Răspundere civilă delictuală

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA MOTRU

Răspundere civilă delictuală

Cât timp nu s-a făcut dovada prezenţei unor degradări specifice, cauzate de  lucrări miniere, ale terenului achiziţionat de reclamant în 2010, iar unitatea minieră pârâtă şi-a încetat  activitatea încă din anul 1997, nu se poate dispune obligarea pârâtelor la executarea unui  nou curs de apă şi nici la redarea terenului în circuitul agricol.

Prin cererea înregistrată pe rolul  Judecătoriei  Motru sub nr. ……./263/2013 , la data de 24.05.2012, reclamantul K. C. a chemat în judecată pârâtele SNL O. T.-J. şi Exploatarea Mina M., solicitând instanţei ca, prin sentinţa ce se va pronunţa, să dispună obligarea acestora să execute un nou curs de scurgere a apelor ce provin din Mina P. , extrase de pârâte cu pompe şi lăsate să se scurgă pe proprietatea sa , ape care au format propriul curs de trecere pe această proprietate; obligarea pârâtelor să-i redea circuitului agricol terenul pe care scurgerea de ape l-a degradat în urma activităţii de extracţie a minereului subteran şi evacuare a apelor din Mina P. şi de asemenea să se pronunţe o hotărâre prin care să fie abilitat reclamantul să execute lucrările de deviere a cursului apei existent şi redarea terenului în circuitul agricol pe cheltuiala pârâtelor , în cazul în care acestea nu vor înţelege să execute lucrările ele însele, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii sale, reclamantul a arătat că este proprietarul unui teren în suprafaţă de 3000 m.p. , situat în mun. Motru, sat P., jud. Gorj , potrivit contactului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr…./05.10.2010, încheiat la BNP P.O..

Că, la un moment dat pe terenul proprietatea sa a început să apară un ,,ogaş” de scurgere a apelor care a înţeles că provin din evacuarea apelor din subteran , respectiv din activitatea Minei P..

Că, a încercat să ajungă împreună cu pârâtele la o rezolvare pe cale amiabilă a acestei probleme , în sensul ca aceasta să devieze scurgerea apelor pe o altă suprafaţă decât aceea reprezentată de terenul său, însă i s-a replicat că se poate face un nou curs de scurgere , dar tot pe terenul care este al său.

În acest sens a fost întocmit şi un proces-verbal în care nu sunt însă menţionate obiecţiunile sale şi nici propunerea pârâtelor.

Că, este împiedicat să-şi exercite atributele dreptului de proprietate atât în prezent , dar şi pe viitor .

În drept, reclamantul şi-a întemeiat cererea pe disp.art. 1357 şi următoarele C.civil de la 1865.

În susţinerea cererii  reclamantul a depus la dosarul cauzei înscrisuri (filele 4-12 din dosar).

Legal citate,  pârâtele au depus la dosarul cauzei (fila 19 din dosar) adresă prin care au arătat că  a fost înfiinţată SC C. E. O. SA, societate în care a fuzionat şi SNL O. T.-J. )

La data de 23.08.2012 pârâtele au  formulat întâmpinare (filele 27-34 din dosar) prin care au solicitat respingerea acţiunii reclamantului.

Prin întâmpinare pârâtele au invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Minei P. , motivat de faptul că în anul 2010 , an în care reclamantul a cumpărat terenul în litigiu din local. P. , acest pârâu exista pe acest teren.

Au mai arătat pârâtele că, traseul existent al pârâului P. nu este cel iniţial şi Mina M. nu se face vinovată de faptul că proprietarii de terenuri din zonă au modificat acest curs al pârâului pentru a beneficia de apa acestui pârâu.

Că, vecinii reclamantului nu sunt de acord cu modificarea traseului de curgere a acestui pârâu.

Că, îndeplinirea obligaţiei de redare în circuitul agricol este condiţionată de constituirea perimetrului de ameliorare.

Pentru dovada cererii sale, reclamantul a solicitat încuviinţarea probei testimoniale cu martorii M. C. D. şi A. V. şi proba cu expertiza specialitate topografie şi îmbunătăţiri funciare, rapoartele de expertiză fiind întocmite şi depuse la dosarul cauzei de către d-nii experţi I. D. şi d-l expert P. D..

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată şi reţine următoarele:

Pentru o corectă soluţionare a cauzei se impune stabilirea dreptului aplicabil.

În raport de data introducerii acţiunii, sub aspectul normelor de procedură în speţă sunt aplicabile dispoziţiile Codului de procedură civilă de la 1865.

În ce priveşte normele de drept material , se reţine că reclamantul afirmă că, la un moment dat, după achiziţionarea terenului în anul 2010 , pe terenul proprietatea sa  a început să apară un ogaş de scurgere a apelor .

Coroborând această afirmaţie a reclamantului cu împrejurarea că îşi întemeiază cererea pe dispoziţiile art.1357 şi următoarele Cod civil, se apreciază că în speţă sunt aplicabile dispoziţiile Codului civil în vigoare, reclamantul fiind cel care cunoaşte exact momentul la care pretinde că i-a fost afectat terenul.

Asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Mina P., instanţa se va pronunţa cu precădere.

Se apreciază că pârâta are calitate procesuală pasivă , motivat de faptul că între pârâtă şi persoana de la care reclamantul pretinde îndeplinirea obligaţiei există identitatea cerută de lege .În consecinţă, se va respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei.

Asupra fondului cauzei, instanţa reţine următoarele:

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2733/05.10.2010 la BNP P. O., reclamantul K. C. a cumpărat de la numiţii C. N. şi C. V. terenul arabil , situat în intravilanul satului P. , punctul ,,V. C., tarlaua …, parcela …, mun. Motru , jud.Gorj în suprafaţă de 3000 m.p. cu vecini la E – T.N., la V – pârâul P., la S – pârâul P., la N – drum Mina P. (filele 5-6 din dosar).

Prin expertiza specialitatea topografie a fost identificat terenul în litigiu , expertul desemnat precizând că vecinii identificaţi în teren sunt conform actului de proprietate, dar nu se poate pronunţa cu privire la faptul dacă vecinii de la S şi V sunt pârâul P., deoarece nu are date certe despre denumirea celor două canale cu care se învecinează terenul (fila 177 din dosar).

Instanţa va reţine ca reale vecinătăţile înscrise în contractul de vânzare-cumpărare, întrucât aşa cum rezultă din menţiunile contractului , terenul a fost înscris cu aceste vecinătăţi în CF nr…….. a mun. Motru cu număr cadastral …… , conform documentaţiei cadastrale întocmite.

În acest sens, expertul precizează că, terenul reclamantului se învecinează cu un canal care este reprezentat şi pe hărţile cadastrale , ediţia 1987.

Mai precizează expertul topograf (fila 177 din dosar) că, pe hărţile cadastrale nu apare poziţionat canalul care traversează terenul reclamantului , dar conform orto-foto-planurilor din zonă se observă că acest canal exista la data cumpărării terenului de către reclamant.

Martorul ascultat la propunerea reclamantului la fila 155 din dosar arată că pe terenul reclamantului există un şanţ , nefiind vorba despre un canal dalat cu piatră , care a fost poziţionat pe terenul reclamantului înainte ca acesta să cumpere terenul.

În acelaşi sens, martorul ascultat la fila 138 arată că pe terenul reclamantului există un şanţ , dar că acel şanţ a existat anterior achiziţionării terenului de către reclamant.

Coroborând depoziţiilor martorilor şi concluziile rapoartelor de expertiză, se reţine că, la data efectuării expertizei topo cele două guri de mină şi sediul administrativ al Minei P. a erau închise.

În acelaşi sens, expertul abilitat în specializarea îmbunătăţiri funciare a precizat că , suprafaţa de 3000 m.p. proprietatea reclamantului nu prezintă fenomene de degradare specifice lucrărilor miniere şi nu se poate concluziona că pretinsele degradări s-ar datora lucrărilor de extragere a cărbunelui din zonă de către pârâtă (fila 115 din dosar).

Cu privire la canalul despre care reclamantul pretinde că s-a format pe terenul său, expertul abilitat a stabilit că, la momentul actual terenul în litigiu nu prezintă fenomene de degradare cu excepţia faptului că în partea nordică a suprafeţei în litigiu se afla executat un canal marginal la drum cu o lungime de 52,50 m şi care în partea din aval deversează apa în chiuvetă, care în timp s-a transformat într-un ogaş , flancat pe dreapta şi pe stânga cu lemn de esenţă moale (salcie).

A mai stabilit expertul că, referitor la formarea acestui ogaş , rezultă că respectiva formaţiune torenţială (ogaş) exista la momentul când reclamantul a cumpărat terenul în litigiu (fila 116 din dosar).

În raport de probatoriul administrat în cauză, se reţine că în speţă nu sunt întrunite condiţiile de aplicabilitate a dispoziţiilor art.1357 C.civil , potrivit cu care , cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită , săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare.

Se impune aşadar a se verifica îndeplinirea condiţiilor cerute de lege pentru angajarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie a pârâtei, respectiv existenţa prejudiciului , existenţa unei fapte culpabile a pârâtei şi raportul de cauzalitate dintre fapta culpabilă şi prejudiciu.

În speţă, canalul despre care reclamantul afirmă că a apărut la un moment dat pe terenul cumpărat de el , datorită lucrărilor miniere desfăşurate în zonă de pârâte, este un şanţ care exista pe teren încă de la momentul achiziţionării acestuia de către reclamant , aşa cum rezultă din depoziţiile martorilor ascultaţi în cauză , coroborate cu expertizele efectuate.

Nu se poate vorbi despre existenţa unei fapte culpabile a pârâtelor , în sensul art.1357 C.civil..

Astfel, pârâtul solicită obligarea pârâtelor să  execute un nou curs de scurgere a apelor ce provin din Mina P. , extrase de pârâte cu pompe şi lăsate să se scurgă pe proprietatea sa.

Din raportul de expertiză specialitatea topografie  şi  din întâmpinarea depusă la dosar  de SC C. E. O. SA şi înscrisurile depuse la filele 41-43 din dosar,  rezultă că Mina P. şi-a încetat activitatea încă din anul 1997 , astfel încât , după anul 2010, an în care reclamantul a achiziţionat terenul , nu putea deversa ape care să afecteze terenul reclamantului.

În ce priveşte existenţa unui prejudiciu , expertul abilitat în specializarea îmbunătăţiri funciare a precizat că , la momentul efectuării expertizei suprafaţa de 3000 m.p. teren proprietatea reclamantului , din punct de vedere funciar, nu prezintă degradări specifice cauzate de lucrări miniere.

Prin urmare, în cauză nu sunt întrunite condiţiile cumulative cerute de lege pentru angajarea răspunderii civile delictuale a pârâtei.

Faţă de aceste considerente, văzând şi disp.art.1357 şi următoarele Cod civil , se va respinge ca nefondată acţiunea reclamantului.

Domenii speta

Spete similare