Pretenţii

Sentinţă civilă 371 din 24.01.2014


Prin cererea înregistrată la data de 10.10.2013, reclamanta TRIBUNALUL MEHEDINTI  a chemat în judecată pe  pârât PFA Ş I,pentru ca prin hotărâre judecătorească acesta să fie obligat la plata sumei de 13.524,98 lei, din care: 2896,17 lei reprezintă contravaloare facturilor : seria  MH VGL nr.088780/01.07.2013; seria MH VGL nr.088791 /03.07.2013, seria MH VGL nr. 088509/05.08.2013; seria MH VGL nr.088536 /03.10.2013 şi seria MH VGL nr.088537 /03.10.2013, suma de 10628,81 lei, reprezintă penalităţi de întârziere calculate la sumele restante, până la data de 01.10.2013, obligarea pârâtului şi la plata în continuare a penalităţilor până la plata efectivă a debitului.

În fapt,  a arătat că între părţi s-a încheiat contractul de închiriere nr. 5 din data de 03.04.2013 ce are ca obiect închirierea unui spaţiu pentru servicii de dactilografiere, copiere/multiplicare acte şi documente necesare personalului instanţelor judecătoreşti şi justiţiabililor, în suprafaţă de 8 m.p. în incinta Judecătoriei Baia de Aramă, durata contractului a fost de 1 an de la data semnării, cu posibilitatea prelungirii prin act adiţional cu acordul ambelor părţi, preţul chiriei aşa cum este reglement în art. 5 din contract, a fost de 15 euro/mp/lună la cursul BNR din ziua în care se emite factura, urmând a se face fie cu ordin de plată, fie în numerar la casieria Tribunalului Mehedinţi, iar pe lângă plata chiriei, locatarul se obliga să plătească şi consumul de apă. energie electrică şi cheltuieli de salubrizare aferente serviciului prestat.

A arătat că la data de 27.05.2013, a fost emisă factura nr. 88751 aferentă lunii aprilie 2013, în cuantum de 568.04 lei, achitată la data de 17.07.2013, iar următoarele facturi: nr.88780/ 01.07.2013 aferentă lunii mai în cuantum de 580,41 lei, nr.88791/03.07.2013 aferentă lunii iunie în cuantum de 580.56 lei, nr. . 88509  /05.08.2013 aferentă lunii iulie 2013 în cuantum de 576,8 lei, nr. 0088536/03.10.2013 aferentă lunii august în sumă de 579.20 lei, nr. 0088537/03.10.2013 aferentă lunii septembrie 2013 deşi au fost comunicate cu scrisoare recomandată şi confirmare de primire nu au fost achitate până în prezent.

Prin notificarea nr. 1086/17.07.2013 pârâtului i s-a adus la cunoştinţă obligaţia de a achita debitul restant precum şi faptul că în cazul în care nu se va conforma vor fi demarate procedurile judiciare pentru recuperarea sumelor restante, rezilierea contractului şi despăgubirile aferente.

Cum pârâtul nu s-a conformat, cu notificarea înregistrată sub nr. 1441/08.10.2013 pârâtul este încunoştinţat despre existenţa debitului în cuantum de 13.524,98 lei şi în raport de dispoziţiile art. 15 pct. 1 din contract şi art. 1552 din Codul civil, de rezilierea unilaterală a contractului începând cu data comunicării acesteia, iar la data de 09.10.2013 pârâtul a comunicat reclamantei că este de acord cu rezilierea unilaterală a contractului începând cu data comunicării prezentei, astfel încât la data prezentei contractul este reziliat.

În motivare a invocat disp. art. 1270 Noul Cod civil  şi art. 1786 şi art. 1796 Cod civil contractul reziliat încetează doar pentru viitor, astfel că în condiţiile în care locatorul şi-a îndeplinit obligaţiile asumate prin contract, pârâtul care deşi a folosit spaţiul nu şi-a executat obligaţia de plată a chiriei aferentă lunilor mai, iunie, iulie, august şi septembrie 2013, este obligat la plata  debitului compus din  contravaloare chirie şi  utilităţilor aferente.

Pentru neplata chiriei şi a utilităţilor la termen, în art. 12 din contract s-a prevăzut ca pentru fiecare zi de întârziere să se plătească penalităţi în cuantum de 3 % , respectiv 15 % în funcţie de numărul de zile de întârziere, acestea fiind calculate  până la data de 01.10.2013 în cuantum de 10628,81 lei, sumă la care de asemenea este obligat pârâtul precum şi la  plata penalităţilor de întârziere aferentă facturilor restante până la plata efectivă a acestora.

În drept, şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. 1270 , art. 1554, art. 1786, art. 1796 din Codul civil şi în baza dispoziţiilor art. 411 Cod de procedură civilă, judecarea cauzei în lipsă.

A arătat că acţiunea este scutită de taxă judiciară de timbru, potrivit art. 30 din OG nr.80/2013.

În dovedirea cererii a solicitat proba cu înscrisuri, precum şi orice alte mijloace de probă apreciate de instanţă ca utile şi pertinente soluţionării cauzei şi a depus la dosar în copii certificate următoarele înscrisuri :contract de închiriere nr. 5 din 03.04.2013 încheiat între părţi;facturile nr. MH VGL nr.088780/01.07.2013; seria  MH VGL nr.088791 /03.07.2013, seria MH VGL nr. 0088509/05.08.2013, seria MH VGL nr. 088536 /03.10.2013, seria MH VGL nr. 0088537/03.10.2013; dovada notificărilor înregistrate sub nr. 1086/17.07.2013 şi 1441/08.10.2013; răspunsul pârâtului cu privire la rezilierea contractului; tabel cu privire la modul de calcul al penalităţilor; confirmările de primire de pe facturile invocate.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat declinarea competenţei în favoareea Judecătoriei Baia de Aramă conform art. 116 - 132 Cod de procedură civilă sau în favoarea Judecătoriei Tirgu Jiu conform art. 140 « 147 Cod de procedură civilă, a invocat excepţia inadmisibilităţii  şi în acest sens a solicitat respingerea acţiunii formulată de către reclamantă întrucât aceasta nu a respectat dispoziţiile art. 193 alin. 1 şi 2 Cod de procedură civilă privind procedura prealabilă întrucât ar fi achitat contravaloarea chiriei până la data rezilierii contractului, fapt ce s-a şi întâmplat arătând că a achitat în totalitate debitul privind chiria stabilită, conform chitanţelor poştale anexate. Pe fond a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată. În motivare a arătat că Tribunalul Mehedinţi în calitate de locator, nu i-a pus la dispoziţie spaţiul de 8 mp conform contractului ci un spaţiu de circa 3 mp, conform fotografiilor alăturate, şi în această situaţie, la data de 21 mai 2013, după primirea primei facturi emisă de Tribunal a solicitat în temeiul articolului 1271 Cod civil, renegocierea chiriei, deoarece spaţiul pus la dispoziţie era de 3 mp şi nu de 8 mp, solicitarea sa fiind respinsă de reprezentaţii Tribunalului Mehedinţi. A arătat că reaua credinţă a reclamanţilor este dovedită prin trimiterea facturilor care s-a făcut la o adresă iar acţiunea de judecată la altă adresă, precum şi prin obligarea  la plata de penalităţi  întrucât emiterea facturilor s-a făcut în mod tedenţios, iar factura aferentă lunii aprilie s-a făcut în mod fraudulos, deaorece contractul a fost semnat la data de 3 aprilie 2013, iar pentru ocuparea spaţiului a avut un termen de 10 zile şi  factura s-a emis pentru luna întreagă; de asemenea văzând datele de emitere a celorlalte facturi, constată că această procedură  nu s-a făcut cu regularitate conform contractului ci după un criteriu ştiut numai de reclamanţi (emiterea a două facturi într-o singură zi, iar aceste facturi au fost încărcate în mod abuziv cu consum de:1 m3 de apă lunar, 50 KW energie electrică, în condiţiile în care consumul aparatului xerox este de 90 W în funcţiune şi de 1,4 W în stand by;1 m3 la canalizare, şi deşi a solicitat  recalcularea acestor utilităţi, dar nu a primit nici un răspuns.

In contractul încheiat este stipulată o clauză abuzivă, respectiv aceea a penalităţilor de 15 °/o pe zi în cazul neplăţii şi de 100 lei / xi în cazul neevacuarii mele din spaţiul închiriat, fapt ce contravine Legilor în vigoare, iar locatarului nu i s-a permis să modifice sau negocieze aceste clauze abuzive şi obligarea la semnarea contractului în forma întocmită de locator, iar penalităţile sunt abuzive întrucât acesta (contractul) a fost încheiat la data de 3 aprilie 2013, iar regelemntările pentru acestea penalităţi au intrat în vigoare la data de 5 aprilie 2013 şi se aplică contractelor încheiate după această dată.

Consideră că  acest contract trebuia reziliat conform art. 13.4 şi 13.5 din contract – întrucât a adus la cunoştinţa locatorului că nu realizează venituri pentru plata chiriei,  fie în temeiul art. 15.1 din contract, când una din părţi nu-şi îndeplineşte obligaţiile asumate - locatorul nu a pus la dispoziţia locatarului spaţiul menţionat în contract. Pârâta susţine  că serviciile ce fac obiectul activităţii fiind foarte utile justiţiabililor Judecătoriei Baia de Aramă,

la solicitarea acestora, în luna decembrie a anului 2011 a formulat o cerere de închiriere a unui spaţiu în suprafaţă de circa 2 mp pentru amplasarea unui xerox în incinta judecătoriei (aparatul xerox având dimensiunile de 50x50x50cm) ocupând un spaţiu foarte mic, iar reprezentanţii Tribunalului Mehedinţi i-au oferit  spre închiriere un spaţiu de 4 ori mai mare decât cel solicitat dar care era  doar pe hârtie, faptic acesta fost de circa 3, iar odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, au scăzut încasările

De asemenea,  arată că deşi în caietul de sarcini era specificat faptul că locatarul are dreptul de a folosi spaţiul pus la dispoziţie fară însă a fi deranjat în desfăşurarea activităţii, acest fapt nu a putut fi posibil, întrucât în spaţiul pus îşi ţineau şi îşi ţin în continuarea jandarmii ce asigură paza judecătoriei trei fişete metalice, iar tot în acest spaţiu este şi intrarea în arhiva judecătoriei precum şi cea a biroului avocaţilor, aceasta fiind la 50 cm de unde era amplasat aparatul xerox, fiind mereu tulburat de justiţiabili.

In dovedirea întâmpinării a solicitat proba cu martorii: N A, P N, D E şi proba cu înscrisuri constând în : chitanţele poştale de plată a chiriei şi a utilităţilor, copie plic poştal, două fotografii a spaţiului închiriat.

În drept, şi-a întemeiat întâmpinarea pe dispoziţiile articolelor 205 - 208 Cod de procedură civilă .

Reclamanta a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepţiilor invocate ca nefondate şi înlăturarea apărărilor ca nefondate. A arătat că în ceea ce priveşte competenţa teritorială sunt incidente disp. art. 113 al.1 pct.3 C.p.c. şi art. 116 C.p.c. Arată că nu  era ţinut să aleagă medierea, iar pe fond , debitul a fost achitat, rămânând doar diferenţa de 579,20 lei aferentă facturii MH VGL nr. 088537 din 03.10.2013, pentru suma de septembrie.

Analizând actele dosarului prin prisma excepţiei invocată, instanţa reţine următoarele:

Reclamantul TRIBUNALUL MEHEDINTI  a chemat în judecată pe  pârâta PFA Ş I pentru a fi obligată la plata sumei de 13.524,98 lei, ce reprezintă reprezintă contravaloarea unor facturi şi penalităţi de întârziere calculate la sumele restante până la data de 01.10.2013 şi la plata în continuare a penalităţilor până la plata efectivă a debitului, susţinând că între părţi s-a încheiat contractul de închiriere nr. 5 din data de 03.04.2013 ce are ca obiect închirierea unui spaţiu pentru servicii de dactilografiere, copiere/multiplicare acte şi documente necesare personalului instanţelor judecătoreşti şi justiţiabililor, în suprafaţă de 8 m.p. în incinta Judecătoriei Baia de Aramă, cu durata de 1 an de la data semnării, cu posibilitatea prelungirii prin act adiţional cu acordul ambelor părţi, preţul chiriei fiind de 15 euro/mp/lună la cursul BNR din ziua în care se emite factura, urmând a se face fie cu ordin de plată, fie în numerar la casieria Tribunalului Mehedinţi, iar pe lângă plata chiriei, locatarul se obliga să plătească şi consumul de apă. energie electrică şi cheltuieli de salubrizare aferente serviciului prestat dar, deşi facturile au fost comunicate cu scrisoare recomandată şi confirmare de primire nu au fost achitate până în prezent.

Potrivit art.248 alin.1 din Codul de procedură civilă „Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.” şi, cum pârâta a invocat prin întâmpinare excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, instanţa urmează să se pronunţe asupra excepţiei invocate.

Totodată, potrivit prevederilor art.107 alin.1 din Codul de procedură civilă „Cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel”iar, potrivit art.113 alin.1 pct.4 C.p.c.„În afară de instanţele prevăzute la art. 107 - 112, mai sunt competente:

……………………………………………………………………………………………………..

 4)-instanţa locului unde se află imobilul, pentru cererile ce izvorăsc dintr-un raport de locaţiune a imobilului;”

Din analiza înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, dar şi din susţinerile părţilor, rezultă cu certitudine faptul că pârâta are sediul în  comuna Obârşia Cloşani, localitate care se află în circumscripţia Judecătoriei Baia de Aramă, judeţul Mehedinţi. În acelaşi timp contractul de închiriere nr. 5 din data de 03.04.2013 ce are ca obiect închirierea unui spaţiu pentru servicii de dactilografiere, copiere/multiplicare acte şi documente necesare personalului instanţelor judecătoreşti şi justiţiabililor, în suprafaţă de 8 m.p., spaţiu care se află situat în incinta imobilului în care funcţionează Judecătoria Baia de Aramă.

Aşadar, faţă de prevederile legale de mai sus şi în raport de starea de fapt reţinută, instanţa apreciază ca întemeiată excepţia invocată urmând a o admite şi a declina competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect pretenţii privind pe reclamantul TRIBUNALUL MEHEDINT, în contradictoriu cu pârâta PFA Ş I în favoarea Judecătoriei Baia de Aramă, judeţul Mehedinţi.