Cerere de chemare in judecata

Sentinţă civilă 3034 din 25.10.2012


JUDECĂTORIA MOINEŞTI

Dosar nr. 5814/260/2010

SENTINŢA CIVILĂ nr. 3034/2012 Şedinţa publică de la 25 OCTOMBRIE 2012 - C5 OBLIGAŢIA DE A FACE

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată în data de 04.10.2010 pe rolul Judecătoriei Moineşti, sub nr. 5814/260/2010, reclamanţii au chemat în judecată pârâta UAT, solicitând obligarea acesteia să execute de urgenţă lucrările de reprofilare a albiei râului Trotuş prin readucerea acestuia pe vechiul amplasament, să reamenajeze malul distrus de ape în urma inundaţiilor din iunie 2010, să realizeze de urgenţă lucrări de regularizare a albiei şi de apărare a malului râului Trotuş în zona proprietăţilor reclamanţilor, obligarea pârâtei la plata despăgubirilor pentru prejudiciile materiale suferite, precum şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

în motivarea acţiunii reclamanţii au arătat că sunt coproprietari în indiviziune a unei proprietăţi imobiliare pe malul stâng al râului Trotuş, iar reclamanta este proprietara exclusivă a unei case şi a terenului aferent situat în aceeaşi locaţie.

începând cu 15.06.2010 salariaţi ai aparatului de specialitate al primarului comunei au demarat o serie de lucrări pentru amenajarea unui pod pietonal peste râul Trotuş către localitatea Ciotoşeni. Podul a fost realizat din trei piloni, fiecare compus din 7-10 tuburi din beton cu lungimea de 1 m şi umplute cu balastru, peste care au fost aşezate ţevi metalice cu pardoseala din lemn pe o lungime de 25 m. Această construcţie este ilegală, neautorizată şi neavizată de Administraţia Naţională Apele Romane, Garda Naţională de Mediu sau de Consiliul Judeţean Bacău.

în urma ploilor abundente din luna iunie 2010 apele râului Trotuş au adus aluviuni, formându-se un baraj în calea cursului firesc al râului care şi-a schimbat albia fiind măcinată proprietatea reclamanţilor pe o lungime de 130 m liniari şi o adâncime de peste 10 m, fiind totodată distrusă şi recolta de pe această suprafaţă de teren. Mai mult, pivniţa casei bătrâneşti care se află în coproprietatea reclamanţilor a fost inundată pe o înălţime de 0,7-0,8 m, gardul din lemn a fost distrus pe o lungime de 50 m, fântâna a fost colmatată, fosa septică a fost distrusă.

Casa proprietatea exclusivă a reclamantei a fost afectată în sensul că subsolul cu pereţi drn beton placaţi parţial cu ceramică a fost inundat iniţial pe o înălţime de 1,6 m, rămânând trfterior la 0,8 m după ce râul a revenit parţiaf pe vechea albie, au fost distruse centrala termică de lemne, boilerul, centrala cu panouri solare, două pompe de recirculare a apei, schimbătorul de căldură pentru centrala cu panouri solare, pompa de evacuare a apei de la maşina de spălat rufe, maşina de spălat rufe, mai multe materiale de construcţie, un hidrofor, un polizor, mobilier şi un compresor aer.

în drept, au fost invocate dispoziţiile art. 998-999 cod civil.

în susţinerea acţiunii au fost depuse înscrisuri.

Acţiunea a fost timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 1199 lei şi timbru judiciar de 5 lei.

Legal citată, pârâta UAT a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii. Pârâta a arătat că până în ziua inundaţiilor trecerea peste râul Trotuş se făcea pe un pod amenajat de cetăţenii care locuiesc pe malul drept al râului. UAT deţinea la acea dată un proiect pentru construirea unui pod însă lucrările de construcţie nu au putut fi demarate întrucât nu era asigurată finanţarea. Având în vedere că în urma viiturii puntea existentă a fost distrusă şi s-a creat o situaţie de urgenţă, s-a luat hotărârea de a se construi o punte pietonală provizorie.

Pârâta a mai arătat că reclamanţii nu au tăcut dovada proprietăţii terenului care a fost distrus de viitură, deşi le-a solicitat acestora acest lucru prin adresa nr. 3770/03.11.2010.

Prin precizările depuse la dosarul cauzei în data de 24.11.2011, pârâta a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, excepţia inadmisibilităţii, precum şi chemarea în garanţie a Administraţiei Naţionale Apele Române şi Administraţia Bazinală de Apa Şiret.

Pârâta a depus la dosarul cauzei înscrisuri.

Prin încheierea din 08.03.2012 instanţa a admis excepţia netimbrării cererilor de chemare în garanţie, anulând cererile de chemare în garanţie ca netimbrate. Totodată, prin aceeaşi încheiere instanţa a luat act că reclamanţii au renunţat la capătul nr. 1, 2 şi 3 din cererea de chemare în judecată.

Prin încheierea din 03.05.2012, instanţa a luat act că reclamanta FC a renunţat la capetele 1, 2 şi 3 din cererea de chemare în judecată.

Prin precizările depuse în scris de reclamanţi la termenul din 04.10.2012 s-a majorat petitul acţiunii în pretenţii la suma de 27208,4 lei, fiind depusa la dosarul cauzei şi diferenţa de taxă judiciară de timbru în cuantum de 508,4.lei.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa retine următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată astfel cum a fost precizată, reclamanţii au solicitat instanţei obligarea pârâtei UAT la plata sumei de 27208,4 lei lei cu titlu de despăgubiri ca urmare a amenajării neautorizate a unui pod peste râul Trotuş, construcţie datorită căreia proprietatea reclamanţilor a fost afectată ca urmare a inundaţiilor produse în anul 2010.

în ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei instanţa ia act că pârâta a arătat că renunţă la această excepţie.

în ceea pe priveşte excepţia inadmisibilităţii instanţa reţine că reclamanţii au formulat o acţiune în pretenţii împotriva persoanei pe care o consideră vinovată de producerea prejudiciului proprietăţii acestora.

Potrivit art. 998 din vechiul cod civil, orice faptă a omului, care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat, a-1 repara. Or, prin acţiunea introdusă pe rolul instanţei, reclamanţii au înţeles să solicite repararea prejudiciului de la persoana pe care o consideră vinovată de producerea acestuia, respectiv pârâta din prezenta cauză.

în aceste condiţii, raportat la dispoziţiile art. 998-999 din vechiul cod civil, instanţa apreciază că reclamanţii pot introduce o astfel de acţiune, urmând ca în cadrul desfăşurării procesului să-şi dovedească pretenţiile precum şi culpa persoanei împotriva căreia au înţeles să se îndrepte.

Având în vedere cele arătate mai sus instanţa va respinge excepţia inadmisibilităţii invocată de pârâtă, ca nefondată.

Pe fondul cauzei, instanţa reţine că în perioada 2005-iunie 2010 pârâta a efectuat lucrări pentru amenajarea unui pod pietonal peste râul Trotuş către localitatea Ciotloşeni. Această construcţie nu a respectat soluţia tehnică din Avizul de gospodărire a apelor nr. 323/22.01.2010, astfel cu reiese din adresa nr. 2890/CA/l 6.07.2010 a Administraţiei Bazinale de Apă Siret(fila 13 dosar), pârâta fiind direct răspunzătoare de modul de realizare a lucrărilor proiectate şi pentru care s-a obţinut aviz de gospodărire a apelor, aşa cum reiese din adresa nr. 2285/23.06.2010 a Administraţiei Bazinale de Apă Siret(fila 16-17 dosar).

De asemenea, din cuprinsul adresei Administraţiei Naţionale Apele Române nr. 862/28.04.2006(fila 26 dosar) către reclamantul Funduc loan reiese că pârâta a fost somată să demoleze urgent lucrările de construire a podului peste râul Trotuş în punctul Ciotoşeni începute în anul 2003, lucrări ce constituie obstacol în calea curgerii normale a apelor.

în urma inundaţiilor din luna iunie 2010, apele au adus aluviuni care au format un baraj datorită construcţiei efectuate de pârâtă în apropierea proprietăţilor reclamanţilor, în acest fel apa râului Trotuş fiind deviată spre proprietatea acestora unde a fost inundat subsolul.

Martorul arată că la inundaţiile din luna iunie 2010, apa a adus aluviuni care au inundat spaţiul de sub podul construit de pârâtă, inundând mai multe grădini printre care şi grădina reclamantului Funduc loan precum şi beciul reclamantei. Apa a distrus uşile de la

intrarea în beci, centrala de încălzire pe lemne, două pompe de apă, mai mulţi saci de ciment, un polizor, un polidisc, o bormaşină, un compresor, două dulapuri de lemn, două boilere, un hidrofor, o maşină de spălat rufe, două calorifere de tablă.

Din declaraţia martorului Covaci Dumitru instanţa reţine că în perioada 2005-iunie 2010, la o distanţă de aproximativ 70 de metri de proprietatea reclamantei a fost construită o punte peste râul Trotuş de către pârâtă. La inundaţiile din iunie 2010 apa a venit cu buşteni de brad formând un baraj în zona celor doi stâlpi de susţinere ai punţii. Apa a intrat în beciul reclamantei până la o înălţime de 1-1,6 m, în acest beci aflându-se o centrală pe lemne, un boiler pentru centrală, un boiler pentru panouri solare, două pompe pentru centrală, o pompă pentru evacuarea apei de la maşina de spălat, o maşină de spălat automată, un hidrofor, un polizor, materiale de construcţii, respectiv ciment, gresie, faianţă, un dulap din lemn, un (î^mpresor de aer, două calorifere, două uşi antifoc, 55 gabioane de sârmă.

Din declaraţia martorului instanţa reţine că la inundaţiile din luna iunie 2010 apa a ajuns în apropierea caselor reclamanţilor la o distanţă de aproximativ 6-7 metri şi că este posibil ca tuburile din beton montate pentru a se putea traversa râul Trotuş să fi constituit un obstacol în calea apei.

Din declaraţia martorului instanţa reţine că inundaţiile din anul 2010 au afectat mai multe proprietăţi de-a lungul albiei râului Trotuş, nu numai proprietatea familiei Funduc.

Potrivit art. 998 din vechiul cod civil, orice faptă a omului, care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat, a-1 repara, iar potrivit art. 999 din vechiul cod civil, omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar şi de acela ce a cauzat prin neglijenţa sau prin imprudenţa sa.

Din interpretarea prevederilor legale arătate mai sus rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale este necesar să fie întrunite în mod cumulativ mai multe condiţii, şi anume: existenţa unei fapte ilicite, vinovăţia celui căruia i se impută fapta ilicită, existenţa unui prejudiciu şi existenţa unei legături de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu.

" Cu privire la prima condiţie de admisibilitate a cererii întemeiată pe dispoziţiile art. 998-999 C. civ, respectiv săvârşirea cu vinovăţie a unei fapte ilicite, instanţa reţine că din probele administrate în prezenta cauză reiese că pârâta a construit un pod pietonal peste râul Trotuş către localitatea Ciotloşeni, însă această construcţie nu a respectat soluţia tehnică din avizul de gospodărire a apelor nr. 323722.01.2010, astfel cu reiese din adresa nr. 2890/CA/l 6.07.2010 a Administraţiei Bazinale de Apă Siret(fila 13 dosar).

Fapta ilicită săvârşită de pârâtă, a produs un prejudiciu constând în inundarea beciului pârâţilor şi distrugerea mai multor bunuri depozitate în interiorul acestuia. Producerea acestor prejudicii au avut drept cauză fapta pârâtei de a ridica un pod pietonal care nu a respectat soluţia tehnică din Avizul de gospodărire a apelor nr. 323/22.01.2010, rezultând că între fapta ilicită şi prejudiciu există raport de cauzalitate.

în ceea ce priveşte cuantumul despăgubirilor solicitate instanţa reţine că deşi reclamanţii au majorat petitul acţiunii la suma de 27208,4 lei, aceştia au depus la dosarul cauzei o ofertă de preţ privind valoarea bunurilor pe care o solicită doar pentru suma de 24218,40 lei(fila 149 dosar).

Astfel, în temeiul art. 998, 999 cod civil, urmează a admite în parte acţiunea, urmând a obliga pârâta UAT să plătească reclamanţilor suma de 24218,40 lei cu titlu de despăgubiri.

în temeiul art. 274 cod procedură civilă, având în vedere culpa procesuală a pârâtei, instanţa va obliga pârâta să plătească reclamanţilor suma de 3064,10 lei cheltuielilor de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar şi onorariu avocat.

ii