Chemare in judecata

Sentinţă civilă 3427 din 21.11.2012


Dosar 387/260/2012

s.c.3427/21.11.2012

Deliberând asupra acţiunii civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea inregistrată pe rolul Judecătoriei Moineşti sub nr.3959/260/2010 din data de 12.07.2010, reclamantul A.A. a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să constate, in contradictoriu cu pârâta Unitatea Administrativ Teritorială - oraşul Comăneşti, jud. Bacău, că este proprietar asupra locuinţei situate in intravilanul oraşului Comăneşti, jud. Bacău.

In motivarea cererii, reclamantul a arătat că, in anul 2006, a edificat pe terenul proprietatea tatălui său, A.A., cu acordul acestuia, prin muncă proprie, o casă compusă din 5 camere, construită din lemn şi acoperită cu acoperiş bituminat. Deşi foloseşte această locuinţă fără a fi tulburat de nimeni şi fără să fi existat vreodată vreun litigiu, nu posedă acte de proprietate pentru ea, nu are autorizaţie de construcţie pentru ea şi nu poate achita impozitul la primărie.

Acţiunea este legal timbrată cu taxa judiciară de timbru de 2336 lei şi timbru judiciar de 3 lei.

In dovedirea cererii, reclamanta a depus înscrisuri (filele 5-8).

In drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art.lll Cod proc. civ.

Pârâtul, legal citat, nu a depus întâmpinare, insă in faţa instanţei s-a arătat de acord cu admiterea acţiunii..

La termenul de judecată din 29.10.2010, instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a U.A.T. Comăneşti şi a fost introdus in cauză in calitate de pârât A. A..

Instanţa a încuviinţat pentru reclamant proba cu înscrisuri, 2 martori, interogatoriul pârâtului şi proba cu expertiza in construcţii.

Instanţa a luat interogatoriul pârâtului şi a audiat martorii C A şi G V.

La dosarul cauzei s-a depus raport de expertiză întocmit de expert F L.

Analizând probele administrate în cauză, instanţa a constatat următoarele:

Prin sentinţa civilă nr.l32/18.01.2000, pronunţată de Judecătoria Moineşti in dosarul nr.527/99/29.01.1999, s-a dispus intre altele ieşirea din indiviziune a părţilor şi a atribuit Lotul nr.l pârâtului A.A.compus din construcţie formată din casă cu 2 camere, sală, bucătărie şi magazii şi suprafaţa de 472 mp teren intravilan la pct. Acasă, pe care se află construcţiile susmenţionate, situat in oraş Comăneşti, învecinate cu N,V - str. 7 Noiembrie, S- C I, E- pârâul Şupân.

In cursul anului 2006, cu acordul pârâtului, reclamantul a edificat pe terenul acestuia susmenţionat o construcţie cu destinaţia de locuinţă, cu regim de înălţime parter, pe fundaţie de beton, structură de lemn masiv cu OSB la exterior şi termosistem format din polistiren 10 cm şi tencuială exterioară, iar la interior placată cu panouri din gipscarton tip RIGIPS şi vată minerală cu învelitoare tip ONDULINE.

Construcţia cu suprafaţă de 53,14 mp este formată din cameră de zi, bucătărie cu cămară, baie şi centrală termică, şopron din lemn cu suprafaţă de 24,7 mp.

Acest imobil este identificat conform anexelor nr.l şi 2 la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit in cauză de expert F L.

Fiind audiată in cauză, martora C A a declarat că este vecină cu pârâtul şi are cunoştinţă de faptul că reclamantul a edificat in perioada 2005-2006 o casă pe terenul ce aparţine tatălui său, exclusiv pe cheltuiala sa şi făcând credite in acest sens. Pârâtul a fost de acord cu această construcţie şi nu au existat conflicte intre cei doi cu privire la proprietarul construcţiei.

Declaraţiile acestui martor se coroborează cu declaraţiile martorului G V.

Cu prilejul interogatoriului luat pârâtului, acesta a declarat că reclamantul a edificat in anul 2006 o casă compusă din 5 camere, construită din lemn, acoperită cu onduleu, situată pe terenul proprietatea sa şi care se învecinează pe două laturi cu restul proprietăţii sale, pârâul Şupân şi C F. De asemenea, a arătat că este de acord ca instanţa să pronunţe o hotărâre prin care să se constate calitatea reclamantului de proprietar asupra acestei case.

Potrivit art.lll Cod proc. civ., partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenţei sau neexistenţei unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului.

Instanţa consideră că este admisibilă cererea in constatare întrucât, conform actelor aflate la dosar, reclamantul este in posesia imobilului, nu

este împiedicat in exercitarea posesiei asupra acestuia şi are interes să se constate dreptul său de proprietate asupra imobilului.

Din probele administrate in cauză rezultă că reclamantul a edificat in cursul anului 2006 prin mijloace proprii o casă de locuit pe terenul aparţinând pârâtului situat in Comăneşti, cu acordul acestuia.

Potrivit art.492 Cod civ (de la 1864), orice construcţie, plantaţie sau lucru făcut in pământ sau asupra pământului, sunt prezumate a fi făcute de către proprietarul acelui pământ, cu cheltuiala sa şi că sunt ale sale, până ce se face dovada contrară. Acest text legal instituie o prezumţie relativă potrivit căreia proprietarul unui teren este şi titularul dreptului de proprietate asupra construcţiilor edificate pe acesta in virtutea accesiunii imobiliare artificiale.

Această prezumţie poate fi înlăturată prin dovada contrară, a faptului că o altă persoană decât proprietarul terenului este proprietarul construcţiilor aflate pe acesta. In prezenta cauză, această dovadă contrară a fost făcută de către reclamant in sensul că, in baza acordului pârâtului, proprietar al terenului, a edificat cu mijloace proprii o casă de locuit pe terenul respectiv.

Practic, se poate aprecia că intre părţi a intervenit o convenţie in baza căreia reclamantul a dobândit de la pârât dreptul de a construi in nume propriu pe terenul acestuia. Ca o consecinţă a dreptului de construire se naşte dreptul de proprietate al reclamantului asupra construcţiei respective.

La aprecierea temeiniciei cererii de chemare in judecată, instanţa va avea in vedere şi dispoziţiile art.969 Cod civ. potrivit cărora convenţiile legal făcute au putere de lege intre părţile contractante. Convenţia dintre părţi este dovedită prin mărturisirea pârâtului, precum şi prin declaraţiile martorilor audiaţi in cauză.

în consecinţă, instanţa, apreciind întemeiată acţiunea reclamantului, urmează a o admite şi va constata că reclamantul este titularul dreptului de proprietate, dobândit prin edificare in anul 2006, asupra unui imobil casă de locuit, regim de înălţime parter, in suprafaţă construită de 53,14 mp, situat in loc. Comăneşti, jud. Bacău, pe terenul proprietatea pârâtului, in suprafaţă de 472 mp, imobil identificat conform anexelor nr.l şi 2 la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit in cauză de expert F L.

Ţinând seama de dispoziţiile art.274 alin.l Cod proc. civ., precum şi de principiul disponibilităţii care guvernează procesul civil, instanţa va lua act că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

După înregistrarea acţiunii reclamantului la instanţă, s-a stabilit in sarcina acestuia obligaţia de a plăti o taxă judiciară de timbru de 1311 lei. Reclamantul a achitat 50 de lei, rămânând de achitat o diferenţă de 1261 lei.

Prin încheierea din data de 10.11.2010, s-a admis cererea de ajutor public judiciar formulată de reclamant şi s-a dispus scutirea acestuia de la plata taxei judiciare de timbru.

In urma evaluării imobilului ce face obiectul acţiunii prin raportul de expertiză întocmit in cauză, a fost recalculată taxa judiciară de timbru, stabilindu-se că reclamantul are de achitat o diferenţă de 2286 lei, sumă plătită, conform chitanţei depuse la dosarul cauzei.

Potrivit art.18 din O.U.G. nr.51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civilă, cheltuielile pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri prin încuviinţarea ajutorului public judiciar vor fi puse în sarcina celeilalte părţi, dacă aceasta a căzut în pretenţiile sale. Partea căzută în pretenţii va fi obligată la plata către stat a acestor sume.

Prin urmare, instanţa urmează să oblige pârâtul la plata către stat a sumei de 1261 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat