Contestaţie la executare

Decizie 56/A din 09.03.2012


Contestaţie la executare

(Tribunalul Mehedinţi d.c.- 56/A /09.03.2012)

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Drobeta Turnu Severin la data de 06.10.2011 sub nr. 13530/225/2011, contestatoarea N.V.G. în contradictoriu cu intimaţii I. I., I. C., I.I., B. V. şi I. M. a solicitat anularea tuturor formelor de executare din dosarul de executare nr. 121/E/2010, întocmit de BEJ D. A..

În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că la data de 19.09.2011 a primit la domiciliul său din Calea Severinului nr. 92 un proces verbal de executare din partea BEJ D. A. emis în dosarul de executare nr. 121/E/2010 prin care i se comunica că au fost puşi în posesie creditorii, întocmai titlului executoriu, sentinţa civilă nr. 4406/10.10.2005 şi că trebuie să plătească suma de 2078 lei cu titlu de cheltuieli de executare.

A mai precizat aceasta că a cumpărat imobilul din Calea Severinului nr.92, în data de 13.09.2006 potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1664/13.09.2006 la BNP I. Ş., fără să fi ştiut vreodată că a fost parte în vreun dosar de revendicare.

Mergând la Judecătoria Dr.Tr.Severin a aflat că abia în 2010 sentinţa nr.4406/10.10.2005 a devenit definitivă, fiind prima dată când a fost investită cu formulă executorie, prin urmare la 4 ani după ce a devenit proprietară.

Cererea a fost motivată în drept pe dispoziţiile art. 399-401 C.p.c.

Contestatoarea a formulat cerere de ajutor public judiciar, prin încheierea din camera de consiliu din 29.11.2011 fiind scutită de plata taxei judiciare de timbru.

În dovedirea cererii a depus la dosar, în copie: proces verbal din 12.09.2011 întocmit de BEJ D. A. în dosarul de executare nr. 121/E/2010.

Intimaţii, legal citaţi, nu au formulat întâmpinare, însă s-au prezentat în faţa instanţei solicitând respingerea contestaţiei ca neîntemeiată.

La solicitarea instanţei, a fost înaintat dosarul de executare nr. 121/E/2010 al BEJ D. A..

Prin sentinţa civilă nr. 6046/21.11.2011 Judecătoria Drobeta Turnu Severin a respins contestaţia la executare formulată, ca neîntemeiată şi a dispus ca,  cheltuielile de judecată în cuantum de 177 lei pentru care reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar să rămână în sarcina statului.

A reţinut că intimaţii creditori, în calitate de moştenitori legali ai defunctului I. B. au solicitat  executarea silită a sentinţei civile nr. 4406/2005 definitivă şi irevocabilă, întocmindu-se dosar nr. 121/E/2010 de către executorul judecătoresc D. A., că nu a fost parte în dosarul în care s-a pronunţat titlul executoriu, contestatoarea, fiind un simplu terţ faţă de executarea silită iar susţinerea acesteia că la 13.09.2006 a devenit proprietara terenului în baza contractului de vânzare cumpărare nr. 1664 nu este de natură să conducă la anularea formelor de executare întrucât ar lipsi de conţinut şi eficienţă hotărârea judecătorească, intrată în puterea lucrului judecat.

S-a mai reţinut că vânzarea a avut loc anterior rămânerii irevocabile a hotărârii, că în cuprinsul contractului s-a menţionat în mod nereal că imobilele vândute nu fac obiectul unor litigii la instanţele judecătoreşti, contestatoarea având la îndemână o acţiune în răspundere civilă pentru evicţiune în contra vânzătorilor potrivit art. 1337 c.civ.

În termen legal, contestatoarea a declarat apel criticând sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie.

A susţinut că instanţa de fond nu s-a pronunţat pe fondul cauzei, soluţionând dosarul cu încălcarea principiilor fundamentale de drept civil şi procesual civil, că deşi a solicitat efectuarea unei expertize întrucât nu a fost parte în nici unul din dosarele de revendicare, nu s-a administrat această probă, că dosarul creditorilor - pârâţi a durat mai bine de 10 ani, timp în care s-a soluţionat dosarul în revendicare, trimis la rejudecare de nenumărate ori, dosar de care depindea soluţia dată în sentinţa nr. 4406/2005, astfel că nu puteau investi cu formulă executorie hotărârea decât în anul 2010, moment la care era proprietara imobilului,  motiv pentru care titlul executoriu nu poate fi reţinut ca fiind legal.

S-a depus la dosar decizia nr. 254/A/2011 a Tribunalului Mehedinţi şi dovada achitării taxei de timbru.

La termenul  de azi, instanţa a luat  declaraţie apelantei  care a relatat că proprietatea sa  dobândită prin contractul de vânzare cumpărare din 2006, afectată prin executarea silită şi demolarea gardului este cea de la pct. 5 şi 6 din contract.

Examinând apelul prin prisma disp. art. 295 c.p.civ., instanţa constată următoarele:

Contestatoarea  este terţ faţă de executarea silită din dosarul nr. 121/E/2010, pretinzând prin contestaţia la executare formulată în temeiul art. 401 alin.2  c.p.civ. un drept propriu de proprietate asupra terenului supus executării, menţionat în  contractul de vânzare - cumpărare nr. 1664/13.09.2006,  la punctele 5 şi 6 , conform declaraţiei dată de aceasta în apel. 

Intimaţii au calitatea de moştenitori ai creditorului I. B. căruia prin sentinţa civilă nr. 6103/2003 definitivă şi irevocabilă i s-a admis acţiunea împotriva pârâţilor  N. N. şi N. Ghe., B. I. şi I. A. care au fost obligaţi să demoleze gardurile pe care le-au construit în partea de nord a proprietăţii acestuia, situat în extravilanul satului D. S., tarlaua 108, parcela nr. 2  jud. Mehedinţi.

Întrucât nu şi-au îndeplinit de bună - voie obligaţia, aspect rezultat din procesul verbal  întocmit de executorul judecătoresc la 09.05.2005, prin sentinţa civilă nr. 4406/2005 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, rămasă definitivă şi irevocabilă  a fost autorizat  reclamantul-creditor să aducă la îndeplinire obligaţia stabilită în sarcina pârâţilor prin sentinţa civilă nr. 6103/2003, respectiv să demoleze gardurile pe care pârâţii le-au construit în partea de nord a proprietăţii sale, tarlaua 108, parcela 2, pe cheltuiala pârâţilor.

Titlul executoriu – sentinţa civilă nr. 4406/2005 a fost pusă în executare silită  de executorul judecătoresc D. A., la cererea moştenitorilor creditorului, I.B., întocmindu-se dosar nr. 121/E/2010.

Împotriva  actelor întocmite de executorul judecătoresc  au formulat  contestaţie la executare  debitorii N. Ghe. şi Ne. N. susţinând că din data de 13.09.2006 au vândut dreptul lor de proprietate  asupra imobilelor din cartier Dudaşul Schelei, Calea Severinului, nr. 92 numitei Ş. (N.) G., contestaţia fiind respinsă prin sentinţa civilă nr. 6892/2010 pronunţată de Judecătoria Drobeta Turnu  Severin.

La 06.10.2011, cumpărătoarea imobilului N. G. (fiica respectiv nepoata debitorilor) formulează contestaţie la executare împotriva executării silite din dosar nr. 121/E/2010.

Se constată astfel  că din anul 2001 între debitorii N. şi creditor s-au purtat nenumărate litigii cu privire la terenul supus executării silite, că  se încearcă prin înstrăinarea imobilului respectiv  şi  contestaţiile formulate atât de debitori cât şi de terţul - cumpărător, sustragerea de la executarea obligaţiilor impuse de instanţă prin hotărâre judecătorească, dovadă în acest sens fiind şi procesul –verbal de executare întocmit de executorul judecătoresc la 05.10.2011( fila 43 dosar de executare).

Ori, art. 6 din Convenţie garantează accesul la justiţie, drept ce nu poate fi calificat real şi efectiv fără executarea hotărârilor judecătoreşti definitive, executare ce reprezintă parte integrantă a procesului civil, aspect reţinut  şi de prima instanţă.

Nu poate fi primită critica apelantei vizând nelegalitatea  sentinţei civile nr. 4406/2005 pronunţată în dosar 12429/2004 – titlu executoriu  în baza căruia  s-au întocmit actele de executare contestate de aceasta  întrucât o reexaminare a cauzei asupra căruia s-a pronunţat definitiv şi irevocabil instanţa ar încălca principiul stabilităţii raporturilor juridice şi, deci, s-ar aduce atingere dreptului la un proces echitabil de care beneficiază creditorul (reclamant), garantat de art. 6 alin.1 din Convenţie ,iar  susţinerea că titlul executoriu nu este legal din cauza investirii cu formulă executorie abia în anul 2010,este irelevantă.

Expresia – nu s-a pronunţat pe fondul cauzei  cu care a fost investită,presupune că instanţa a încălcat principiul disponibilităţii prin omisiunea de a se pronunţa pe cererea cu care a fost investită de reclamant,ori s-a pronunţat pe altceva decât s-a cerut.

În speţă,  se reţine din considerentele hotărârii apelate că prima instanţă a motivat în fapt şi în drept ,conf. art. 261 pct. 5 c. pr. civ., soluţia de respingere a contestaţiei,analizând toate susţinerile contestatoarei, care se regăsesc , de altfel şi în cererea de apel.

Ca atare, criticile vizând acest aspect nu pot fi reţinute, cu atât mai puţin  susţinerea că nu s-a efectuat o expertiză ,în condiţiile în care faţă de înscrisurile depuse la dosar, nu se impunea administrarea acestei  probe.

Pentru considerentele expuse, în conf. cu disp. art. 296 c. pr. civ.  a fost respins apelul.