar întâmpinare, invocând excepţia netimbrării acţiunii şi a tardivităţii formulării acesteia, precum şi excepţia inadmisibilităţii contestaţiei la executare, faţă de motivele invocate, având în vedere că pentru contestarea titlului executoriu există o procedură specială. De asemenea, pe fondul cauzei intimata a solicitat respingerea ca neîntemeiată a contestaţiei la executare, întrucât contestatoarea nu a precizat care sunt prevederile legale încălcate în efectuarea actelor de executare.

În drept, s-au invocat disp.art. 172, 173, 43, 136, 141 din OG nr.92/2003.

În susţinerea întâmpinării, intimata a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisuri.

Prin sentinţa civilă nr. 650/21.06.2011 pronunţată de Judecătoria  Costeşti, au fost respinse excepţiile invocate de contestatoarea  N.M.  , ca neîntemeiate.

Au fost respinse excepţiile invocate de  intimata ADMINISTRATIA FINANTELOR  PUBLICE  COSTEŞTI, ca neîntemeiate.

A fost respinsă contestaţia la executare  formulată de contestatoarea  N.M. , domiciliată în …  cu domiciliul ales în …,  în contradictoriu cu intimata DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE ARGEŞ - ADMINISTRATIA FINANTELOR  PUBLICE  COSTEŞTI, cu sediul în  Costeşti, str. Victoriei, nr. 47, judeţul Argeş, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Executarea silită contestată prin prezenta cerere are la bază titlul executoriu constând în decizia de impunere nr.111120 din 28/12/2010 emisă de DGFP Argeş (f.33).

În cadrul acestei decizii de impunere la rubrica denumire contribuabil se menţionează P.F. N.M. , iar la rubrica date de identificare ale contribuabilului sunt menţionate atât un număr de CNP (număr de identificare fiscală pentru persoane fizice), cât şi un număr de CIF (număr de identificare fiscală pentru persoane juridice).

Având în vedere aceste menţiuni din titlul executoriu, contestatoarea invocă „lipsa calităţii sale procesuale pasive”, impropriu, având în vedere că ea a formulat prezenta cerere de chemare în judecată.

Contestatoarea invocă de fapt lipsa calităţii sale de debitor în cadrul procedurii execuţionale, având în vedere că atât în somaţie, cât şi în titlul executoriu este menţionată ea ca debitor şi nu contribuabilul faţă de care s-a stabilit obligaţia fiscală prin decizia de impunere.

Sub acest aspect instanţa a reţinut însă că sunt aplicabile disp.art. 20 rap. la art.2 pct.j din O.U.G. nr.44/2008, privind regimul juridic al persoanelor fizice autorizate

Potrivit dispoziţiilor menţionate, bunurile, drepturile şi obligaţiile persoanei fizice autorizate, afectate scopului exercitării unei activităţi economice reprezintă un patrimoniu de afectaţiune, persoana fizică autorizată răspunzând pentru obligaţiile sale cu patrimoniul de afectaţiune, dacă acesta a fost constituit şi în completare cu întreg patrimoniul său, iar în caz de insolvenţă va fi supusă procedurii simplificate prevăzută de Legea nr.85/2006 dacă are calitatea de comerciant, potrivit art.7 din Codul comercial.

Prin urmare, faţă de reglementarea specială din materie, instanţa a reţinut că persoana fizică autorizată are un statut de entitate juridică distinct de cel al persoanei fizice şi că persoana fizică autorizată are un patrimoniu de afectaţiune distinct de cel al persoanei fizice.

Însă dacă nu a fost constituit un astfel de patrimoniu de afectaţiune sau dacă acesta nu este suficient, persoana fizică autorizată răspunde şi cu patrimoniul persoanei fizice.

Acesta este şi motivul pentru care în decizia de impunere nr. 111120 din 28/12/2010 emisă de DGFP Argeş sunt menţionate coduri de identificare fiscală atât pentru persoana juridică, dar şi pentru cea fizică, respectiv CNP-ul contestatoarei.

Pentru aceleaşi motive, nu are nicio relevanţă faptul că P.F.A. N.M. a fost radiată din Registrul Comerţului, executarea continuând împotriva contestatoarei, ce răspunde şi ea cu patrimoniul propriu pentru obligaţiile persoanei fizice autorizate.

În consecinţă, instanţa a reţinut că au fost menţionate în mod corect datele de identificare ale debitorului în somaţia emisă.

De asemenea, faptul că dosarul de executare portă un număr alocat din anul 2008 nu afectează legalitatea actelor întocmite atâta timp cât titlul executoriu şi somaţia contestate prin prezenta au fost întocmite la data de 11/03/2011, deci ulterior emiterii deciziei de impunere.

Pentru aceste motive, constatând că actele de executare au fost legal întocmite şi comunicate, instanţa va respinge contestaţia ca neîntemeiată.

În ce priveşte legalitatea deciziei de impunere nr.111120 din 28/12/2010 emisă de DGFP Argeş, instanţa a reţinut aplicabilitatea art.399 alin.3 C.pr.civ., potrivit căruia împotriva unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţă judecătorească se pot invoca în contestaţie apărări de fond numai dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.

Prin urmare, întrucât decizia de impunere este un act fiscal, aceasta se contestă într-o procedură specială, la care contestatoare susţine că deja a apelat, iar în faţa instanţei de executare actul se bucură de prezumţia de legalitate.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs contestatoarea N.M.  ,  care susţine:

1. sentinţa nu este motivată, pentru că nu se arată considerentele care au condus  la respingerea excepţiilor invocate.

2. pe fondul cauzei,  recurenta susţine că instanţa nu a făcut distincţia  între persoana recurentei şi  PFA N.M. şi trebuia să reţină că datoria s-a născut după radierea PFA.

Recurenta contestatoare a susţinut că  actele de executare trebuie să fie anulate,  pentru că: a) nu are calitate de debitoare, decizia de impunere  privind-o pe PFA N.M. (în acest sens recurenta invocă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive); b) PFA N.M. nu are capacitate procesuală de folosinţă, pentru că a fost radiată; c) în decizia de impunere sunt făcute menţiuni contradictorii.

În drept, recursul a fost întemeiat pe disp.art.304 pct.7 şi 9 Cod pr.civilă.

Intimata D.G.F.P.Argeş, a formulat întâmpinare,  prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat,  deoarece prima instanţă şi-a argumentat soluţia, iar contestaţia era inadmisibilă, pentru că există  o procedură specială pentru contestarea actului fiscal.

Examinând actele dosarului şi sentinţa recurată,  prin prisma criticilor formulate,  tribunalul va reţine:

Primul motiv de recurs este nefondat.

Potrivit art.261 alin.1 pct.5 Cod pr.civilă,  în cuprinsul  hotărârii judecătoreşti trebuie să se regăsească  argumentele de fapt şi de drept care au stat la baza  soluţiei, precum şi răspunsurile date apărărilor formulate de părţi.

În considerentele sentinţei recurate,  sunt redate argumentele pentru care  instanţa  face o calificare corectă a excepţiilor invocate şi pentru care respinge excepţiile invocate de recurenta contestatoare.

Prin urmare,  sentinţa a fost pronunţată  cu respectarea prev.legale menţionate mai sus.

Motivul doi de recurs  este nefondat.

Tribunalul reţine că în cadrul acestui motiv  sunt invocate apărări  de fond,  împotriva titlului ce se aduce la îndeplinire pe calea executării silite.

Potrivit art.399 alin.3 Cod pr.civilă,  în cazul în  care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis  de o instanţă judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu,  dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.

Conform art.205 alin.1  din OG 92/2003, împotriva titlului de creanţă, precum şi împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestaţie potrivit legii. Contestaţia este o cale administrativă de atac şi nu înlătură dreptul la acţiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condiţiile legii.

Prin art.207 din OG 92/2003, s-a prevăzut  că se poate depune contestaţie în termen de 30 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal, sub sancţiunea decăderii.

(2) În cazul în care competenţa de soluţionare nu aparţine organului emitent al actului administrativ fiscal atacat, contestaţia va fi înaintată de către acesta, în termen de 5 zile de la înregistrare, organului de soluţionare competent.

(3) În cazul în care contestaţia este depusă la un organ fiscal necompetent, aceasta va fi înaintată, în termen de 5 zile de la data primirii, organului fiscal emitent al actului administrativ atacat.

(4) Dacă actul administrativ fiscal nu conţine elementele prevăzute la art. 43 alin. (2) lit. i), contestaţia poate fi depusă, în termen de 3 luni de la data comunicării actului administrativ fiscal, la organul fiscal emitent al actului administrativ atacat.

Prin urmare,  împotriva deciziei de impunere nr.111120/28.12.2010 emisă de  Direcţia Generală a Finanţelor Publice Argeş, recurenta contestatoare  are la dispoziţie  o procedură legală specială, la care de altfel a şi apelat, formulând  contestaţie împotriva actului fiscal.

Pentru considerentele arătate, tribunalul în temeiul art.312 rap.la art.3041 şi art.304 pct.9 Cod pr.civilă, va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de  contestatoarea N.M. împotriva sentinţei civile nr. 650/21.06.2011 pronunţată de Judecătoria  Costeşti în dosarul nr. 1029/214/2011, intimată fiind  DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE ARGEŞ - ADMINISTRATIA FINANTELOR  PUBLICE  COSTEŞTI. Irevocabilă. Pronunţată în şedinţa publică de la 16 Februarie 2012

Domenii speta

Spete similare