Cheltuieli de executare. Contestare proces verbal de stabilire a cheltuielilor cu privire la onorariul de avocat pentru faza executării silite, tva, taxe poştale şi redactarea unor adrese . Caracterul real, necesar şi rezonabil al sumelor pretinse cu aces

Titlu: cheltuieli de executare. Contestare proces verbal de stabilire a cheltuielilor cu privire la onorariul de avocat pentru faza executării silite, TVA, taxe poştale şi redactarea unor adrese . Caracterul real, necesar şi rezonabil al sumelor pretinse cu acest titlu.

Tip speţă: sentinţă civilă

Număr speţă: 2328

Data speţă: 20.02.2014

Domeniu asociat: contestaţie la executare.

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 07.03.2013,  contestatoarea Primăria comunei P. a solicitat instanţei de  judecată ca în contradictoriu cu intimaţii BEJ B. T., S. I. şi M. M., prin hotărârea ce se va pronunţa să dispună anularea actelor de executare silită dispuse în dosarul nr. al BEJ şi anume, anularea încheierii de înfiinţare poprire dispusă la data de 19.02.2013, pentru suma de 2434 lei reprezentând cheltuieli de executare silită, cheltuieli cuprinse în procesul-verbal încheiat la aceeaşi dată - 19.02.2013.

Totodată, contestatoarea a solicitat ca, urmare a desfiinţării actului de executare silită din 19.02.2013, să se dispună întoarcerea executării prin restabilirea situaţiei anterioare indisponibilizării sumei de 2434 lei, precum şi obligarea intimaţilor la cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că la data de 19.02.2013, executorul judecătoresc a dispus înfiinţarea popririi asupra sumei de 2434 lei reprezentând cheltuieli de executare în dosarul nr, cheltuieli stabilite prin procesul verbal din aceeaşi dată şi despre care se menţionează că a fost emis în completarea procesului verbal de cheltuieli de executare încheiat în acelaşi dosar la data de 07.11.2011. Contestatoarea invocă nelegalitatea acestui proces verbal de cheltuieli, în condiţiile în care sunt reţinute cheltuieli care nu subzistă; astfel este contestată suma de 2000 lei reprezentând onorariu avocat sumă pretins plătită de către creditorul M. M., în faza executării silite.

Contestatoarea susţine că această sumă este reţinută în mod fictiv în calculul cheltuielilor de executare, nefiind cuprinsă în procesul verbal de cheltuieli d executare încheiat de executor la data de 07.11.2011 şi comunicat ulterior contestatoarei.

Contestatoarea susţine că în cauză nu pot fi justificate nici alte cheltuieli de executare cum ar fi cheltuielile reprezentate de taxele poştale şi redactarea unor adrese, dar şi cheltuiala cu TVA - 84 lei.

În drept contestatoarea şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 711 şi urm NCPC.

Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, intimatul S. I. a invocat excepţia tardivităţii cererii, precum şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a contestatoarei. A arătat că prin procesul verbal din 07.11.2011, contestatoarei i-a fost comunicat cuantumul cheltuielilor de executare (13.597,84 lei) sumă în care este inclusă şi suma de 2434 lei contestată în prezenta cauză. De asemenea a arătat că Primăria comunei P.  nu are calitate procesuală activă, deoarece potrivit art. 20 alin. 1 din Legea 215/2001 privind administraţia publică locală, comunele sunt unităţile administrativ teritoriale prin care se exercită autonomia locală.

Pe fondul cauzei a solicitat respingerea contestaţiei dat fiind faptul că prin procesul verbal din 07.11.2011, executorul a detaliat cuantumul cheltuielilor de executare de 13.597 lei.

La termenul din data de 25.04.2013 a depus la dosar chitanţa nr. 32 din 18.11.2011 emisă de Cab. individual av. C. M., privind plata onorariului de 2000 lei reprezentând asistenţă juridică în dosarul nr. .

Prin adresa cu numărul 4130/22.05.2013, depusă la dosarul cauzei la termenul din 30.05.2013, contestatoarea a precizat cererea în sensul că temeiul de drept al cererii sale îl reprezintă dispoziţiile art. 172, art. 274 şi art. 399 şi urm. C.p.civ.

Prin sentinţa civilă nr. 8548/30.05.2013 pronunţată de Judecătoria Craiova a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale active a contestatoarei Primăria Comunei P.

A fost respinsă excepţia tardivităţii cererii având ca obiect contestaţie la executare formulată de Primăria Comunei P.

A fost admisă contestaţia la executare formulată de contestatoarea Primăria Comunei P., în contradictoriu cu intimaţii Bej B. T., S. I. şi M. M.

 A fost anulat în parte actul de înfiinţare poprire 86/2011 din 19.02.2013 şi procesul verbal cu acelaşi număr din 19.02.2013 emise de Bej B. T., în sensul diminuării cheltuielilor de executare reprezentând  onorariu avocat, de la 2000 lei la 500 lei.

Au fost obligaţi intimaţii S. I. si M. M. la plata către contestatoare a sumei de 100 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs contestatoarea Primăria Comunei P., care a fost admis prin decizia civilă nr. 1700/16.10.2013, sentinţa fiind casată iar cauza trimisă spre rejudecare la aceeaşi instanţă, pentru a se analiza in concret motivele de nelegalitate invocate de contestatoare, raportat la temeiurile de fapt si de drept invocate de aceasta, motive care fiecare in parte ar fi atras sancţiunea nulităţii actelor contestate.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul instanţei la data de 05.12.2013, iar în rejudecare părţile nu au avut alte cereri de formulat.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Executarea silită împotriva contestatoarei a fost declanşată de BEJ B. T. în dosarul nr., la solicitarea intimaţilor-creditori S. I. şi M. M., în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 20100/17.12.2009 rămasă irevocabilă prin decizia nr. 209/09.02.2011 a Curţii de Apel Craiova, stabilindu-se în sarcina acesteia obligaţia de a redeschide drumul comunal DC 88 şi de a desfiinţa construcţiile edificate fără autorizaţie pe acest drum de către numitul M. C., precum şi de a plăti suma de 1000 lei cheltuieli de judecată către reclamanţii-creditori S. I. şi M. M.

Prin procesul-verbal din data de 07.11.2011, întocmit de executorul judecătoresc s-a stabilit cuantumul cheltuielilor ocazionate de executarea silită a titlului executoriu, în sumă de 13.597,84 lei, compusă din: taxe timbru - 24 lei, c/val taxe poştale -100 lei, consultaţie forme executare - 200 lei, format şi înregistrat dosar - 90 lei, arhivare dosar - 30 lei, redactare forme de executare - 60 lei, c/val transport - 43 lei, onorariu expertiză tehnică - 1400 lei, onorariu executor - 5200 lei, TVA -1329,84 lei şi 4200 lei cheltuieli de judecată.

Pentru recuperarea acestei sume - 13.597,84 lei - la data de 08.11.2011, a fost înfiinţată poprire în mâinile terţului poprit - Trezoreria, asupra conturilor contestatoarei.

Prin procesul-verbal suplimentar din data de 19.02.2013, executorul judecătoresc a stabilit în plus în sarcina contestatoarei cu titlu de cheltuieli de executare suma de 2434 lei reprezentând: c/val TP – 50 lei, c/val redactare adrese -100 lei, onorariu executare 200 lei, TVA - 84 lei şi 2000 lei onorariu reprezentare avocat.

S-a făcut menţiunea că aceste cheltuieli sunt în completarea procesului-verbal încheiat la data de 07.11.2011.

Pentru recuperarea sumei de 2434 lei a fost emisă adresa de înfiinţare a popririi asupra conturilor contestatoarei, conturi deţinute la terţul poprit – Trezoreria, acte de executare silită contestate în cauză.

Astfel, cum obligaţia stabilita prin titlul executoriu mai sus precizat a fost pusa in executare prin intermediul executorului judecătoresc, in faza executării silite a procesului civil, instanţa reţine că, din punct de vedere formal, atât procesul-verbal de cheltuieli, cât şi adresa de înfiinţare a popririi, au fost întocmite de BEJ B. T., cu respectarea dispoziţiilor legale aplicabile, prevăzute de art. 3717 şi art. 453 şi următ. C. proc. civ. .

În ceea ce priveşte cuantumului cheltuielilor de executare stabilite suplimentar de executorul judecătoresc, instanţa reţine că împrejurările invocate de contestatoare nu sunt întemeiate, cuantumul acestor cheltuieli, stabilit pentru redactare adrese, respectiv pentru transmitere prin poştă fiind prevăzut expres în Anexa 1 la Statutului UNEJ, pct. 3 şi 6, şi probat efectiv prin demersurile concrete efectuate de executor conform actelor din dosarul de executare silită ataşat în copie certificată în primul ciclu procesual.

Nefondate sunt şi criticile referitoare la suma cu titlu de onorariu executare, în condiţiile în care, nefiind finalizată încă executarea silită declanşată, executorul judecătoresc este îndreptăţit la perceperea onorariului pentru actele de executare efectuate în plus în raport de cele preconizate la debutul procedurii execuţionale. În acest sens, suma de 200 lei stabilită prin procesul-verbal suplimentar este corect calculată raportat la criteriile legale prevăzute în cuprinsul art. 37 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 modificată şi Ord. Min. Just. nr. 2550/2006. Cât priveşte TVA-ul aplicat, instanţa reţine că taxa pe valoare adăugată reprezintă tot o cheltuială de executare silită ce ţine strict de calitatea de plătitor sau neplătitor de TVA a executorului judecătoresc, fiind datorată bugetului statului în virtutea legislaţiei fiscale (Codul Fiscal-legea nr. 571/2003 modif.), iar faptul că această taxă nu a fost avută în vedere de legea nr. 188/2000 (publicată anterior intrării în vigoare a Codului Fiscal) nu este de natură să îl exonereze pe debitor de suportarea în totalitate a cheltuielilor avansate de creditor, câtă vreme subzistă şi în această fază a litigiului culpa sa procesuală.

În final, în privinţa onorariului de avocat în cuantum de 2000 lei solicitat pentru asistenţa juridică acordată în faza de executare silită, instanţa reţine cu prioritate că veridicitatea acestuia a fost pe deplin dovedită prin depunerea la dosarul cauzei, în rejudecare, a copiei certificate a contractului de asistenţă juridică nr. 188/18.11.2011, precum şi a extrasului din registrul de evidenţă a contractelor de asistenţă juridică – filele 12-15 din dosar.

În ceea ce priveşte caracterul necesar şi rezonabil al sumei pretinse cu acest titlu, instanţa subliniază că, în speţă, procedura de executare silită a debutat la data de 18.04.2011, prin depunerea cererii la executorul judecătoresc, iar la data soluţionării prezentei contestaţii – 20.02.2014 – executarea nu este finalizată. Astfel, dacă, prin ea însăşi, durata executării silite nu este în măsură să justifice necesitatea şi utilitatea asistenţei juridice, împrejurarea că, nici la aproximativ trei ani de la data declanşării procedurii execuţionale silite împotriva unei instituţii publice, creditorii nu au reuşit să obţină executarea obligaţiei instituite de instanţa de judecată în sarcina acesteia, deşi au beneficiat de consiliere juridică de specialitate, justifică integral cuantumul onorariului perceput, pe care debitoarea, în culpă procesuală fiind, este obligată să îl suporte, aşa cum prevăd în mod expres şi dispoziţiile art. 3717 alin. 3 C.proc.civ.

Faţă de considerentele expuse, fiind respectate dispoziţiile legale aplicabile în materia executării silite, instanţa urmează să respingă ca neîntemeiată contestaţia la executare şi, pe cale de consecinţă, fiind menţinute integral actele de executare contestate, să respingă şi cererea de întoarcere a executării silite.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge ca neîntemeiată contestaţia la executare formulată de contestatoarea PRIMĂRIA COMUNEI P. in contradictoriu cu intimaţii S. I. , M.  M. , terţ poprit TREZORERIA şi, pe cale de consecinţă, şi cererea de întoarcere a executării silite formulată de contestatoare in contradictoriu cu aceiaşi intimaţi si terţ poprit.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 20.02.2014.

Domenii speta

Spete similare