Partaj judiciar

Sentinţă civilă 214 din 06.05.2014


Prin cererea adresată Judecătoriei O. si înregistrată sub nr. X la  14.02.2011, reclamanţii M.S.G. şi M.I. au chemat în judecată pe pârâţii P.I. şi P.M., pentru ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună  obligarea pârâţilor de a lăsa în folosinţă comună căminul de vane, fântâna şi instalaţia de pompe-hidrofor – aferentă imobilului situat în comuna D., jud. M., precum şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii au arătat că sunt coproprietari cu pârâţii asupra unui teren în suprafaţă de cca. 450mp situat în comuna D., jud. M. ce a fost cumpărat în indiviziune, şi în părţi egale în baza contractului de vânzare –cumpărare autentificat sub nr. X/19.04.1995 de Notariatul de Stat Local O..

Reclamanţii arată că pe acest teren a fost edificată o casă de vacanţă tip duplex, partea de est fiind stăpânită de ei, iar partea de vest fiind stăpânită de pârâţi. În partea din spate a casei, a fost forată o fântână şi executată o instalaţie de apă dotată cu hidrofor şi cămin de vane, instalaţie ce asigura necesarul de apă al casei până când imobilul a fost branşat la reţeaua de comunală de apă. Ulterior, apa din fântână era folosită la udatul grădinii de flori şi la alte scopuri menajere.

Mai arată că, în anul 2010, pârâţii au început o extindere a părţii lor de casă şi sub pretextul edificării unei magazii, au închis într-o încăpere căminul de vane, fântâna şi pompa hidrofor, încăpere ce a fost încuiată astfel încât reclamanţii sa nu mai aibă acces la aceea instalaţie. Deşi instalaţia respectivă era pentru folosinţa  comună şi terenul este indiviz, pârâţii au transformat-o într-un bun propriu abuziv. Instalaţia a fost executată în perioada 1998-2003, iar materialele şi componentele instalaţiei au fost achiziţionate de reclamanţi.

În concluzie, reclamanţii arată că, bunul este  de utilitate comună şi amplasat  pe teren indiviz, acţiunea pârâţilor de a le îngrădi dreptul de folosinţă este abuzivă şi nelegală, şi solicită obligarea lor la a lăsa în folosinţă comună căminul de vane, fântâna şi instalaţia de pompe – hidrofor – aferentă imobilului situat în comuna D., jud. M..

Acţiunea a fost motivată în drept pe dispoziţiile art.1074-1076 Cod civil.

În dovedirea acţiunii au depus la dosar copia contractului de vânzare –cumpărare  autentificat sub nr. 771-19.04.1995 de fostul Notariat de Stat Local O. (fila 5 dosar), copie facturi şi chitanţe pentru materiale (filele 6-7 dosar), autorizaţie de construire nr. 11/1995 (fila 8 dosar), certificat de urbanism (fila 9 dosar).

Cererea a fost legal timbrată.

La termenul din 21.03.2011, pârâţii au depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care arată că  fântâna a cărei folosinţă se solicită de către reclamanţi, a fost construită împreună şi a fost folosită până în anul 2006, când s-a făcut un racord direct  din stradă, de apă potabilă, racord  care a fost făcut şi plătit de ei. Pe terenul aferent locuinţei lor, a fost montat şi un contor de apă de la care se alimentează şi locuinţa reclamanţilor.

Pârâţii arată că sunt de acord cu folosinţa comună a fântânii, în condiţiile în care reclamanţii alimentează pompele de furnizare a apei cu curent din gospodăria proprie, în prezent alimentarea făcându-se cu curent din gospodăria pârâţilor.

Mai arată că hidroforul la care fac referire reclamanţii s-a defectat cu mulţi ani  în urmă, se află în magazie şi sunt de acord să-l restituie reclamanţilor în condiţiile în care aceştia achită jumătate din valoarea acestuia.

La acelaşi termen, pârâţii au depus cerere reconvenţională prin care înţeleg să cheme în judecată pe pârâţii M.S.G. şi M.I., urmând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:  ieşire din indiviziune asupra terenului  în suprafaţă de 450 mp achiziţionat de ei în indiviziune cu reclamanţii, conform contractului de vânzare –cumpărare autentificat sub nr. X/1995, înscris în C.F. fila 488 a localităţii D.; debranşarea conductei de apă potabilă care alimentează domiciliul  reclamanţilor şi care trece prin proprietatea lor, reclamanţii având posibilitatea să se branşeze direct din stradă de la sursa de apă cu contor separat, pentru a putea individualiza consumul fiecărei gospodării şi obligarea reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de desfăşurarea procesului.

În fapt, pârâţii arată că, aşa cum rezultă din acţiunea introductivă a reclamanţilor, sunt coproprietari asupra unui teren în suprafaţă de 450mp situat în comuna D. şi înscris în CF fila 488 D., teren achiziţionat în cote egale cu reclamanţii, de la vânzătorii D.I., D.M. şi M.V. şi pe terenul în cauză au edificat  împreună cu reclamanţii o casă de vacanţă tip duplex cu două unităţi locative distincte.

Pârâţii arată că, datorită neînţelegerilor dintre ei şi reclamanţi (existând şi o plângere pentru infracţiunea de lovire), având în vedere dispoziţiile art.728 Cod civil, solicită împărţirea terenului în cauză conform posesiei, deoarece pentru construcţia cu destinaţie locuinţă şi construcţiile anexe fiecare dintre părţi deţine acte de proprietate şi acte de autorizaţie şi edificare a construcţiei, respectiv certificat de urbanism şi autorizaţiei de construire.

Referitor la debranşarea conductei de apă potabila care alimentează domiciliul  reclamanţilor, pârâţii arată că, din anul 2006, au făcut un racord direct din stradă pentru aducerea apei potabile, montând şi un contor în vederea stabilirii consumului de apă potabilă din gospodăria lor, precum şi din cea a reclamanţilor. Pârâţii consideră că este necesară şi individualizarea consumului de apă pentru fiecare gospodărie în parte, reclamanţii având posibilitatea unei branşări directe din stradă, pentru sursa de apă, lucrarea care urmează a fi efectuată pe cheltuiala lor. Cheltuielile  cu lucrările de racordare la apa potabilă din sistemul public au fost plătite exclusiv de ei, pârâţii.

Acţiunea a fost motivată în drept pe dispoziţiile art.728 Cod civil.

În dovedirea acţiunii au depus la dosar: certificat de urbanism nr. X/2009 (fila 19), autorizaţie de construire nr. X-2009 ( fila 20), autorizaţie de construire nr. X/1995 (fila 21), deviz (fila 22), factura nr. X/2005 (fila 23), proces verbal de recepţie şi preluare în evidenţă (fila 24), contract de furnizare a apei potabile nr. X/108/14.12.2010 (filele 26-29), extras CF (fila 30), plângere (fila 31).

Cererea a fost timbrată legal.

La termenul din 18.04.2011, reclamanţii depun răspuns la întâmpinare şi întâmpinare la cererea reconvenţională şi completare a acţiunii.

În răspunsul la întâmpinare reclamanţii arată că fântâna a fost făcută împreună cu pârâţii folosind-o în comun până când pârâţii au construit o extindere a părţii lor de casă şi au închis într-o încăpere căminul de vane, fântâna şi pompa hidrofor, astfel îngrădindu-le accesul.

În ceea ce priveşte racordul la reţeaua comunală de apă, acesta ca şi toate cheltuielile făcute pe teren au fost achitate în mod egal de pârâţi şi reclamanţi. Acest fapt se poate observa din facturile emise atât pe numele reclamanţilor, cât şi al pârâţilor.

Cu privire la alimentarea cu energie electrică este imposibilă realizarea unei extinderi a reţelei  de curent a reclamanţilor, într-o locaţie unde nu le dau acces pârâţii. Referitor la achitarea  a jumătate din valoarea unui hidrofor, nu sunt de acord pentru că hidroforul iniţial funcţionează şi nu era necesară schimbarea lui, iar folosinţa hidroforului nu mai e necesară pentru că în prezent casa este racordată la reţeaua de apă comunală.

Prin întâmpinarea la cererea reconvenţională reclamanţii arată că sunt de acord cererea de ieşire din indiviziune.

Referitor la cheltuielile  cu reţeaua de apă, reclamanţii arată că au plătit în cote egale cheltuielile cu aceasta, chiar dacă factura este emisă pe numele pârâţilor reclamanţi reconvenţionali şi ei au suportat jumătate  din cheltuieli, fiind vorba de o instalaţie comună. Facturile  pe lucrările şi instalaţiile comune au fost emise atât pe numele reclamanţilor cât şi al pârâţilor,  fiecare achitând, în mod egal contravaloarea ce-i revenea.

Reclamanţii pârâţi reconvenţional arată că sunt de acord cu  tragerea unui branşament separat la reţeaua de apă comunală.

În completarea  acţiunii solicită  ca instanţa să dispună şi asupra accesoriilor imobilelor şi anume: scara betonată care coboară nivelul străzii la nivelul casei, situată în partea de vest a locuinţelor; platforma  betonată care deserveşte drept loc de garare a autovehiculelor; zidul de sprijin al platformei betonate; reţeaua de canalizare şi fosa septică. Aceste construcţii au fost executate cu contribuţie egală şi pentru ca partajul lucrurilor comune să fie efectiv, solicită şi partajarea acestora.

Astfel solicită: pentru platforma betonată şi zidul de sprijin al acesteia să se dispună ieşirea din indiviziune similar cu principiul avut în vedere ieşirii din indiviziune asupra terenului,  partea de est - reclamanţii , iar partea  de vest –pârâţii; pentru scara de beton solicită să fie despăgubiţi întrucât se află pe partea de  vest a terenului ce poate reveni pârâţilor; pentru reţeaua de canalizare şi fosa septică, să se dispună folosirea în comun, pentru că din punct de vedere tehnic, realizarea unei lucrări similare este imposibilă.

Cererea a fost legal timbrată.

La termenul din 09.05.2011, pârâţii reclamanţi reconvenţional au depus întâmpinare  la completarea  acţiunii reclamanţilor pârâţi reconvenţional, în care arată că: scara betonată este dobândită cu contribuţie comună  cu reclamanţii, situată fiind pe terenul ce poate reveni lor  sunt de acord să le fie atribuită în lot; platforma betonată, arată pârâţii, a fost construită prin contribuţia lor exclusivă şi solicită atribuirea ei în lotul lor, sau reclamanţii în situaţia în care vor să beneficieze de ea să plătească o jumătate din contravaloarea  edificării acesteia. Referitor la reţeaua  de canalizare şi fosa septică, aceasta a fost executată prin contribuţie comună şi consideră că nu poate fi folosită în comun, în condiţiile în care  pentru folosirea acestora vor fi necesare lucrări de întreţinere permanente şi de vidanjare care incumbă ambelor părţi, iar aceasta este situată  exclusiv pe terenul proprietatea lor, astfel că sunt de acord  să despăgubească  reclamanţii cu jumătate din  contravaloarea  acestor bunuri.

În aceeaşi întâmpinare, pârâţii reclamanţi reconvenţional au făcut şi o completare a acţiunii reconvenţionale prin care solicită ca la masa partajabilă să fie introduse şi lucrările  de amenajare şi consolidare a terenului prin terasare, edificate pe proprietatea reclamanţilor,  lucrări care au fost executate prin contribuţie comună.

La termenul din 30.05.2011, instanţa a încuviinţat pentru părţi probele cu înscrisuri, martori şi interogatorii.

În cauză au fost audiaţi martorii P.E., D.I., T.C., depoziţiile acestora fiind depuse în dosarul cauzei.

La termenul din 27.06.2011, instanţa a  încuviinţat proba cu expertiză în specialitatea construcţii  fiind numit expert în cauză, cu acordul părţilor,  I.C.V. şi s-a fixat un onorariu provizoriu  în sumă de … lei în sarcina reclamantului … lei (depus cu chit.CEC din 30.06.2011, iar în sarcina pârâtului … lei (depus cu chit.CEC din 16.08.2011. La cererea expertului instanţa a încuviinţat la termenul din 12.09.2011, suplimentarea onorariului expert cu suma de … lei, câte … lei pentru fiecare parte, depus de pârâţi cu chit CEC  din 15.09.2011 şi de reclamanţi cu chit CEC din 12.09.2011.

Instanţa a încuviinţat pentru  reclamanţii - pârâţi  reconvenţional un expert asistent  în persoana lui G.C., iar  pentru  pârâţii reclamanţi-reconvenţional pe expert asistent P.P..

La data de 28.11.2011, a fost depus la dosar raportul de expertiză întocmit de către expertul  I.C.( filele 97-109).

În şedinţa din 12.12.2011 instanţa a dispus efectuarea unei adrese către expert, ca urmare a obiecţiunilor formulate de părţi la raportul de expertiză, pentru a răspunde tuturor obiectivelor instanţei stabilite prin încheierea din 27.06.2011.

La data de 30.01.2013, reclamanţii au formulat obiecţiuni la raportul de expertiză  (refăcut) depus de expert I.C.V. la data de 16.01.2012 (filele 121-160 dosar), obiecţiuni prin care arată că  deşi la expertiză a fost prezent şi expertul asistent G.C., raportul nu conţine nici părerea şi nici semnătura expertului G.C.. Privind lotizarea  expertul propune o singură variantă de lotizare, care ar avantaja pârâţii, la celelalte obiective  sunt omise lucrările : capul de pod care traversează drumul public, canalul de scurgere, căminul de vane şi fântâna, bunuri care au fost solicitate prin acţiunea principală şi care reprezintă o lucrare comună; zidul vechi de sprijin şi zidul care înconjoară partea  construcţiei pârâţilor. Reclamanţii consideră că lotizarea este nereală deoarece nu sunt avute în vedere toate lucrările, iar altele nu au fost evaluate, sulta  de 10.092,78 lei fiind derizorie, solicitând refacerea raportului de expertiză.

Prin încheierea din 06.02.2012, instanţa a dispus întocmirea adresei către expert pentru a răspunde la obiecţiunile formulate de reclamanţi la raportul de expertiză, de a preciza: dacă expertul asistent Georgescu C-tin a fost contactat pentru a semna raportul de expertiză; dacă există şi o altă variantă de lotizare a terenului în care ambele părţi să aibă acces la calea publică, accesul urmând să se facă pe platforma comună ; dacă există posibilitatea ca pârâţii reclamanţi reconvenţionali să aibă intrare la ponton pe calea de acces, fără a-i deranja pe reclamanţii pârâţi reconvenţionali; să se stabilească contravaloarea fântânii, căminului şi să se precizeze în lotul cărei părţi sunt incluse aceste bunuri.

La data de 21.02.2012 expertul a răspuns la obiecţiunile formulate de părţi la raportul de expertiză (filele 176-181), iar la termenul din 19.03.2012, reclamanţii-pârâţi reconvenţional, prin av. Şerban, arată că expertul nu a răspuns la obiecţiunile formulate, solicitând  efectuarea unei contraexpertize în cauză, care să cuprindă mai multe variante de lotizare.

Pârâţii-reconvenţional reclamanţi, prin av. T.F., se opun la efectuarea unui nou raport de expertiză arătând că varianta propusă  este  singura posibilă.

Instanţa a încuviinţat la acest termen  revenirea cu adresă către expert pentru a răspunde la obiecţiuni: să precizeze valoarea fântânii, căminului de vane şi hidroforului, valoarea zidului de sprijin vechi şi poziţionarea acestuia faţă de platforma de acces şi casă, să găsească şi o altă posibilă variantă de împărţeală a terenului de acces către locuinţă care să asigure un acces direct al reclamanţilor la drumul public.

Expertul I.C.a răspuns la obiecţiuni, iar la termenul din 09.04.2012, întrucât din concluziile raportului de expertiză  rezultă că expertul a răspuns la toate obiectivele şi obiecţiunile părţilor, apărătorii acestora au arătat că nu mai au obiecţiuni la raportul de expertiză.

La termenul din 14.05.2012  reclamanţii-pârâţi reconvenţionali au depus note cu privire la întinderea  dreptului de proprietate asupra terenului deţinut în indiviziune cu pârâţii reclamanţi reconvenţionali, considerând că se poate efectua împărţeala chiar dacă există o diferenţă între suprafaţa deţinută în fapt şi cea înscrisă în cartea funciară.

La data de 17.05.2012 pârâţii reclamanţi reconvenţionali depun concluzii scrise în legătură cu modalitatea de partajare a terenului având în vedere diferenţa reieşită din măsurători faţă de înscrierea în titlu de proprietate.

Prin încheierea din 21.05.2012, cu ocazia deliberării, instanţa consideră necesar a repune cauza pe rol în vederea suplimentării raportului de expertiză în funcţie de suprafaţa existentă în titlu de proprietate, astfel consideră necesară emiterea unei adrese către expert I.C.pentru a efectua, în baza datelor avute la dispoziţie, un supliment la raportul de expertiză cu aceeaşi lotizare, dar raportată la suprafaţa de 450 mp existentă în actul de cumpărare a terenului şi intabulată în cartea funciară.

La data de 13.06.2012, expertul a depus supliment la raportul de expertiză prin care arată că îşi menţine proiectul de lotizare în varianta propusă.

La termenul din 25.06.2012, instanţa suspendă judecata în temeiul dispoziţiilor art.244 alin.(1) pct.1 C.procedură civilă, la cererea reclamanţilor, până la soluţionarea  irevocabilă a cererii cu obiect rectificare C.F în dosarul  nr.795/274/2012 aflat pe rolul Judecătoriei O., apărătorul pârâţilor fiind de acord cu suspendarea cauzei.

Prin încheierea din 14.01.2013, instanţa a dispus repunerea pe rol a cauzei, la cererea pârâţilor - reclamanţi reconvenţionali, aceştia arătând că nu  mai subzistă motivul pentru care s-a dispus suspendarea. În dovedire au depus sentinţa nr. 733/16.10.2012 pronunţată în dosarul nr. 795/274/2012, rămasă definitivă şi irevocabilă la data de 10.12.2012 prin neapelare.

Prin sentinţa civilă nr.79/04.02.2013 Judecătoria O. a respins ca lipsită de obiect acţiunea reclamanţilor pârâţi reconvenţional M.S.G. şi M.I.,  în contradictoriu cu pârâţii reclamanţi reconvenţional P.I. şi P.M.; a admis în parte şi în fond cererea reconvenţională formulată de pârâţii reclamanţi reconvenţional P.I. şi P.M., în contradictoriu cu reclamanţii pârâţi reconvenţional M.S.G. şi M.I.; a omologat raportul de expertiză aşa cum a fost finalizat după suplimentare şi dispune ieşirea din indiviziune a părţilor, astfel: Lotul A se atribuie reclamanţilor pârâţi reconvenţional M.S.G. şi M.I. şi se compune din suprafaţa de 517 mp ai imobilului înscris în C.F.488 D., nr.top 20, cu următoarea configuraţie 1-2-3-4-5-6-7-8-E-D-C-B-A-21-1. Lotul B se atribuie pârâţilor reclamanţi reconvenţional P.I. şi P.M. şi se compune din suprafaţa de 516 mp. ai imobilului înscris în C.F.488 D., nr. top 20 cu următoarea configuraţie A-20-19-18-17-16-15-14-13-12-11-10-9-E-D-C-B-A, urmând să plătească sultă în valoare de 11.671,78 lei reclamanţilor pârâţi reconvenţional M.S.G. şi M.I. şi a compensat  cheltuielile de judecată privind onorariile avocaţilor, onorariu expert şi taxele judiciare de timbru, urmând ca reclamanţii pârâţi reconvenţional să plătească pârâţilor reclamanţi reconvenţional suma de 774 lei diferenţă taxe judiciare.

În termen legal, pârâţii  au declarat recurs criticând sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând că deşi instanţa a reţinut că pontoanele şi punţile de acces sunt amplasate pe luciul de apă al Dunării şi nu pe terenul ce face obiectul împărţelii, nu a dispus scoaterea lor  din lotul ce li s-a atribuit,  astfel că  au fost obligaţi la o sultă de 11671,78 lei.

Reclamanţii au declarat apel, recalificat în recurs prin încheierea din 27 mai 2013, susţinând că în mod nelegal  a fost respinsă acţiunea având ca obiect obligaţie de a face, ca lipsită de obiect, nu s-a pronunţat o încheiere în condiţiile art. 6736 c.p.civ. şi s-a reţinut că ieşirea din indiviziune a avut ca obiect numai terenuri, nepronunţându-se asupra lucrărilor şi edificiilor realizate de părţi şi solicitate prin cererea de completare a acţiunii din 18.04.2011.

Prin decizia nr.909/R/16.09.2013 Tribunalul M. a admis recursurile formulate de reclamanţii M.S.G., M.I. şi pârâţii P.I. şi P.M., împotriva sentinţei civile nr.79 din 04.02.2013 pronunţată de Judecătoria O.; a casat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare aceleaşi instanţe.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei O. sub nr.X* din 07.10.2013.

La termenul din  07.11.2013 instanţa a luat act de însuşirea în totalitate a probelor din primul ciclu procesual de către pârâţi, mai puţin de proba cu expertiză  de către reclamanţi.

La acelaşi termen de judecată instanţa, a încuviinţat  cererea privind efectuarea  unei expertize în specialitatea construcţii civile.

În cauză a fost efectuat şi depus raportul de expertiză la 19.02.2014, de expert Cuguţ Victor Mihai (filele 31-48), iar la 02.04.2014 suplimentul la raportul de expertiză dispus (filele 53-57).

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

Prin contractul de vânzare –cumpărare autentificat sub nr. X/1995 la Notariatul de Stat Local O., reclamanţii pârâţi-reconvenţional M.S.G. şi M.I. împreună cu pârâţii –reclamanţi reconvenţional P.I. şi P.M. au dobândit prin cumpărare, în stare de indiviziune şi în părţi egale de ½ fiecare, terenul  situat în intravilanul com. D., în punctul „Sub Sat-grădină”, jud. M., în suprafaţă de 450 mp, înscris în C.F. fila X a localităţii D., cu număr topo X din 19.04.1995.

Părţile au mai dobândit prin construire în regie proprie, cu contribuţie egală, următoarele construcţii situate pe acest teren şi anume: platformă beton; cuptor cu vatră; foişor; mese beton; împrejmuire; bazin de apă; scară acces; racord debarcader; ponton mare; ponton flotor mic; acoperiş ponton; fosă septică.

Conform autorizaţiei de construire nr. X din 06.06.1995 si certificatului de urbanism nr. X/02.05.2009 emise de Primăria comunei D., pârâţii - reclamanţi reconvenţional P.I. şi P.M. au edificat o casă de vacanţă pe terenul înscris în CF fila X a localităţii D..

Deşi  autorizaţia este eliberată doar pe numele pârâţilor reclamanţi reconvenţional P.I. şi P.M., potrivit afirmaţiilor părţilor, casa de vacanţă a fost construită în sistem duplex, fiecare din părţi  suportând costurile pentru edificarea propriei construcţii.

Prin cererea reconvenţională pârâţii Popescu şi P.M. au solicitat ieşirea din indiviziune asupra terenului de 450 m2 dobândit prin contractul de vânzare –cumpărare autentificat sub nr. X/1995 la Notariatul de Stat Local O., împreună cu reclamanţii pârâţi-reconvenţional M.S.G. şi M.I., în stare de coproprietate, în părţi egale de ½ fiecare, iar prin completarea acesteia au solicitat aducerea la masa partajabilă a lucrărilor de amenajare şi consolidare a terenului prin terasare efectuate pe proprietatea reclamanţilor cu contribuţia comună a părţilor.

Prin precizarea-completarea acţiunii reclamanţii M.S.G. şi M.I.n au solicita ieşirea din indiviziune cu privire la următoarele bunuri:scara de beton care coboară la nivelul străzii, platformă betonată-loc de garare a autoturismelor părţilor, zid de sprijin al platformei betonate, reţeaua de canalizare şi fosa septic.

Conform dispoziţiilor  art. 728 Cod civil „Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune[ ….].” 

Analizând înscrisurile depuse la dosarul cauzei instanţa constată că terenul este situat în intravilanul com. D., în punctul „Sub Sat-grădină”, jud. M., şi deşi figurează în drept, înscris în C.F. fila 488 a localităţii D., cu număr top 20 cu o întindere de 450 m2 , în fapt întinderea sa este de 1033 m2 , aşa cum a rezultat din raportul de expertiză tehnică judiciară, situaţia de fapt fiind adusă în acord cu situaţia de drept prin sentinţa nr. 733/16.10.2012 pronunţată în dosarul nr. 795/274/2012 de Judecătoria O., având ca  obiect rectificare carte funciară.

Având în vedere  clarificarea situaţiei juridice a terenului, precum şi poziţia procesuală a părţilor, instanţa se va pronunţa asupra ieşirea din indiviziune pentru suprafaţa de 1033 m2  teren şi a construcţiilor edificate pe acesta ce fac obiectul celor două cereri formulate de părţi.

Potrivit raportul de expertiză întocmit în cauză de expertul tehnic judiciar în specialitatea construcţii şi evaluări imobiliare  C.V.M. instanţa constată că  a fost identificat terenul în suprafaţă de 1.033 mp curţi construcţii, având ca vecinătăţi la nord M.M. şi R.M.E., la est fluviul D., la sud C.A. şi la vest DN 57, teren pe care este edificată casa de locuit cu parter şi mansardă, compusă din două corpuri tip: duplex-un corp proprietatea reclamanţilor amplasat pe partea de nord-est şi celălalt proprietatea pârâţilor  amplasat pe partea de sud - vest.

Au mai fost identificate şi evaluate următoarele bunuri ce fac obiectul  acţiunii, aşa cum a fost precizată-completată de către  reclamanţii M.S.G. şi M.I.:

- platforma aferentă accesului sudic compusă din platformă din dale de beton în valoare de 3.198 lei, platformă din beton armat în valoare de 9.932 lei şi zid de sprijin în valoare de 15.999 lei,

- scara aferentă accesului sudic executată din 51 de elemente prefabricate din beton armat în valoare de1071 lei,

- căminul de vane, hidroforul şi fântâna, în valoare de 5.000 lei,

- reţeaua de canalizare şi fosa septică, în valoare de 3.679 lei,

- zidul de sprijin din prefabricate de beton armat reciclate pentru protecţia zonei de construcţie a caselor de vacanţă cu înălţime medie de 1,50 m şi lungimea de 23 m, în valoare de 3.450 lei.

Analizând probatoriul administrat în cauză, respectiv înscrisurile depuse de părţi, răspunsul la interogatoriu al acestora, declaraţiile martorilor P.E., D.I. şi T.C. (f. 57,58, 73), precum şi atitudinea procesuală a părţilor, instanţa reţine că aceste bunuri au fost edificate cu contribuţia egală a părţilor, mai puţin platforma aferentă accesului sudic compusă din platformă din beton armat şi zid de sprijin.

Văzând răspunsul la interogatoriu al părţilor (f.54,55,56), declaraţia martorului T.C. (f.73) şi înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanţa apreciază că platformă din beton armat în valoare de 9.932 lei şi zid de sprijin în valoare de 15.999 lei, au fost edificate prin contribuţia exclusivă a pârâţilor P.I. şi P.M., motiv pentru care aceste bunuri nu vor fi incluse în masa bunurilor supuse ieşirii din indiviziune.

Cu privire la platforma aferentă accesului sudic compusă din platformă din dale de beton în valoare de 3.198 lei, în raport de probele administrate, instanţa apreciază ca aceasta a fost edificată prin contribuţia comună a părţilor.

Expertul judiciar a mai identificat  şi evaluat lucrările de amenajare şi consolidare a terenului prin terasare edificat pe terenul reclamanţilor  ce fac obiectul completării la cererea reconvenţională formulată de reclamanţii reconvenţionali P.I. şi P.M., concluzionând că aceste sunt compuse din:

-ziduri de sprijin din zidărie de piatră şi dale prefabricate din beton  pentru amenajarea terenului prin terasare de-o parte şi de alta a rigolei, cu înălţimea medie de 50 cm şi lungimea totală de 48 m, în valoare de 3600 lei,

-rigolă din zidărie de piatră cu dimensiunile în secţiune de 25x70x25 şi lungimea de cca 18 m, în valoare de 2430 lei,

-zid de sprijin din prefabricate de beton armat reciclat pentru protecţia zonei de construcţie a caselor de vacanţă cu înălţimea medie de 1,50 m şi lungimea de 23 mp, în valoare de 3450 lei.

În raport de poziţia procesuală a părţilor care recunosc că aceste bunuri au fost construit cu contribuţia lor egală care se coroborează şi cu celelalte probe administrate în cauză, instanţa va reţine acest aspect.

Potrivit art.6739 C.proc.civilă “La formarea şi atribuirea loturilor, instanţa va ţine seama, după caz, şi de acordul părţilor, mărimea cotei-părţi ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii, îmbunătăţiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.”

Conform art. 741 Cod civil la formarea  şi compunerea părţilor trebuie să se dea în fiecare parte, pe cât se  poate, aceeaşi cantitate de  mobile, de  imobile, de drepturi sau de creanţe de aceeaşi natură şi valoare, evitându-se cât va sta de putinţă îmbucătăţirea peste măsură a  imobilelor şi diviziunea exploataţiunilor.

Instanţa reţine, în raport de criteriile enumerate mai sus şi de cele  instituite de prevederile art. 6739 C.pr.civilă,  respectiv art. 741 Cod Civil, că  varianta  de lotizare propusă de expert este singura ce respectă criteriile instituite în materie de împărţeală judiciară având în vedere şi înscrisurile existente la dosar, propunerile părţilor din tentativa de tranzacţie (f.46-47), precum şi poziţionarea construcţiilor aparţinând părţilor, posesia bunurilor astfel încât va omologa raportul de expertiză împreună cu suplimentul întocmit de expert C.V.M. în varianta de lotizare propusă.

În urmare de întreg materialul probator administrat în cauză şi de considerentele expuse mai sus, instanţa va admite în parte şi în fond acţiune aşa cum a fost precizată de reclamanţii M.S.G. şi M.I., în contradictoriu cu pârâţii P.I. şi P.M., va admite în parte şi în fond cererea reconvenţională aşa cum a fost precizată de  reclamanţii reconvenţionali–pârâţi P.I. şi P.M., în contradictoriu cu pârâţii reconvenţionali-reclamanţi M.S.G. şi M.I..

 Va constata că masa bunurilor supuse ieşirii din indiviziune este compusă din:

-teren curţi construcţii în suprafaţă de 1033 mp, situat în intravilanul com D., jud. M., înscris în CF fila  nr. 488, având nr. top 20, com. D., jud. M., având ca vecinătăţi: la nord M.M. şi R.M.E., la sud C.A., la vest drum naţional DN 57, la est fluviul D.,

-platforma edificata din dale de beton în  suprafaţă de 47 mp, ce face parte din platforma aferentă accesului sudic,

-scara aferenta accesului sudic executata din 51 elemente prefabricate din beton armat,

-cămin de vane, hidrofor şi fântână,

-reţea canalizare  şi fosă septica,

-ziduri de sprijin din zidărie de piatră şi dale prefabricate din beton pentru amenajarea terenului prin terasare de-o parte şi de alta a rigolei, cu înălţime medie de 50 cm şi lungime totală de 48 m,

-rigolă din zidărie de piatră cu dimensiunile în secţiune de 25x70x25 şi lungimea de cca 18 m, 

-zid de sprijin din prefabricate de beton armat reciclate pentru protecţia zonei de construcţie a caselor de vacanţă, cu înălţime medie de 1,50 m şi lungime de 23 m.

 Va constata că asupra imobilelor supus ieşirii din indiviziune sunt coproprietari în indiviziune părţile după cum urmează: reclamanţii-paraţi reconvenţionali Marinescu Sorin, M.I. cu cotă de 1/2 şi pârâţii-reclamanţi reconvenţionali P.I. şi P.M. cu o cotă de 1/2 şi va dispune dispune ieşirea din indiviziune a părţilor, astfel:

Lotul 1 se atribuie reclamanţilor-pârâţi reconvenţional M.S.G. şi M.I. şi se compune din suprafaţa de 516, 50 mp ai imobilului înscris în C.F.X D., nr. top X, identificată pe schiţă cu punctele … pe care este edificat un corp clădire P+M având accesul nordic cu deschidere la DN 57 de 13,10 m şi la Dunăre de 14,62 m, ziduri de sprijin din zidărie de piatră şi dale prefabricate din beton pentru amenajarea terenului prin terasare de-o parte şi de alta a rigolei, cu înălţime medie de 50 cm şi lungime totală de 48 m, rigolă din zidărie de piatră cu dimensiunile în secţiune de 25x70x25 şi lungimea de cca 18 m, urmând ca aceştia să plătească sultă pârâţilor-reclamanţi reconvenţional suma de 3.015 lei.

Lotul 2 se atribuie pârâţilor-reclamanţi reconvenţional P.I. şi P.M. şi se compune din suprafaţa de 516,50 mp. ai imobilului înscris în C.F.X D., nr. top X, identificată pe schiţă cu punctele …  pe care este edificat un corp de clădire  P+M având accesul sudic cu deschidere la DN 57 de 6,50 m şi la Dunăre de 12,84 m, platforma edificata din dale de beton în  suprafaţă de 47 mp ce face parte din platforma aferentă accesului sudic, scara aferenta accesului sudic executata din 51 elemente prefabricate din beton armat, cămin de vane, hidrofor şi fântână, reţea canalizare şi fosa septică,  zid de sprijin din prefabricate de beton armat reciclate pentru protecţia zonei de construcţie a caselor de vacanţă, cu înălţime medie de 1,50 m şi lungime de 23 m, urmând ca acesta să plătească sultă reclamanţilor suma de 8.199 lei.

Va compensa sultele care au fost atribuite părţilor, urmând ca reclamanţii reconvenţionali-pârâţi P.I. şi P.M. să plătească reclamanţilor –pâraţi reconvenţionali  M.S.G. şi M.I. o sultă în cuantum de 5.184  lei.

În raport de faptul că la termenul de judecată din 06.03.2014 reclamanţii  au renunţat la petitul privind obligarea pârâţilor P.I. şi P.M. de a lăsa în folosinţă comună căminul de vane, fântâna şi hidroforul aferente imobilului situat în com. D., jud. M., instanţa va lua act de manifestarea acestora de voinţă.

Având în vedere că la termenul de judecată din 06.03.2014 reclamanţii reconvenţionali –pârâţi au renunţat la petitul privind debranşarea conductei de apă care alimentează domiciliul reclamanţilor şi care trece pe proprietatea pârâţilor, instanţa va lua act de manifestarea de voinţă a acestora.

În raport de  soluţia adoptată, văzând şi prevederile art. 274 alin.(1) coroborat cu art. 276 Cod procedură civilă, va dispune compensarea cheltuielilor de judecata privind onorariile avocaţiale, onorariu expert şi taxele judiciare de timbru, urmând ca reclamanţii pârâţi reconvenţional M.S.G. şi M.I. să plătească pârâţilor reclamanţi reconvenţional P.I. şi P.M. suma de 1.814 lei diferenţă taxe judiciare.