Drepturi băneşti

Drepturi băneşti

( Tribunalul Mehedinţi – s.c. 535/01.02.2013)

Prin acţiunea  înregistrată la data de 11.01.2013 pe rolul Tribunalului Mehedinţi – Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, reclamantul N.A a chemat în judecată pârâtul Liceul Tehnologic "Tudor Vladimirescu", solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se dispună obligarea acestuia la plata premiului anual aferent anului 2010 (al 13-lea salariu)  prevăzut de art.25 din Legea cadrul nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, sumă care să fie reactualizată cu indicele de inflaţie până la data plăţii efective.

In fapt reclamantul a arătat că  dreptul solicitat, respectiv  premiul anual  aferent anului 2010 a fost prevăzut de legislaţia în vigoare pentru anul 2010, fiind un drept câştigat care nu poate fi desfiinţat retroactiv.

Prin art. 25 din Legea cadru nr. 330/2009 s-a prevăzut acordarea acestui drept,  dispunându-se  că  pentru activitatea desfăşurată, personalul beneficiază de un premiu anual egal  cu media salariilor de bază sau indemnizaţiilor de încadrare, după caz, realizat în anul pentru care se face premierea, plata premiului făcându-se începând cu luna ianuarie  a anului următor perioadei pentru care acesta se acordă.

Reclamantul a susţinut că, în determinarea punctului de aplicare a  legilor în timp trebuie să se ţină seama nu numai de prioritatea pe care o are legea nouă, faţă de cea veche, ci de siguranţa raporturilor sociale care impune să nu fie desfiinţate sau modificate drepturile care  în momentul intrării în vigoare a legii noi erau deja concretizate în acte de voinţă sau de raporturi definitiv încheiate valabil după legea existentă la momentul încheierii.

A invocat şi dispoziţiile art.1 din Codul civil privind neretroactivitatea legii civile  şi dispoziţiile art.15 al.2 din Constituţie care prevede că legea dispune numai pentru viitor, apreciind că  dreptul de a încasa premiul anual aferent anului 2010 era deja câştigat, deşi plata acestuia era amânată pentru luna ianuarie 2011, iar legile care au abrogat posibilitatea acordării lui a intrat în vigoare ulterior perioadei prevăzută pentru acordare, respectiv Legea 330/2009 a fost abrogată prin Legea nr. 284/2010 care a intrat în vigoare la 31.12.2010.

De asemenea prin acţiune s-au invocat şi disp. art. 20 din Constituţie privind  prioritatea reglementărilor internaţionale referitoare la  drepturile fundamentale ale omului şi disp. art.17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului arătând că judecătorul naţional are obligaţia să înlăture aplicarea  unei reglementări naţionale contrară dreptului Uniunii.

In drept, acţiunea a fost întemeiată pe disp. ar. 25 din Legea nr. 330/2009, art.1 Cod civil, art.15, 20, 41, 44, 124, 125 din Constituţie, art.1 din Primul Protocol Adiţional la Convenţia Europeană, Directiva Consiliului nr. 2000/78/CE de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă, Legea nr. 47/1992.

In susţinerea acţiunii, reclamantul a depus în copie: cartea de identitate şi  adeverinţa nr. 53/10.01.2013 emisă  de pârât din care rezultă că nu a beneficiat de premiul anual aferent anului 2010.

Pârâtul  Liceul Tehnologic "Tudor Vladimirescu" Şimian a fost legal citat şi i s-a comunicat în copie acţiunea, însă, nu s-a prezentat în instanţă şi nici nu a formulat întâmpinare.

Analizând acţiunea în raport de  dispoziţiile legale incidente în materie, Tribunalul constată şi reţine următoarele:

Reclamantul N.A este personal didactic şi îşi desfăşoară activitatea în cadrul pârâtului Liceul Tehnologic „Tudor Vladimirescu”  Şimian (conform adeverinţei nr. 53/10.01.2013 emisă de pârât).

Prin acţiunea dedusă judecăţii reclamantul solicită să fie obligat pârâtul la plata actualizată a premiului anual aferent  anului 2010 prevăzut de art.25 din Legea – cadru nr. 330/2009.

Potrivit art.25 din Legea nr. 330/2009 - în prezent abrogată prin Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice - pentru activitatea desfăşurată, personalul beneficiază de un premiu anual egal cu media salariilor de bază sau indemnizaţiilor de încadrare, după caz, realizate în anul  pentru care se face premierea, iar plata premiului se va face  începând cu luna ianuarie a anului următor perioadei pentru care se acordă premiul.

Conform însă art.8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se  mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea urmând  a fi avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se  acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar potrivit prevederilor prezentei legi.

Prin urmare, beneficiul premiului anual pe anul 2010 este astfel recunoscut, modificată fiind în concret doar  modalitatea de acordare, respectiv  eşalonat şi succesiv.

Pe de altă parte, cu privire la natura premiilor în bani acordate angajaţilor, conform legii, prin Decizia  Curţii Constituţionale nr. 1615/20.12.2011, s-a constatat că  sporurile, premiile şi alte stimulente acordate demnitarilor  sau altor salariaţi prin acte normative  reprezintă drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi  fundamentale şi că legiuitorul este în drept să le diferenţieze, modifice, suspende sau anuleze.

In acest sens,  nu poate fi reţinută nici  susţinerea  reclamantului potrivit căreia neplata premiului anual a condus la  naşterea unui drept de creanţă, ce reprezintă  un „bun” în sensul art.1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia  pentru apărarea drepturilor  omului şi a libertăţilor fundamentale. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat în Hotărârea din 8 mai 2005, pronunţată în cauza Kechko împotriva Ucrainei, că ţine de marja de apreciere a statului în  acordarea beneficiilor plătite din fonduri  publice angajaţilor săi.

Având în vedere cele expuse, nu se poate reţine nici încălcarea principiului  neretroactivităţii legii civile, căci dispoziţiile art.8 din Legea nr. 285/2010, prin conţinutul  lor normativ, nu vizează  efectele juridice stinse ale unui raport juridic născut sub imperiul legii vechi, pentru a fi posibilă  constatarea încălcării principiului  neretroactivităţii legii.

Mai mult decât atât, sesizată  cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, Curtea Constituţională prin Decizia nr. 115/09.02.2012, a respins ca neîntemeiată această excepţie.

Faţă de considerentele susmenţionate, găsind neîntemeiată acţiunea formulată de reclamant, instanţa o va respinge ca atare.

Domenii speta

Spete similare