Contestatie impotriva masurii asiguratorii şi modului de aducere la indeplinire a acesteia

TITLU: Contestatie impotriva masurii asiguratorii şi modului de aducere la indeplinire a acesteia

JUDECĂTORIA CÂMPINA

Dosar nr. 1882/204/2013*

Tip speţa: Hotarare

Nr. speţa: Incheierea din 25.08.2014

Domeniu asociat: Sechestru. Confiscare speciala.

Prin cererile înregistrate pe rolul Judecatoriei Campina, atat inculpatul PM cat si sotia acestuia PM au formulat, in temeiul disp. art. 249 si urm. cod proc. pen., contestaţie împotriva masurii asiguratorii a sechestrului dispusă prin incheierea din 25.07.2014 şi a modului de aducere la îndeplinire a acestei masuri, solicitând ridicarea măsurii asiguratorii, respectiv anularea executării si a actelor de executare.

In motivarea contestaţiilor, s-a arătat că nu există niciun motiv legal pentru ca instanţa sa se pronunţe asupra cererii de instituire a sechestrului in sensul admiterii acesteia şi in mod greşit s-a reţinut ca imobilul in cauza este proprietatea inculpatului, el fiind bun comun, in devalmasie, astfel încât  nu se putea institui aceasta măsura asupra întregului bun imobil, ci eventual asupra cotei de 1/2 din acesta.

Contestatorii au învederat că imobilul a fost achizitionat cu credit prin programul „Prima casa", existand deja instituita o interdicţia de vânzare pe o perioada de 5 ani de la achiziţionare, un drept de ipoteca legala de rang I in favoarea Statului Roman, precum si interdicţia de grevare cu alte sarcini pe toata durata finanţării.

Totodată s-a precizat ca măsura asiguratorie se ia asupra bunurilor pana la concurenta valorii probabile a sumei la care urmează a fi eventual obligat inculpatul in măsura in care se va pronunţa o hotărâre de condamnare, ori la acest moment nu se poate aprecia o asemenea valoare, in condiţiile in care pana in prezent nu a fost efectuat niciun raport de expertiza contabila in dosar, simplele solicitări ale părtii civile neputând constitui un motiv bine justificat pentru instituirea sechestrului asiguratoriu asupra imobilului.

De asemenea,  s-a aratat ca măsura a fost adusa la îndeplinire in lipsa petentei, fără a fi încunoştinţată in vreo modalitate de către executorul judecătoresc, încălcându-i-se dreptul la apărare, îngrădindu-i-se posibilitatea de a formula obiectiuni si de a-şi exprima punctul de vedere.

Inculpatul a mai învederat ca instanţa de judecata nu a stabilit in sarcina cui revin cheltuielile ocazionate cu aducerea la indeplinire a acestei masuri, el neavand calitatea de debitor fata de partea vatamata pentru a fi obligat la plata cheltuielilor de executare.

Examinând actele si lucrările dosarului, cu privire la admisibilitatea si temeinicia contestaţiilor formulate, instanţa a reţinut urmatoarele:

In ceea ce priveşte contestatia impotriva masurii asiguratorii dispuse prin incheierea de sedinta din 25.07.2014, fata de disp. art. 250 alin. 6 din noul cod proc. pen., care nu mai prevad posibilitatea, in aceasta faza procesuala, a contestarii masurii asiguratorii pe cale separata, ci numai  a modului de aducere la indeplinire a acesteia, a constatat inadmisibilitatea cererii.

Motivele invocate in sustinerea admisibilitatii acestei contestatii referitoare la incalcarea dreptului de proprietate soţiei inculpatului şi ingradirea dreptului de dispozitie asupra cotei de ½ din bunul imobil in litigiu aflat in devalmasie nu au fost retinute de catre instanta de judecata, întrucât procedura de instituire a sechestrului nu constituie o judecata asupra unei acuzatii in materie penala in sensul art. 6 din CEDO, vizand doar garantarea unei eventuale creante a partii civile, fara a se aduce atingere dreptului de proprietate, luarea masurii conducand numai la indisponibilitatea bunului, ori dreptului de dispozitie, persoana interesata, in speta sotia inculpatului, având deschisa calea partajului bunurilor proprietate in devalmasie.

Cu privire la modalitatea de aducere la indeplinire a masurii asiguratorii s-a constatat ca executorul judecatoresc desemnat de catre instanta, prin tragere la sorti, a procedat la aplicarea sechestrului asigurator asupra imobilului in litigiu, coproprietate a contestatoarei PM  şi inculpatului PM, a carei valoare medie de piata a fost estimata, dupa aprecierea executorului judecatoresc, la suma de 60.000 euro.

In calitate de custode/administrator sechestru a imobilului a fost desemnat, cu acordul acestuia, inculpatul ale cărui obiectii legate de imprejurarea ca bunul apartine şi sotiei, fiind achizitionat prin credit ipotecar si este grevat de sarcini in favoarea statului roman, inclusiv interdictie  de instrainare pe o perioada de cinci ani de la data dobandirii si interdictie de grevare cu alte sarcini pe intreaga durata a finantarii, precum şi de plata cheltuielilor de executare, au fost mentionate in cuprinsul procesului verbal incheiat, cu respectarea disp. art. 252 si urm. cod proc. pen.

Instanta  a retinut ca in mod legal, executorul judecatoresc a procedat la infiintarea sechestrului asigurator asupra intregului bun imobil, astfel cum de altfel s-a dispus prin incheierea din 25.07.2014.

Masura indisponibilizarii unui bun aflat in devalmasie nu poate fi luata doar asupra unei cote parti, in conditiile in care dreptul de proprietate in codevalmasie se particularizeaza prin aceea ca titularii sai nu au determinata nici macar o cota ideala, matematica din dreptul de proprietate asupra bunurilor nefractionate in materialitatea lor.

Astfel, din niciuna din probele aflate la dosar nu a rezultat ca petenta contestatoare ar deţine o cota indiviză de ½ din imobilul in litigiu, cotele ideale ale celor doi soti putand fi stabilite, in conditiile dobandirii apartamentului in timpul comunitatii legale de bunuri, numai cu ocazia partajului.

Măsura indisponibilizarii unui bun imobil la solicitarea creditorului doar unuia dintre soti nu se confunda cu urmarirea acestuia, pentru a deveni incidente disp. art. 353 din noul cod civil.

In plus, nicio dispoziţie din materia măsurilor asigurătorii nu exceptează de la aplicarea măsurilor bunurile proprietate codevălmaşă a soţilor, întrucât acolo unde legiuitorul a înţeles să excepteze de la dispunerea unor asemenea măsuri de constrângere reală a făcut-o în mod expres (art. 249 alin. 8 cod proc pen.). 

Imprejurarea ca masura sechestrului imobiliar instituita de catre instanta de judecata a fost adusa la indeplinire de catre executorul judecatoresc in lipsa soţiei inculpatului, fara incunostintarea prealabila a acesteia,  nu aduce atingere de plano  dreptului la aparare al acesteia, cata vreme disp. art. 250 alin. 6 cod. proc. pen recunosc dreptul oricarei persoane interesate de a face contestatie impotriva modului de aducere la indeplinire a masurii asiguratorii.

Existenţa unei măsuri asigurătorii înfiinţate asupra unui bun, în cadrul unui proces penal, nu aduce atingere nici drepturilor creditorului ipotecar, în speţă statul român, neîmpiedicând o eventuală executare silită în baza unui titlu executoriu şi a unei ipoteci cu date anterioare instituirii sechestrului. Într-o asemenea situaţie, exista un concurs între o creanţă ipotecară şi o prezumtivă creanţă a unor prezumtivi creditori chirografari si ca atare, creanţa ipotecară are prioritate.

Pe de alta parte, stabilirea de catre executorul judecatoresc prin incheiere, a cheltuielilor de executare în sarcina inculpatului, s-a facut in mod nelegal, în conditiile in care masura de instituire a sechestrului s-a luat la solicitarea partii vatamate, iar pana la solutionarea definitiva a cauzei, inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie.

Pe cale de consecinta, in temeiul disp. art. 250 Cod proc. pen., instanta a respins contestatia impotriva masurii asiguratorii, ca inadmisibilă, contestatia petentei impotriva modului de aducere la indeplinire a masurii asiguratorii, ca neintemeiata şi a admis, in parte, contestatia inclupatului impotriva modului de aducere la indeplinire a masurii asiguratorii, anuland actele incheiate de catre executorul judecatoresc cu privire la obligarea acestuia la plata cheltuielilor de executare.

Domenii speta

Spete similare