Contestatie la executare

Sentinţă civilă 507 din 22.01.2015


Dosar nr. …/288/2012

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA RÂMNICU VALCEA

CIVILA

Operator de date cu caracter personal nr.4246

SENTINŢA CIVILA Nr.507

Şedinţa publică din data de 22 Ianuarie 2015

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE :

 Grefier :       

Pe rol fiind pronunţarea asupra  cauzei Litigii cu profesioniştii privind contestatoarea SC ..SA, prin administrator judiciar SC … cu sediul în ….şi prin administrator judiciar SC…., cu sediul în….în contradictoriu intimata M&A.., cu sediul în …,, având ca obiect contestaţie la executare suspendare executare

La apelul nominal făcut în şedinţa publică cu ocazia pronunţării au lipsit părţile.     

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează că dezbaterile şi susţinerile părţilor au avut loc în şedinţa publică din data de 15.01.2015, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea data, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, pentru a da posibilitatea părţilor să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunţarea la data de astăzi, 22.01.2015. Totodată, învederează că  părţile au depus la dosar note scrise.

     

INSTANŢA

Deliberând, constată următoarele:

La data de 07.11.2014, s-a înregistrat pe rolul instanţei, adresa nr…. din data de 24.11.2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care a fost trimisă spre competentă soluţionare (decizia nr.2585/17.09.2014), contestaţia la executare formulată de contestatoarea SC O. SA, prin administrator judiciar SC R. cu sediul în ..şi prin administrator judiciar SC B. R., cu sediul în …în contradictoriu intimata M&A, cu sediul în …solicitând ca, prin sentinţa ce se va pronunţa, să se anuleze executarea silită începută de creditoarea-intimată M&A.în dosarul de executare nr.726E/2012 al Biroului Executorilor Judecătoreşti Constantin Gabriel Cătălin şi Niculae George din Bucureşti.

De asemenea, contestatoarea a solicitat, în temeiul art.403 alin.1 C.pr.civ., suspendarea executării silite până la soluţionarea prezentei contestaţii la executare.

În motivarea cererii, contestatoarea arată, că intimata M.&A. a demarat procedura de executare silită împotriva SC O.SA până la concurenţa următoarelor sume: 295.060,38 lei reprezentând onorariu restant şi 10.395,20 lei reprezentând cheltuieli de executare, conform procesului-verbal de cheltuieli din 16.10.2012. Pentru demararea procedurii de executare silită, a fost obţinută încuviinţarea de la Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, fapt comunicat de Biroul Executorilor Judecătoreşti Constantin Gabriel Cătălin şi Niculae George prin adresa nr.3091p/22.10.2012. Prin aceeaşi adresă, a fost comunicată înfiinţarea popririi la mai multe bănci.

Apreciind că au fost încălcate dispoziţiile art.373 alin.11 şi 373 alin.22 C.pr.civ., contestatoarea a invocat ,,excepţia de necompetenţă teritorială” a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, ca instanţă de executare şi, implicit, a Biroului Executorilor Judecătoreşti Constantin Gabriel Cătălin şi Niculae George pentru executarea în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv.

Arată, contestatoarea  că Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti nu este instanţa de executare a titlului executoriu în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, iar potrivit textelor de lege menţionate,  instanţa de executare în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, este Judecătoria Rm.Vâlcea, în a cărei rază  teritorială îşi are sediul debitoarea SC O.SA. De asemenea, în cazul înfiinţării popririi este prevăzută o competenţă alternativă pentru executorul judecătoresc, respectiv instanţa de la sediul debitorului, ori de la sediul terţului poprit, or Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a dispus înfiinţarea popririi la terţii popriţi BCR şi CEC Bank, ambele cu sediul în sectorul 3 Bucureşti, încălcând, astfel, dispoziţiile legale menţionate mai sus.

De asemenea, mai arată contestatoarea că intimata nu are o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, în conformitate cu disp.art.379 alin.11 C.pr.civ., întrucât prin contractul de asistenţă juridică nr.DE873/11939/12.10.2011 încheiat între părţi, nu a fost stabilită o sumă totală, ci tarife orare, urmând ca factura să fie emisă în funcţie de serviciile prestate.

Mai arată contestatoarea că prin adresa nr.7569/10.08.2012, i-a fost comunicat creditoarei faptul că este refuzată la plată factura nr.626/05.04.2012 pentru suma de 83.311 lei, formată din: 24.211 lei, reprezentând prestaţii efectuate de Miruna Suciu, Ionuţ Bohălţeanu şi Muşat Gheorghe, în afara prevederilor contractuale (înainte de data contractului); 33.600 lei, reprezentând prestaţii fără documente justificative (revizuire, amendare, redactare Memorandum); 25.500 lei, reprezentând prestaţii fără documente justificative (ordine de deplasare, foi de parcurs, stenograme, ş.a.). Motivul refuzului s-a întemeiat pe un control efectuat de organele de inspecţie, care au considerat că aceste sume nu îndeplinesc condiţiile de legalitate.

În dovedirea cererii au fost anexate, în copie,  următoarele înscrisuri: adrese de la Biroul Executorilor Judecătoreşti Constantin Gabriel Cătălin şi Niculae George, încheierea din camera de consiliu din 20.09.2012, contract de asistenţă juridică, adresa nr.7569 din 10.08.2012 (filele 5-15 dosar).

Intimata a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Rm. Vâlcea în soluţionarea cauzei.

În susţinerea acestei excepţii, intimata susţine că, în conformitate cu prevederile art. 453 alin. 1 C.pr.civ. şi art. 372 alin. 2 C.pr.civ., instanţa competentă să soluţioneze prezenta cauză este Judecătoria Sectorului 2 sau Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, câtă vreme executarea efectivă s-a realizat împotriva terţilor popriţi din Sectoarele 2 şi 3, întreaga sumă urmărită fiind recuperată de la aceştia.

În ceea ce priveşte fondul cauzei, intimata solicită respingerea contestaţiei la executare ca neîntemeiată, susţinând, în esenţă, că procedura de executare silită prin poprire a fost realizată legal şi temeinic, contestatoarea neindicând motivele de nelegalitate ale actelor contestate, iar creanţa împotriva contestatoarei este certă, lichidă şi exigibilă.

Mai arată intimată că în ceea ce priveşte creanţa, caracterul cert, lichid şi exigibil al creanţei datorate de contestatoare, prin cererea de  executare silită, s-a solicitat executorului judecătoresc ca în temeiul titlului executoriu –Contract de asistenţă juridică nr.417 din 12.10.2011 să iniţieze procedura de executare împotriva debitoarei, în vederea recuperării sumei de 295.060,38 lei, reprezentând contravaloare facturi emise şi neachitate.

Astfel, creanţa deţinută de intimată este certă, deoarece existenţa ei rezultă din însuşi actul de creanţă sau/şi din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de acesta, iar în prezenta cauză titlul de creanţă este chiar contractul de asistenţă juridică, în baza căruia au fost emise facturile.

În ceea ce priveşte caracterul lichid al creanţei în cuantum de 295.060,38 lei, potrivit art.379 al.4 din Codul de pr. civ., creanţa este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuşi actul de creanţă sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanţă, astfel că respectiva creanţă îndeplineşte această condiţie, fiind determinată prin facturile emise în temeiul contractului.

De asemenea, în ceea ce priveşte condiţia exigibilităţii creanţei, aceasta este considerată exigibilă la momentul la care termenul acesteia este împlinit, iar facturile emise în baza contractului de asistenţă juridică au devenit scadente la datele de 22.02.2012, 20.04.2012 şi 26.04.2012.

În motivarea întâmpinării, intimata solicită respingerea ca inadmisibilă a cererii de suspendare în raport de neîndeplinirea obligaţiei contestatoarei de a depune cauţiunea prev. de art.403 al.1 Cod pr. civ., precum şi netemeinicia acesteia, deoarece nu se face dovada motivelor care să justifice oprirea cursului executării, respectiv urgenţa sau iminenţa prejudiciului pe care îl poate suferi contestatoarea ca urmare a începerii formelor execuţionale.

Contestaţia la executare a fost legal timbrată cu suma de 194 lei, potrivit chitanţei nr.556 din 15.01.2013 (fila 54 dosar).

În cauză a fost administrată proba cu acte, fiind depus în copie dosarul de executare nr.726/E/2012 al Biroului Executorilor Judecătoreşti Asociaţi Constantin Gabriel Cătălin şi Niculae George. 

Analizând coroborat întreg probatoriul administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr.2603 din 14.03.2013, a fost admisă excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Rm. Vâlcea, invocată de intimată prin întâmpinare şi declinată competenţa de soluţionare a contestaţiei, în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că în ceea ce priveşte instanţa competentă să judece contestaţia la executare, art. 373 alin. 3 C.pr.civ prevede că ,,Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, judecă contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe sau organe.”

Instanţa de executare este definită la art. 373 alin. 2 C.pr.civ ca fiind ,,judecătoria în circumscripţia căreia se va face executare”.

Cum, în speţă, executarea silită s-a făcut prin poprire, derulată în circumscripţia Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti şi a Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, oricare dintre aceste instanţe este competentă material şi teritorial să soluţioneze prezenta cauză, în acord cu dispoziţiile legale enunţate mai sus.

Prin sentinţa civilă nr.9100 din data de 27.06.2014, pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, în dosarul nr.12489/301/2013, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu şi declinată competenţa de soluţionare a contestaţiei în favoarea Judecătoriei Rm. Vâlcea şi constatând intervenit conflictul negativ de competenţă, a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut în principal că întrucât sediile terţilor popriţi Bancpost S.A.-Sucursala Rm. Vâlcea, Garanti Bank S.A.- Agenţia Rm. Vâlcea, Banca Comercială Română S.A.-Sucursala Rm. Vâlcea, Cec Bank S.A –Sucursala Rm. Vâlcea şi Credit Europe Bank România S.A.-Sucursala Rm. Vâlcea unde a avut loc executarea sunt în Rm. Vâlcea, instanţa de executare şi implicit instanţa competentă este Judecătoria Rm. Vâlcea.

Prin decizia nr.2585 din 17.09.2014, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Râmnicul Vâlcea, reţinându-se în principal că în condiţiile în care au fost efectuate acte de executare silită specifice executării silite prin poprire în raza teritorială de competenţă a Judecătoriei Rm. Vâlcea, rezultă cu evidenţă că şi această instanţă este „instanţă de executare”.

Instanţa constată, mai întâi că, potrivit art.25 din Cod pr. civ. nou şi având în vedere că intimata a solicitat la data de 11.09.2012, Biroului Executorilor Judecătoreşti Constantin Gabriel Cătălin şi Niculae George, punerea în executare a titlului executoriu reprezentat de contractul de asistenţă juridică nr.417/12.10.2011, legea aplicabilă prezentei contestaţii la executare este legea procedurală reglementată de Codul de Procedură Civilă veche.

De asemenea, în ceea ce priveşte cererea de suspendare a executării silite, instanţa reţine că prin încheierea nr.385 din data de 17.01.2013, s-a luat act de renunţarea contestatoarei la judecarea acesteia.

Potrivit art.399 Cod pr. civ. veche „Împotriva executării silite, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare”

De asemenea, potrivit aliniatului 3 al aceluiaşi articol „În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţă judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.”

Prin cererea de adresată către BEJA Constantin Gabriel Cătălin şi Niculae George din Bucureşti, sectorul 2, intimata a solicitat ca, în baza contractului de asistenţă juridică nr. 417/12.10.2011, să se iniţieze procedura de executare silită împotriva debitoarei SC O. SA, în vederea recuperării sumei de 295.060,38 lei, reprezentând onorariu restant, şi a sumei de 10395,20 lei, reprezentând cheltuieli de executare conform procesului-verbal de cheltuieli din data de 16.10.2012.

Prin încheierea din data de 20.09.2012, pronunţată de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti în dosarul nr. 35375/300/2012, şi încheierea din data de 26.09.2012,  pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti în dosarul nr. 31848/301/2012, a fost încuviinţată executarea silită în temeiul contractului de asistenţă juridică menţionat.

 Executorul judecătoresc a demarat procedura de executare silită prin poprire, emiţând adrese de înfiinţare a popririi către terţii popriţi Bancpost SA, RBS Bank (România) SA, Banca Românească SA, Garanti Bank SA-având sediul în sectorul 2 Bucureşti, şi, respectiv, către Banca Comercială Română, CEC Bank SA-având sediul în sectorul 3 Bucureşti, despre aceste popriri fiind înştiinţată şi debitoarea-contestatoare.

De asemenea s-a dispus şi poprirea aceloraşi terţi precum şi a altora, respectiv terţilor popriţi Bancpost S.A.-Sucursala Rm. Vâlcea, Garanti Bank S.A.- Agenţia Rm. Vâlcea, Banca Comercială Română S.A.-Sucursala Rm. Vâlcea, Cec Bank S.A –Sucursala Rm. Vâlcea şi Credit Europe Bank România S.A.-Sucursala Rm. Vâlcea, având sediul în Rm. Vâlcea.

Ca urmare a actelor de executare emise de către executorul judecătoresc exclusiv către aceşti terţi popriţi, intimata şi-a recuperat întreaga sumă urmărită.

Astfel, contestatoarea invoca ca prim motiv al contestaţiei, ,,excepţia de necompetenţă teritorială” a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, ca instanţă de executare şi, implicit, a Biroului Executorilor Judecătoreşti Constantin Gabriel Cătălin şi Niculae George pentru executarea în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv.

Cum deja s-a arătat, chiar şi de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sediile terţilor popriţi, în cazul nostru societăţi comerciale bancare, fiind situate în Bucureşti, Rm. Vâlcea, Piteşti sau Slatina, rezultă că sunt instanţe de executare toate aceste judecătorii, respectiv Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, Judecătoria Rm. Vâlcea, Judecătoria Piteşti şi Judecătoria Slatina, însă determinarea Judecătoriei Rm. Vâlcea ca fiind competentă să judece contestaţia la executare este dată de alegerea reclamantului şi de faptul că odată învestită această instanţă, opţiunea reclamantului nu poate fi contestată.

În această situaţie, instanţa constată că intimata a obţinut încheieri de încuviinţare a executării silite, atât de la Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti,  cât şi de  la Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, având în vedere sediul central al terţilor popriţi, astfel că intimata şi-a exercitat dreptul de opţiune prev. de art.453 al. 1 Cod pr. civ.

Referitor la necompetenţa teritorială a Biroului Executorilor Judecătoreşti Constantin Gabriel Cătălin şi Niculae George, instanţa reţine că potrivit art.3731 Cod pr. civ. vechi ”Cererea de executare silită, însoţită de titlul executoriu, se depune la executorul judecătoresc…Instanţa de executare încuviinţează executarea silită a obligaţiei stabilite prin titlul executoriu, printr-o singură încheiere dată în camera de consiliu…”

Astfel, intimata s-a adresat cu cerere de executare silită unui executor din circumscripţia Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti sau  Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, care aşa cum s-a arătat mai sus erau instanţe de executare, motiv pentru care biroul executorului judecătoresc în discuţie, putea demara executarea silită.

De asemenea contestatoarea arată, ca al doile motiv al contestaţiei, că  intimata nu are o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, în conformitate cu disp.art.379 alin.11 C.pr.civ., întrucât prin contractul de asistenţă juridică nr.DE873/11939/12.10.2011 încheiat între părţi, nu a fost stabilită o sumă totală, ci tarife orare, urmând ca factura să fie emisă în funcţie de serviciile prestate.

Instanţa constată că respectiva creanţă în sumă de 295.060,38 lei, deţinută de intimată este certă, deoarece existenţa ei rezultă din însuşi actul de creanţă sau/şi din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de acesta, iar în prezenta cauză titlul de creanţă este chiar contractul de asistenţă juridică, în baza căruia au fost emise facturile.

În ceea ce priveşte caracterul lichid al creanţei în cuantum de 295.060,38 lei, potrivit art.379 al.4 din Codul de pr. civ., creanţa este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuşi actul de creanţă sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanţă, astfel că respectiva creanţă îndeplineşte această condiţie, fiind determinată prin facturile emise în temeiul contractului.

Este adevărat că în cuprinsul contractului de asistenţă juridică nr.417 din 12.10.2011 încheiat între părţi, nu a fost stabilită o sumă totală, ci tarife orare, însă suma respectivă a fost determinată prin însumarea tarifului cu numărul de ore prestat de avocaţii respectivi.

De asemenea, în ceea ce priveşte condiţia exigibilităţii creanţei, aceasta este considerată exigibilă la momentul la care termenul acesteia este împlinit, iar facturile emise în baza contractului de asistenţă juridică au devenit scadente la datele de 22.02.2012, 20.04.2012 şi 26.04.2012.

Instanţa reţine că aceste facturi, puteau fi contestate de SC O.SA., chiar de la emiterea acestora, însă contestatoarea nu a făcut acest lucru, realizând doar că poate să le conteste doar după un control efectuat de organele de inspecţie, care au considerat că mai multe sume nu îndeplinesc condiţiile de legalitate, în sensul că nu sunt susţinute de documente justificative (revizuire, amendare, redactare Memorandum, ordine de deplasare, foi de parcurs, stenograme, ş.a.).

Aceste aspecte ţin mai mult de evidenţa contabilă a firmei contestatoare, iar neregulile descoperite în urma controlului efectuat de organele fiscale, nu poate conduce la concluzia că executarea silită este nelegală.

Mai mult, instanţa reţine că în cauză nu s-a făcut dovada de către contestatoare că intimata nu şi-a îndeplinit obligaţia de a presta consultaţii juridice, asistenţă şi reprezentare juridică la diverse litigii, astfel încât să nu fie îndreptăţită la primirea sumei ce face obiectul contestaţiei la executare.

În concluzie, instanţa constată că nu există probe din care să rezulte nelegalitatea executării silite, iar procedura popririi a fost de asemenea dispusă în conformitate cu dispoziţiile legale.

Astfel, pentru motivele invocate mai sus, instanţa urmează a respinge contestaţia la executare ca fiind nefondată.

Urmează a lua act că intimata îşi rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge contestaţia la executare formulată de contestatoarea SC O. SA, prin administrator judiciar SC R. cu sediul în … şi prin administrator judiciar SC B. SPRL, cu sediul în ….în contradictoriu intimata M&A.., cu sediul în , ca nefondată.

Ia act că intimata îşi rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Cu drept de  apel în termen  de 10 zile de la comunicare.

În caz de exercitare a căii de atac, cererea de apel se va depune la Judecătoria Rm. Vâlcea

Pronunţată în şedinţă publică azi …., la sediul Judecătoriei Rm. Vâlcea, judeţul Vâlcea.