Anulare proces-verbal de contravenţie - Recurs declarat, de către instituţia publică intimată, împotriva hotărârii primei instanţe, prin care sancţiunea amenzii contravenţionale aplicată petentei, prin procesul verbal contestat, a fost înlocuită cu sancţ

Decizie 626/R-CA din 01.11.2013


Cod operator: 11276

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SATU MARE

SECŢIA A II-A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ Nr. 626/R-CA

Şedinţa publică din 01 Noiembrie 2013

Completul compus din:

Pe rol fiind judecarea recursului în contencios administrativ şi fiscal formulat de recurentul-intimat  X cu sediul în … împotriva sentinţei civile nr. 3932/12.06.2013 pronunţată de Judecătoria Satu Mare în dosar nr. …/296/2013 în contradictoriu cu intimata-petentă Y cu sediul în …, având ca obiect anulare proces verbal de contravenţie.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică de azi se prezintă d-na av. B.L. în reprezentarea intimatei-petente, lipsă fiind recurentul-intimat.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează instanţei faptul că:

- cererea de chemare în judecată a fost comunicată cu intimata-petentă la data de 26.07.2013 (fila 12 din dosar);

- la data de 07.08.2013 intimata-petentă depune prin serviciul de  registratură al instanţei întâmpinare şi înscrisuri în probaţiune ( filele 13-31 din dosar);

- la data de 30.08.2013 exemplarul II din întâmpinare a fost comunicat recurentului-intimat (fila 35 din dosar);

- la data de 06.09.2013 recurentul-intimat a depus prin serviciul registratură al instanţei răspuns la întâmpinarea depusă de intimata-petentă ( filele 36, 37 din dosar);

- la data de 19.09.2013 instanţa fixează primul termen de judecată la data de 1.11.2013, sala 30, ora 09.00 ( fila 38 din dosar);

- procedura de citare cu părţile este legal îndeplinită ( filele 40, 42 din dosar).

Preşedintele completului de judecată, verificând personal constată că derularea procedurii administrative s-a efectuat conform NCPC, procedura de citare cu părţile pentru termenul de azi este legal îndeplinită şi comunică exemplarul  II din răspunsul la întâmpinare cu reprezentanta intimatei-petente.

Faţă de prevederile art. 34 alin. 2 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, instanţa invocă din oficiu excepţia  inadmisibilitatea căii de atac şi acordă cuvântul reprezentantei intimatei-petente asupra acesteia.

Reprezentanta intimatei-petente, având cuvântul, solicită admiterea excepţiei.

Considerând recursul lămurit, în temeiul disp. art. 394 N.C.proc.civ. declară închise dezbaterile şi rămâne în pronunţare asupra excepţiei invocate din oficiu şi asupra fondului.

INSTANŢA

Deliberând asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin Sentinţa civilă nr. 3932/12.06.2013 pronunţată de Judecătoria Satu Mare în dosar nr. unic de mai sus, a fost admisă în parte plângerea formulată de petenta Y în contradictoriu cu intimatul X şi în consecinţă sancţiunea amenzii contravenţionale în cuantum de 10.000 lei aplicată petentei prin procesul verbal încheiat la data de 20.02.2013 de agent constatator din cadrul intimatului a fost înlocuită cu sancţiunea AVERTISMENT.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria SM nr. … din 20.02.2013, încheiat de agent constatator din cadrul intimatului X, petenta Y a fost sancţionată contravenţional cu amendă în cuantum de 10.000 lei pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003. S-a reţinut în sarcina sa că, în urma controlului inopinat efectuat în data de 18.02.2013 ora 12:30 la punctul de lucru al petentei situat în Satu Mare, str. Ostrovului, staţia de taxi, a fost găsită prestând activitatea de conducător auto numitul L.I. fără a avea contract individual de muncă încheiat în formă scrisă.

Verificând, în conformitate cu dispoziţiile art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei contestat, instanţa de fond a reţinut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal de contravenţie, instanţa de fond a reţinut că, fiind vorba despre o faptă constatată ex propriis sensibus (personal) de către un agent al statului aflat în exerciţiul funcţiunii, procesul-verbal, legal întocmit, se bucură de prezumţia de temeinicie.

Conform dispoziţiilor art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003, primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. 1, constituie contravenţie.

Potrivit dispoziţiilor art. 16 din Legea nr. 53/2003, contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului. Anterior începerii activităţii, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidenţă a salariaţilor, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă. Angajatorul este obligat ca, anterior începerii activităţii, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă. Munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă constituie vechime în muncă.

Conform declaraţiei completată de numita L.I. cu prilejul controlului efectuat în data de 18.02.2013 (fişa de identificare pe proprie răspundere - fila 19 din dosar fond), acesta presta activitatea de conducător auto la Y din data de 18.02.2013, fără contract de muncă.

În ceea ce priveşte fondul cauzei, instanţa de fond a reţinut că petenta, prin plângerea formulată, nu a contestat fapta reţinută în procesul verbal de contravenţie, solicitând înlocuirea sancţiunii amenzii contravenţionale cu sancţiunea avertisment.

Analizând probele administrate în cauză, instanţa de fond a apreciat că petenta nu a făcut dovada unei alte stări de fapt decât cea reţinută prin procesul verbal atacat. Astfel, instanţa de fond a reţinut că nu există motive pentru anularea procesului verbal încheiat de agenţii constatatori din cadrul intimatului. Fapta reţinută în sarcina petentului există şi prezintă elementele constitutive prevăzute în actul normativ de incriminare.

Cu privire la individualizarea sancţiunii contravenţionale aplicate petentului, instanţa de fond a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancţiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ şi trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Potrivit art. 7 alin. 2 din O.U.G. nr. 2/2001, sancţiunea avertisment se poate aplica în cazul în care fapta este de gravitate redusă, iar conform art. 7 alin. 2 din acelaşi act normativ, poate fi aplicată şi în cazul în care actul normativ de stabilire şi sancţionare a contravenţiei nu prevede această sancţiune.

În concret, aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale în cuantum de 10.000 lei nu este proporţională cu gradul de pericol social concret al faptei reţinute în sarcina petentei, având în vedere că aceasta a depus contractul de muncă nr. 7/18.02.2013 (filele 6-8 dosar fond), având în vedere declaraţia numitului L.I. potrivit căreia data de la care a început să presteze activitatea de conducător auto este data de 18.02.2013, data efectuării controlului, precum şi susţinerile petentei potrivit cărora s-a aflat în imposibilitatea de a înregistra contractul de muncă la … anterior zilei de 18.02.2013, întrucât înţelegerea dintre angajat şi angajator a avut loc în ziua de duminică, 17.02.2013, zi nelucrătoare. Totodată, instanţa de fond a avut în vedere şi susţinerile reprezentantului petentei din şedinţa publică din data de 05.06.2013 potrivit căreia petenta nu a mai fost sancţionată contravenţional anterior, fiind la prima abatere de acest gen, neexistând la dosar dovezi în sens contrar.

Instanţa de fond a apreciat astfel că se impune înlocuirea sancţiunii amenzii contravenţionale aplicată petentei cu sancţiunea avertismentului şi, totodată, îi recomandă acestuia ca pe viitor să respecte dispoziţiile legale.

Pentru considerentele reţinute mai sus, instanţa de fond a admis în parte plângerea contravenţională formulată de petenta  Y, conform dispozitivului.

Instanţa de fond a reţinut că  petenta nu a solicitat cheltuieli de judecată.

În cuprinsul dispozitivului sentinţei primei instanţe este indicată ca şi cale de atac ce poate fi declarată împotriva acesteia, apelul în termen de 30 de zile de la comunicare.

Împotriva acestei sentinţe a declarat calea de atac a recursului intimatul X, solicitând instanţei admiterea acestuia, modificarea sentinţei pronunţate în sensul respingerii plângerii şi al menţinerii procesului verbal contestat.

Temeiul de drept al căii de atac declarate a fost indicat ca fiind dispoziţiile OG nr. 2/2001 şi art. 483 C.proc.civ.

Prin întâmpinarea formulată în cauză petenta-intimată solicită respingerea recursului declarat de intimat ca neîntemeiat.

Analizând legalitatea căii de atac declarată de către instituţia publică petentă, instanţa ierarhic superioară celei care a pronunţat hotărârea judecătorească atacată, instanţa de recurs  reţine următoarele:

Potrivit art. 34 alin. 2 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor în forma în vigoare la data promovării plângerii la contravenţie şi a soluţionării acesteia de către prima instanţă, „(2) Dacă prin lege nu se prevede altfel, hotărârea prin care s-a soluţionat plângerea poate fi atacată numai cu apel. Apelul se soluţionează de secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului. Motivarea apelului nu este obligatorie. Motivele de apel pot fi susţinute şi oral în faţa instanţei. Apelul suspendă executarea hotărâri.”

De asemenea, în lumina dispoziţiilor art.457 C.proc.civ., „(1) Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.

(2) Menţiunea inexactă din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac deschisă contra acesteia nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevăzută de lege.

(3) Dacă instanţa respinge ca inadmisibilă calea de atac neprevăzută de lege, exercitată de partea interesată în considerarea menţiunii inexacte din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac, hotărârea pronunţată de instanţa de control judiciar va fi comunicată, din oficiu, tuturor părţilor care au luat parte la judecata în care s-a pronunţat hotărârea atacată. De la data comunicării începe să curgă, dacă este cazul, termenul pentru exercitarea căii de atac prevăzute de lege.”

Reglementarea cuprinsă în dispoziţiile Codului de procedură civilă anterior citat, reprezintă  o aplicare particulară a principiului legalităţii procesului civil înscris în dispoziţiile art. 7 alin. 1 C.proc.civ., din interpretarea acestuia rezultând principiul potrivit căruia,  o cale de atac neprevăzută de lege atrage inadmisibilitatea ei şi nu recalificarea căii de atac, o astfel de posibilitate nemaifiind reflectată în opţiunea adoptată de noul cod.

În condiţiile în care în şedinţa publică din data de 01.11.2013, la care instanţa de recurs a pus în discuţia contradictorie a părţilor excepţia inadmisibilităţii căii de atac declarată de către instituţia publică intimată, aceasta nu a învederat instanţei împrejurări concrete de natură a forma convingerea acesteia în sensul că urmare a unei denumiri dată în mod greşit cererii de declarare a căii de atac potrivit art. 152 C.proc.civ, instituţia publică pârâtă a înţeles să declare calea de atac a recursului şi nu pe cea a apelului care se impunea a fi declarat în cazul în care intenţia părţii este aceea de a reforma hotărârea primei instanţe, prima instanţă a indicat în mod corect calea de atac în cuprinsul  dispozitivului sentinţei atacate, în aplicarea principiului legalităţii căii de atac prevăzută de art. 457 C.proc.civ, în temeiul art. 248 C.proc.civ, instanţa de recurs urmează să admită excepţia inadmisibilităţii căii de atac a recursului promovată de către intimată, cu consecinţa respingerii pentru acest motiv a recursului declarat, conform dispozitivului prezentei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

În temeiul art. 248 C.proc.civ, admite excepţia inadmisibilităţii căii de atac declarată de intimată, excepţie invocată din oficiu.

În temeiul art. 457 C.proc.civ respinge ca inadmisibil recursul declarat de intimatul X cu sediul în …, în contradictoriu cu intimata Y, împotriva sentinţei civile nr. 3932/12.06.2013 pronunţată de Judecătoria Satu Mare în dosar nr. …/296/2013.

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 01.11.2013.