Disp. art. 2539 alin. (2) teza a II-a din C.Civ.

Data publicare portal: 23.03.2021

Prin Sentinta civila nr.... din data de ... pronuntata de Judecatoria ….s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale  active invocată de către pârâtă, s-a admis excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune invocată de pârâtă.

S-a respins cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantă.... în contradictoriu cu pârâta B.I.N, ....ca prescrisă

S-a constatat ca definitiv onorariu de expert în sumă de ..... lei, pentru efectuarea expertizei de către d-nul  M.I..

S-a dispus darea în debit a reclamantei cu suma de ..... lei, reprezentând diferenţă onorariu expert majorată pentru expertiza specialitatea electroenergetică, plata sumei de ..... lei efectuându-se către d-nul expert M.I..

A fost obligată reclamanta la plata către pârâtă a sumei de ..... lei, cu titlul de cheltuieli de judecată (onorariu avocat).

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de ..., sub nr.... reclamanta  .... a solicitat instanţei ca în contradictoriu cu pârâta V.I.N. să dispună, obligarea acestuia la plata sumei de ..... RON, reprezentând energie electrica consumata si necontorizata, urmare a unei intervenţii neautorizate asupra aparatului de contorizare, din care suma de .....lei reprezintă contravaloarea facturii de servicii verificare instalaţie contorizare, factura cu nr. .....

În fapt, între .... şi V.I.N. s-a încheiat contractul de furnizare a energiei electrice la consumatori casnici nr. ....ce are ca obiect furnizarea energiei electrice la locul de consum indicat si reglementarea raporturilor dintre furnizor si consumator privind furnizarea, condiţiile de consum, facturarea si plata energiei electrice. In baza contractului anterior-menţionat şi ataşat cererii de chemare în judecata, pârâtului i s-a atribuit codul de client .....

Conform contractului încheiat între parţi, furnizorul avea obligaţia sa furnizeze consumatorului energie electrica si sa factureze acestuia energia electrica furnizata (art. 6 lit. a şi lit.c), iar paratul avea obligaţia corelativa de a achita integral si la termen contravaloarea energiei electrice furnizate (art. 7 lit. c)

In conformitate cu acelaşi contract, furnizorul are dreptul sa verifice contorul periodic, la termenele stabilite de legislaţie si la sesizarea scrisa a consumatorului (in cazul sesizărilor ce se dovedesc a fi nejustificate costul verificărilor va fi suportat de consumator, conform tarifelor in vigoare) sau ori de cate ori este necesar (art. 6 lit. d), iar potrivit art. 6. lit. h, furnizorul are dreptul sa aplice prevederile legislaţiei in vigoare in cazul in care constata consum fraudulos de energie electrica Si intervenţii necontrolate sau intenţionate la instalaţiile furnizorului

In acest sens, învederează faptul ca la data de ...., au fost efectuate verificări ale instalaţiei de alimentare si măsurare a energiei electrice, proprietatea operatorului de distribuţie de către delegaţii departamentului specializat din cadrul ..., mandatat prin contract de prestări servicii de către operatorul de distribuţie. ...., la locul de consum aparţinând debitorului.

Urmare a verificărilor întreprinse, au fost constatate o serie de nereguli în ceea ce priveşte măsurarea şi contorizarea energiei electrice consumate efectiv, după cum urmează:

-se înlocuieşte contorul si se trimite la un laborator metrologic autorizat în vederea verificării acestuia, sigiliu laborator metrologic autorizat in vederea verificării acestuia, sigiliu aplicat furnizor violat, sigiliu metrologic cu cifre si litere incomplete, şuruburi metrologice acţionate

Toate aceste fapte făceau ca energia electrica consumata să nu mai fie înregistrată în totalitate de contor.

Reclamanta a menţionat ca acţiunea de verificare, respectiv control, efectuata de reprezentanţii operatorului de distribuţie la punctul de consum al pârâtului s-a derulat in conformitate cu prevederile art.104, alin. 1 si 2 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori, aprobat prin HG 1007/2004, potrivit cărora grupurile de măsurare utilizate in decontare, indiferent de fowl unde sunt montate, aparţin operatorului de reţea si se montează numai de către acesta si operatorul de reţea asigura procurarea, verificarea şi montarea grupurilor de măsurare pentru consumatori [… precum şi in conformitate cu prevederile art. 10 lit. c din contractul de furnizare încheiat cu paratul.

Faţă de situaţia de fapt constatata ca urmare a verificărilor întreprinse la data menţionata mai sus, reprezentanţii departamentului specializat au procedat la inventarierea receptoarelor electrice fiind întocmită Note de constatare nr..... ataşata prezentei cereri de chemare in judecata si au înlocuit aparatul de măsurare a energiei electrice, conform Bonului de mişcare cu numărul .....

Verificările asupra instalaţiei electrice si inventarierea receptoarelor electrice existente la locul de consum in cauza s-au efectuat in prezenta si cu acordul numitei V.I.N, în calitate de proprietar, note de constatare fiind însuşita de către acesta prin semnătura.

In conformitate cu Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012 si cu Hotărârea nr. 1007/2004 pentru aprobarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice la consumatori, contorul tip ..., seria ..., a fost înlocuit iar contorul vechi a fost sigilat cu sigiliu de unica folosinţa nr. .... si ridicat conform bonului de mişcare nr......

In urma transmiterii contorului la un laborator metrolodic autorizat în vederea verificării, laboratorul a confirmat existenta unei intervenţiei neautorizate.

Cu ocazia verificării instalaţiei de alimentare si măsurare a energiei electrice, aşa cum se menţionează şi în Nota de constatare nr. ....., s-a constatat existenta unor acţiuni menite sa sustragă energie electrica prin ocolirea echipamentelor de măsurare, astfel ca in cauza ne aflam in prezenta unor intervenţii neautorizate exercitate asupra aparatului de măsurare a energiei electrice, motiv pentru care energia electrica era consumata in afara cadrului legal, fiind identificate o sene de nereguli asupra grupului de măsurare a energiei electrice.

Reclamanta a arătat faptul ca distribuţia, furnizarea si consumul de energie electrica sunt activităţi ce beneficiază de o reglementare legala stricta, iar fată de neregulile existente la punctul de consum al paratului, respectiv faptul ca se consume energie electrica fără ca acest consum să fie contorizat corespunzător de către aparatul de măsurare, in cauza ne aflam în prezenţa unui consum fraudulos de energie electrică, aşa cum acesta este definit de prevederile art. 90. alin. 2, lit. b din Hotărârea nr.1007/2004 pentru aprobarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice la consumatori.

Ca urmare a celor constatate si menţionate în Nota de constatare nr. .... si in conformitate cu contractul încheiat intre părţi (Anexa 3 - Capitolul Recuperarea energiei electrice in cazul consumului fraudulos) si cu prevederile Hotărârii nr.1007/2004 pentru aprobarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice la consumatori, s-a procedat la evaluarea energiei electrice consumata si neînregistrata si stabilirea energiei de recuperat (în kWh) pentru perioada ....., în cauză fiind incidente prevederile art. 142 din Hotărârea nr. 1007/2004 pentru aprobarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice la consumatori.

Verificările întreprinse de reprezentanţii operatorului de distribuţie/furnizor precum si suportarea de către parat a costurilor generate de lucrările de demontare, verificare si remontare, precum si a costului energiei electrice recalculate in cazul depistării situaţiilor de sustragere de energie, sunt măsuri legale potrivit art. 109 alin. 2 din Hotărârea nr. 1007/2004 pentru aprobarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice la consumatori: In cazul in care deteriorarea grupului de măsurare, in orice mod, se produce din vina consumatorului, acesta va suporta costul reparaţiei si al lucrărilor de demontare, verificare si remontare, precum si costul energiei electrice recalculate.

In ceea ce priveşte factura nr. ... din ...., în valoare de .....lei, aceasta reprezintă costurile verificărilor efectuate la locul de consum ai pârâtului, precum şi costurile de demontare şi montare contor, iar suportarea acestor costuri de către pârât este pe deplin justificată prin prisma prevederilor legale menţionate mai sus.

De asemenea. învederăm faptul ca facturarea, respectiv emiterea facturilor se realizează in conformitate cu prevederile art. 155, alin. 28 din Codul fiscal, potrivit cărora: semnarea si stampilarea facturilor nu constituie elemente obligatorii pe care trebuie sa le conţină factura.

In drept au fost invocate dispoz. art.Noul Cod de procedura civila : art. 150, alin. 1 si 2, art. 194-204, art. 223, alin. 3, art. 277, art. 453, art. 628, alin. 2, art. 662;Vechiul Codul Civil: art. 484, art. 493, art. 494, art. 969 si următoarele, art. 997, art. 1.073, art. 1.618,art. 1.691;Noul Cod Civil art. 1.270, art. 1.345, art. 1.516, art. 1.535;Codul de Procedura Fiscala (OG 92/2003): art. 120, alin. 7; Codul Fiscal: art. 155, alin. 28;Art. 156 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice, aprobat prin HG 1007/2004; Decizia A.N.R.E. nr. 57 din 11 octombrie 1999 pentru aprobarea contractelor-cadru de furnizare a energiei electrice; Ordinul nr. 5 din 21 februarie 2003 privind modificarea contractelor-cadru de furnizare a energiei electrice; Vechea lege a energiei electrice nr.13/2007 publicata în Monitorul Oficial, Partea I nr. 51 din 23/01/2007,Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 485/16 iulie 2012.

In susţinerea cererii reclamantul a depus înscrisuri ( f. 7-63).

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 627,73 lei (f.64).

Prin rezoluţia din data de ....., instanţa i-a spus în vedere reclamantei să complinească lipsurile cererii de chemare în judecată şi să precizeze cauza cererii de chemare în judecată, respectiv răspundere civilă delictuală sau contractuală.

Prin răspunsul din data de ...., reclamanta a precizat că având în vedere că pârâtul a încălcat o serie de obligaţii derivând din raporturile specifice de furnizare a energiei electrice, pârâtul având calitatea de abonat al acestor servicii, răspunderea este una contractuală, prejudiciul reclamat fiind rezultatul nerespectării unor obligaţii specifice şi nu a uneia generale.

Pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune in răspundere civila delictuala si îmbogăţire fără just temei, motivat pe următoarele :

Reclamanta solicita obligarea sa la plata sumei de .....lei ce ar reprezenta c/v Facturii Nr. ..... in valoare de .....lei cu termen de scadenta la data de .... si Factura nr. .... în valoare de ... lei cu termen de scadenta la data de .... al căror termen de prescripţie a dreptului de a cere s-a împlinit încă din data de ..... raportat la termenul de scadenta al acestora care a fost data de  .....

In raport de data introducerii acţiunea acesta fiind introdusa cu mult peste împlinirea termenului de prescripţie, este evident ca aceasta a fost introdusa cu mult peste termenul general de prescripţie de trei ani prevăzut de dispoziţiile art. 2517 Cod civil

Momentul de la care curge dreptul de a cere este data de .... termenul fiind împlinit încă din data de .... neintervenind nici o cauza de întrerupere sau suspendarea a prescripţiei.

O ultimii excepţie ce o care o ridică în fata instanţei de judecata, este aceea ce priveşte lipsa calităţii procesuale active a reclamantei raportat la faptul ca nu-si justifica în nici un fel calitatea de titular al dreptului pretins in raport de următoarele:

Aşa cum încearcă sa dovedească reclamanta şi aşa cum motivează, se poate observa ca cele doua facturi refuzate la plata sunt emise în baza actelor de constatare încheiate de către o entitate distinctă şi anume de către o cu totul altă societate comerciala si anume ..... care are calitatea de operator de distribuţie si care este proprietarul reţelei electrice ce se susţine a fi fost fraudată si care conform prevederilor art. 60, art. 80 si art. 130 din Ordinul ANRE 64/2014 aşa cum a fost modificat şi completat prin Ordinul ANRE nr.121/2015 este societatea care poate emite pretenţii de recalculare şi solicitare despăgubiri ce ar reprezenta energie electrică neînregistrată în cadrul contractual şi care nu este atributul furnizorului ..... reclamanta din cauza de faţă.

Invocarea de către reclamanta a sintagmei de consuni fraudulos nu poate fi acceptata atâta timp cât, a pune in discuţie fapta de consum fraudulos, trebuieşte stabilita săvârşirea infracţiunii de furt de energic electrică reglementata ca fiind infracţiune de dispoziţiile Legii 123/2012 raportat la prevederile art. 228 Cod penal..

In acelaşi sens sunt si dispoziţiile Ordinului ANRE nr. 64/2014 ce aproba regulamentul de furnizare a Energiei Electrice -Art. 60-alin.l.

Prin urmare, aşa cum a statuat si Autoritatea Naţionala de Reglementare în Domeniul Energiei Electrice prin adresa remisa instanţei de judecata sub nr. ....., doar  existenta unei fapte penale constatata prin hotărâre judecătoreasca definitiva constând in sustragerea de energie electrica (consum fraudulos) îndreptăţeşte atât operatorul de distribuţie cit si furnizorul sa reclame încetarea contractului de distribuţie sau furnizare de energie electrica, acesta fiind operatorul de distribuţie -respectiv societatea terţa .... . in reţelele căruia s-ar fi intervenit in mod ii Ic gal prin acţiune neautorizata ce se susţine a fi fost efectuata de consumator asupra contor sau grup de măsura aflate la consumator sau prin legarea directa la reţeaua de energie electrica care aparţine operatorului de distribuţie..

Pe aceste considerente, calitatea procesuala activa de a cere consumatorului ce se dovedeşte a fi vinovat de săvârşirea faptei de consum fraudulos de energie electrica o are operatorul de distribuţie ..... si nu reclamanta de azi  .....

Facturarea energiei electrice consumate in mod fraudulos nu are caracterul unei activităţi de furnizare pentru a putea fi invocată o răspundere contractuala, întrucât este evident ca acest tip de consum excede cadrului contractual, fiind vorba de un consum de energie electrica nelegal, daca acesta se dovedeşte ca a fost săvârşit de parte, direct din reţeaua operatorului de distribuţie..

In esenţa si de drept, facturile emise pentru recuperarea energiei electrice ce s-ar fi consumat fraudulos de către o persoana, se facturează de drept şi în fapt, prestarea serviciului de distribuţie precum si recuperarea costurilor operatorului de distribuţie constând in energie electrica consumata direct din reţeaua acestuia şi neînregistrată pentru a fi facturata de furnizor - reclamanta din cauza.

In plus, operatorul de reţea  ..... , este operatorul de măsurare a energiei electrice, este proprietara contorului si a energiei electrice tranzitate prin reţeaua acesteia si nu a reclamantei de azi.

In ceea ce priveşte fondul cauzei cererea reclamantei urmează sa fie respinsă în raport de următoarele:

In cauza de faţă se descrie în cerere ca fiind acela de a consuma energie electrica in mod fraudulos invocându-se o constatare înscrisa in nota de constatare ataşata de către reclamanta si in baza căreia a emis cele doua facturi refuzate de la plata si acceptat refuzul conform dovezilor anexate.

In ceea ce priveşte contorul la care se face referire precizează ca acesta nu se află în incidenţa locuinţei sale ci acesta se află montată în spaţiu public unde are acces a intervină orice persoană .

In nota de constatare nu se înscrie ca s-ar fi sustras energie electrica fiind înscrise decât simple suspiciuni referitoare la faptul ca ar fi existat deficienţe în ceea ce priveşte branşamentul electric şi nu contorul de decontare cu ...

In ceea ce priveşte instituţia juridica a răspunderii civile delictuale în forma răspunderii pentru fapta proprie acţionează nu numai principiul prezumţiei de nevinovăţie cit si principiul "in dubio pro reo, "principiu in baza căruia lipsa probelor certe dincolo de orice îndoiala rezonabila cu privire la identitatea persoanei care ar fi săvârşit fapta delictuala si la vinovăţia sa persoana respectiva nu poate fi trasa la răspundere.

Pentru angajarea răspunderii contractuale, este necesară întrunirea cumulativă a condiţiilor obligatorii şi anume existenţa unor raporturi contractuale, neîndeplinirea şi îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale, săvârşirea unei fapte ilicite şi crearea unui prejudiciu şi existenta unei legături de cauzalitate între prejudiciu şi nerespectarea obligaţiilor contractuale, precum si vinovăţia părţii care a cauzat prejudiciul.

În cazul de faţă, aşa cum rezultă din înscrisurile aflate la dosar respectiv nota de constatare şi soluţia în dosarul penal .... prin Ordonanţa nr. .... de clasare ce a avut ca obiect plângerea penala formulată de operatorul de reţea .... reţinându-se că în cauza, consumatorul a respectat obligaţiile contractuale, păstrând intacte sigiliile contorului, plombele operatorului de reţea de la capacul de borne cât si la Blocul de Măsura si Protecţie adică obligaţiile asumate  prin contract si respectate.

Cum în cauza s-au efectuat cercetări penale împotriva sa, la plângerea penală formulată de operatorul de reţea ..... -actualmente .... prin schimbarea de denumire, cercetări ce au făcut obiectul Dos penal nr. .... în care s-a dispus clasarea nefiind nici un indiciu ca ar fi existat fapta sesizată şi care să conducă la ideea ca s-a comis infracţiunea de furt energie electrica de către  pârâtă, este exclusa orice fapta ilicita ce se încearcă a se imputa noua.

In acest context nu exista nici o răspundere contractuala si nici una delictuala a noastră, reclamanta nefăcând dovada furnizării serviciilor, iar sub aspectul consumului fraudulos de energic electrica chiar daca s-ar fi probat existenta unei pagube produse prin infracţiune, acesta ar viza nu patrimoniul reclamantei respectiv a furnizorului de energie electrica .... ci pe cel al operatorului de distribuţie a energiei electrice .....-fosta ..... care ar putea avea calitate procesuala activa.

Totodată dacă s-ar retine eventuale erori de înregistrare acestea nu se datorează vreunei culpe a sa, iar o eventuala recalculare se poate face numai pentru perioada de 3 luni anterior încheierii notei de constatare si numai în baza Ordinului ANRE nr. 18/2005 respectiv pentru o perioada de cel mult 3 si numai cu acordul sau conform prevederilor art. 4-alin. 3 lit. b si c act normativ ce aproba procedura de recalculare consum in situa ţii lei n care se pretinde si se invoca un consum fraudulos de energie electrica in afara cadrului contractual.

In raport de aceste considerente cere sa se reţină ca lipsesc doua elemente esenţiale ale răspunderii civile delictuale si anume săvârşirea faptei ilicite de către pârât si vinovăţia neexistând nici un indiciu clar ca pârâtul a acţionat asupra sigiliilor fiind mai degrabă o situaţie abuziva.

In drept, au fost invocate dispoziţiile art. 205 şi următoarele C.pr.civ..

In susţinerea întâmpinării au fost depuse la dosar înscrisuri (f. 85-88).

In cursul cercetării judecătoreşti a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar şi proba cu expertiza specialitatea electroenergetica întocmită de expert M.I.. ( f. 134-150).

Instanţa în temeiul art.255 C.pr.civ. rap. la art.258 C.pr.civ. a încuviinţat pentru părţi probele propuse ca fiind pertinente, concludente şi utile cauzei.

La data de ....., a fost depus raportul de expertiza specialitatea electroenergetică, efectuat de către d-nul expert M.I. (f.132-141).

Analizând actele şi lucrările dosarului,  instanţa,  reţine următoarele considerente:

Conform art. 248 alin. 1 şi 2 C.pr.civ. “Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei. În cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepţii, instanţa va determina ordinea de soluţionare în funcţie de efectele pe care acestea le produc”.

Astfel, instanţa va proceda cu prioritate la analizarea excepţiei lipsei calităţii procesuale active invocată de către pârâtă.

Una din condiţiile necesare pentru a fi parte într-un proces civil este existenţa calităţii  procesuale pasive.

Calitatea procesuală, potrivit art.36 C.pr.civ., presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă), precum şi între persoana chemată în judecată (pârâtul) şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii (calitate procesuală pasivă).

Potrivit dispoziţiilor art.9 şi art.194 lit. c C.pr.civ. reclamantul are obligaţia de a preciza prin cererea de chemare în judecată, obiectul cererii sale şi motivarea în fapt şi în drept a acesteia.

Din interpretarea acestor prevederi legale rezultă că reclamantului îi incumbă obligaţia de-a clarifica cadrul procesual atât în raport de obiectul cererii, cât şi de persoanele ce urmează a fi chemate în judecată, stabilind astfel atât calitatea sa procesuală, cât şi calitatea procesuală a pârâtului.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale active invocată de către pârâtă, instanţa urmează să o respingă pentru următoarele considerente:

Astfel, prin art.2 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori, aprobat prin HG nr. 1007/2004 se determină domeniul de aplicare cu arătarea subiectelor de drept implicate, şi anume: furnizorul, consumatorul/subconsumatorul şi operatorul reţea.

În continuare, prin art. 4 pct. 20 şi 30-31, se face distincţie între activitatea de furnizare de energie electrică prin care se înţelege activitatea de comercializare a energiei electrice la consumator, reprezentând un pachet de servicii care include şi facturarea energiei electrice – lit. d) şi operatorul de reţea, acesta fiind operatorul de transport şi de sistem sau operatorul de distribuţie, acesta din urmă fiind definit drept persoana juridică, titulară a unei licenţe de distribuţie, care deţine, exploatează, întreţine, modernizează şi dezvoltă o reţea electrică de distribuţie (similar, distribuitor) – pct. 30.

Facturarea consumului de energie electrică, inclusiv pentru situaţia consumului fraudulos, se face exclusiv de către furnizorul de energie electrică.

 În acest sens, art. 128 alin. (1) din Regulament prevede că furnizorul emite factură unui consumator pentru energia electrică furnizată, pe baza înregistrărilor grupurilor de măsurare. Prin excepţie, pentru situaţiile în care se constată că înregistrările grupurilor de măsurare nu corespund consumului real (grup de măsurare defect sau cu erori mai mari decât permit reglementările în vigoare, consum fraudulos etc.), facturarea se face corespunzător valorilor estimate prin aplicarea metodologiilor specifice propuse de furnizor şi aprobate de autoritatea competentă.

De asemenea, şi Legea nr. 13/2007 a energiei electrice face distincţia între furnizorul de energie electrică – pct. 23, 24 art. 3 şi operatorul de distribuţie / operatorul de transport şi de sistem – pct. 34, 35 art. 3, introducând şi noţiunea de furnizor implicit care deţine şi licenţă de distribuţie, precum şi contract de concesiune pentru prestarea exclusivă a serviciului de distribuţie într-o zonă determinată sau succesorul entităţii juridice care desfăşoară atât activitatea de distribuţie, cât şi cea de furnizare la data intrării în vigoare a prezentei legi – pct. 26 art. 3.

Prin acelaşi act normativ la art. 56, se stabileşte obligaţia consumatorului de a răspunde pentru daunele cauzate furnizorului din culpa sa, în condiţiile stabilite prin contractul de furnizare, iar, în cazul consumului fraudulos, acesta urmând a fi deconectat de la reţeaua electrică, fiind obligat totodată la plata contravalorii energiei electrice consumate şi a costurilor aferente deconectării, evaluate conform normelor tehnice în vigoare.

Având în vedere cele de mai sus, se desprinde concluzia că legiuitorul în cazul consumului fraudulos de energie electrică  a stabilit în mod expres şi imperativ că numai ....., are calitatea de a recupera contravaloarea energiei electrice consumată  ilegal  prin astfel de consum  şi de aceea raportul juridic obligaţional având în conţinutul său dreptul primei societăţi comerciale de a obţine recuperarea prejudiciului şi obligaţia pârâtului de a  acoperi acest prejudiciu  poate lua naştere ca urmare a faptei ilicite a pârâtului numai între cele două părţi.

În aceste condiţii, instanţa urmează să respingă excepţia lipsei calităţii procesuale  active invocată de către pârâtă.

Reclamanta şi-a întemeiat cererea  pe răspundere contractuală, iar pârâta prin întâmpinare a invocat excepţia prescripţiei.

Art. 128 din Hotărârea nr. 1007/2004  stabileşte că Furnizorul emite factură unui consumator pentru energia electrică furnizată, pe baza înregistrărilor grupurilor de măsurare. Prin excepţie, pentru situaţiile în care se constată că înregistrările grupurilor de măsurare nu corespund consumului real (grup de măsurare defect sau cu erori mai mari decât permit reglementările în vigoare, consum fraudulos etc.), facturarea se face corespunzător valorilor estimate prin aplicarea metodologiilor specifice propuse de furnizor şi aprobate de autoritatea competentă, iar art. 191 din acelaşi act normativ prevede Consumatorul va plăti despăgubiri furnizorului sau operatorului de reţea pentru pagubele dovedite, produse operatorului de reţea sau altor consumatori, ca urmare a funcţionării necorespunzătoare a echipamentelor sau a instalaţiilor proprii ori a acţiunii personalului propriu. Totodată art.142 din acelaşi act normativ statuează  (1) Consumul de energie electrică se stabileşte în sistem pauşal, în situaţiile în care acest consum nu poate fi determinat prin măsurare. (2) Consumul de energie electrică în sistem pauşal se stabileşte în funcţie de puterea nominală a receptoarelor electrice şi de durata de utilizare normată a acestora, în conformitate cu procedurile specifice elaborate de furnizor şi aprobate de autoritatea competentă. …(4) În cazul consumului fraudulos perioada de recalculare va fi de un an pentru consumatorii casnici şi de 6 luni pentru ceilalţi consumatori.

În conformitate cu dispoziţiile art.6 alin.2 şi 3 din Noul Cod Civil şi art.102 alin.1 din Legea nr.71/2011, „contractul este supus dispoziţiilor în vigoare la data de când a fost încheiat, în tot ceea ce priveşte încheierea, interpretarea, efectele, executarea şi încetarea sa”.

Cu alte cuvinte, răspunderea contractuală este guvernată de legea în vigoare în momentul încheierii contractului.

Instanţa, reţine că data încheierii contractului, de furnizare a energiei electrice este 12.08.2010, prin urmare în cauză sunt incidente dispoziţiile Vechiul C.civ.

Totodată, art.204 din Legea nr.71/2011 arată că „Dispozițiile art. 2.539 alin. (2) teza a II-a din Codul civil se aplică și în cazul cererii de chemare în judecată sau de arbitrare introduse după intrarea în vigoare a Codului civil.

Prin art.969 alin.1 din Vechiul Cod Civil, se reglementează principiul forţei obligatorii, respectiv „convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante”. În alte cuvinte, executarea contractului este obligatorie pentru părţi, iar nu facultativă.

De asemenea, potrivit art.1073 din Vechiul Cod Civil, „creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligaţiei, şi în caz contrar are dreptul la dezdăunare”.

Aşadar, în caz de neexecutare a obligaţiilor asumate prin contract intervine răspunderea contractuală constând în obligaţia debitorului de a repara pecuniar prejudiciul cauzat creditorului său prin neexecutarea, executarea cu întârziere sau necorespunzătoare a obligaţiilor la care acesta era îndatorat faţă de creditor printr-un contract valabil încheiat.

Pentru angajarea răspunderii civile contractuale este necesară întrunirea a patru cerinţe esenţiale: fapta contractuală ilicită (neexecutarea, executarea cu întârziere sau necorespunzătoare a unei obligaţii), prejudiciul cauzat creditorului şi raportul de cauzalitate dintre fapta contractuală ilicită şi prejudiciul suferit de creditor.

În ceea ce priveşte obligaţiile ce derivă din contractul de furnizare a energiei electrice, instanţa reţine că potrivit art. 33 şi art. 34 din H.G. nr. 1.007/2004 pentru aprobarea regulamentului de furnizare a energiei electrice la consumatori, furnizarea energiei electrice se face numai pe bază de contract de furnizare încheiat de un furnizor cu consumatorul, contract care stabileşte raporturile dintre un furnizor şi un consumator cu privire la furnizarea energiei electrice, inclusiv facturarea şi plata energiei electrice, iar potrivit art. 36 din acelaşi act normativ, conținutul contractului de furnizare a energiei electrice se convine între părțile contractante, cu respectarea prevederilor prezentului regulament și trebuie să cuprindă cel puțin clauzele din contractele-cadru aprobate de autoritatea competentă.

Potrivit art. 7 din Decizia nr. 57/1999 pentru aprobarea contractelor-cadru de furnizare a energiei electrice, Consumatorul are următoarele drepturi și obligații: a) să consume energie electrică în conformitate cu prevederile prezentului contract; b) să aleagă, dintre tarifele legale în vigoare, tariful pentru decontarea energiei electrice consumate; c) să achite integral și la termen contravaloarea energiei electrice furnizate, prin următoarele modalități de plată:27/02/2003; d) să nu permită altor persoane să se racordeze la instalația electrică de utilizare proprie; e) să permită accesul delegatului furnizorului în punctul de măsurare, pentru a verifica respectarea prevederilor contractuale; f) să păstreze intacte contorul de decontare, plombele metrologice și plombele furnizorului de la capacul de borne al acestuia și de la firida individuală de branșament, precum și toate celelalte instalații ale furnizorului aflate pe proprietatea consumatorului; g) să nu permită altor persoane, cu excepția personalului furnizorului, să intervină la contorul de decontare sau la instalația furnizorului; h) să mențină starea tehnică corespunzătoare a instalației electrice interioare și proprii în conformitate cu prescripțiile tehnice; modificările sau extinderile acesteia se vor efectua numai prin electricieni autorizați sau prin agenți economici atestați de furnizor; i) să sesizeze imediat furnizorul în legătură cu orice defecțiune pe care o constată în funcționarea contorului de decontare; j) să utilizeze în instalația electrică numai siguranțe calibrate; k) să permită furnizorului inventarierea receptoarelor electrice în scopul recalculării consumului în condițiile art. 6; l) să se prezinte la sediul furnizorului în termen de 10 zile calendaristice de la data avizării, pentru a stabili, de comun acord cu acesta, o dată pentru citirea indexului contorului, în cazul în care cititorul-încasator nu a avut acces la contor în două perioade de facturare consecutive. În caz contrar, se va proceda la întreruperea alimentării cu energie electrică și la emiterea unei facturi din oficiu.

Faţă de aceste dispoziţii, redate mai sus, se reţine că orice contract de furnizare a energiei electrice trebuie să cuprindă cel puțin clauzele din contractele-cadru aprobate de autoritatea competentă, astfel că orice astfel de contract impune consumatorului să păstreze intacte contorul de decontare, plombele metrologice și plombele furnizorului de la capacul de borne al acestuia și de la firida individuală de branșament, precum și toate celelalte instalații ale furnizorului aflate pe proprietatea consumatorului şi să nu permită altor persoane, cu excepția personalului furnizorului, să intervină la contorul de decontare sau la instalația furnizorului.

În cauză, reclamanta invocă nerespectarea acestor obligaţii contractuale de către pârâtă prin aceea că a efectuat intervenţii neautorizate la instalaţia electrică prin care energia electrică pe care o consuma nu se mai înregistra în totalitate de contor.

Instanţa reţine că la imobilul situat în oraşul ..... judeţul ....s-a efectuat un control, unde inspectorii din cadrul societăţii SC ...., au întocmit nota de constatare .... nr. .... (f.7-10), ataşată prezentei cereri, privind neregulile observate  la faţa locului, respectiv o intervenţie în interiorul contorului drept pentru care s-a înlocui contorul.

Aspectele constatate au făcut obiectul cercetărilor penale, înregistrându-se dosarul penal nr...., în care procurorul de caz, a dispus renunţarea la urmărire penală, însă judecătorul de cameră preliminară prin încheierea nr.... pronunţată în dosarul nr..... a dispus clasarea cauzei, pe temeiul art.16 alin.1 lit.c C.pr.pen., respectiv inexistenţa probelor că o persoană a săvârşit infracţiunea.

Din considerentele încheierii nr. ... (prin care s-a dispus clasarea) rezultă, că „se ridică serioase îndoieli cu privire la săvârşirea faptelor de către suspectă […] în condiţiile în care, în mod natural, pentru executarea şi folosirea unei instalaţii frauduloase este nevoie de existenţa unor cunoştinţe în domeniu […]”.

Aspectele de mai sus, sunt confirmare şi prin concluziile raportului de expertiză întocmit şi depus la dosar, prin care s-a reţinut o intervenţie neautorizată, precizându-se totodată că „aceste intervenţii în interiorul contorului sunt efectuate de regulă de personal tehnic de specialitate cu abilităţi practice în falsificarea sigiliilor metrologice şi ale distribuitorului”.

Conform art.28 alin.1 C.pr.pen., hotărârea definitivă a instanţei penale are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei civile care judecă acţiunea civilă, cu privire la existenţa faptei şi a persoanei care a săvârşit-o.

Potrivit art.1365 C.civ. se arată că „instanţa civilă nu este legată de dispoziţiile legii penale şi nici de hotărârea definitivă de achitare sau de încetare a procesului penal în ceea ce priveşte existenţa prejudiciului ori a vinovăţiei autorului faptei ilicite”, ceea ce însemnă, interpretând „per a contrario” că instanţa civilă este ţinută de celelalte aspecte soluţionate, respectiv dacă persoana a săvârşit sau nu fapta.

Cum prin încheierea nr..... s-a reţinut că nu există probe că pârâta este autoarea faptei penale, aceasta nu poate fi obligată la plata contravalorii energiei electrice în sumă de ..... lei, consumată şi neînregistrată.

Astfel, în această situaţie nu se poate da eficienţă cererii reclamantei, pentru că există posibilitate ca ulterior, să intervină noi împrejurării şi să se reţină că autor al faptei o altă persoană, faţă de care reclamanta ar fi îndreptăţită să pretindă prejudiciu suferit.

De asemenea, instanţa mai reţine din înscrisurile depuse de către pârâtă că energia electrică consumată pe perioada ..... a fost achitată.

În speţă, dreptul la acţiune s-a născut cel târziu în luna martie .... (data facturi), iar prin cererea de chemare în judecată ce a făcut obiectul dosarul nr. .... (înregistrată la data de .... şi prin care s-a dispus perimarea în mod definitiv la data de .....) s-a întrerupt cursul prescripţiei, efect care are caracter provizoriu, sub condiţia ca noua cerere, să fie admisă (art.2539 alin.2 C.civ.) .

Având în vedere faptul că întreruperea cursului prescripţiei dreptului material la acţiune prin introducerea cererii de chemare în judecată precedentă (înregistrată pe rolul Judecătoriei ... la data de ...., sub nr. ....) este condiţionată de admiterea pe fond a prezentei acţiunii, este necesară analiza temeiniciei cererii de chemare în judecată, pentru a se stabili dacă prescripţia dreptului de a cere obligarea pârâtei la plata sumei de ..... lei a intervenit sau, dimpotrivă, dacă cursul termenului de prescripţie s-a întrerupt prin introducerea cererii de chemare în judecată precedentă, iar dreptul la acţiune nu este prescris.

În consecinţă, disp. art. 2539 alin. (2) teza a II-a din C.Civ., potrivit cărora dacă reclamantul, în termen de 6 luni de la data când hotărârea de respingere sau de anulare a rămas definitivă, introduce o nouă cerere, prescripția este considerată întreruptă prin cererea de chemare în judecată sau de arbitrare precedentă, cu condiția însă ca noua cerere să fie admisă, instanţa constată că întreruperea prescripţiei prin introducerea cererii de chemare în judecată precedentă (înregistrată la data de ... sub nr. .....) nu a operat în cauză, întrucât nu este îndeplinită condiţia admiterii pe fond a prezentei cererii, astfel că dreptul reclamantei de a obţine obligarea pârâtei la plata sumei de ..... lei s-a prescris la data de 04.03.2017.

În acest sens, instanţa va admite  excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune invocată de pârâtă şi va respinge cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantă, ca prescrisă

Instanţa va constata ca definitiv onorariu de expert în sumă de ..... lei, pentru efectuarea expertizei de către d-nul  expert M.I..

Va dispune darea în debit a reclamantei cu suma de ..... lei, reprezentând diferenţă onorariu expert majorată pentru expertiza specialitatea electroenergetică, plata sumei de ..... lei efectuându-se către d-nul expert M.I..

De asemenea, instanţa, va dispune în temeiul art.453 C.pr.civ., obligarea reclamantei la plata către pârâtă a sumei de ..... lei, cu titlul de cheltuieli de judecată (onorariu avocat).

Domenii speta

Spete similare