Recurs contencios administrativ. anulare autorizaţie de mediu.

Decizie 2790 din 19.06.2013


SECŢIA A II – A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL.

RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. ANULARE AUTORIZAŢIE DE MEDIU.

-art.8 alin.1 şi 3 din Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr.1798/2007.

Decizia nr.2790/CA/19.06.2013 a Curţii de Apel Oradea - Secţia a II –a civilă,  de contencios administrativ şi fiscal.

Instanţa de fond, făcând o interpretare corectă a dispoziţiilor legale aplicabile, a reţinut că recurenta pârâtă a depus documentele prevăzute la alin. 1 al art. 8 din Ordinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1798/2007, dar aceste documente nu au mai fost analizate conform art. 8 alin. 3 de către Comisia internă de analiză tehnică, cererea pârâtei împreună cu documentele anexate nefiind puse pe ordinea de zi şi nefiind supuse dezbaterii comisiei interne de către funcţionarul public care s-a ocupat de dosarul pârâtei în vederea reglementării.

Procesele-verbale întocmite nu cuprind consemnări cu privire la dezbaterile şi opinia membrilor comisiei de analiza tehnică cu privire la solicitarea  recurentei pârâte înregistrate sub nr. 375/15.01.2009.

 Autorizaţia de mediu nr. 54 din 30.07.2010 emisă în favoarea recurentei nu este înregistrată în registrul special de înregistrare a autorizaţiilor, la poziţia respectivă figurând înregistrată o altă autorizaţie emisă în favoarea altei societăţi pentru un alt cod CAEN.

Nu poate fi reţinută critica adusă hotărârii prin prisma faptului că autorizaţia poartă semnătura tuturor persoanelor abilitate şi acest lucru presupune că acestea aveau obligaţia de a verifica înscrisurile ce emană de la autoritatea pe care o reprezintă, de vreme ce, ulterior emiterii autorizaţiei s-a constatat că procedurile interne nu au fost respectate şi că aceasta a fost emisă în mod nelegal.

Tocmai în acest scop legiuitorul a permis autorităţii ca, în măsura în care constată că actul pe care l-a emis este nelegal să poată cere anularea lui în instanţă dacă nu mai poate dispune revocarea acestuia, dând relevanţă principiului legalităţii ce guvernează activitatea administraţiei şi ocrotirii interesului public prin remedierea deficienţelor constatate.

Nu poate fi primită nici critica recurentei constând în nemotivarea hotărârii, motivarea primei instanţe fiind concisă şi convingătoare, decurgând din înscrisurile emise, respectiv procesul verbal de constatare/verificare în vederea autorizării nr. 375 din 08.03.2011 întocmit de funcţionarul P. Z. , care nu cuprinde nici o constatare pe factorii de mediu.

Pe de altă parte, s-a constatat că intimata reclamantă a făcut proba celor invocate sub aspectul neconformităţii procedurii de obţinere a autorizaţiei de mediu prin depunerea procesului verbal menţionat cât şi a  extrasului din registrul special de înregistrare a autorizaţiilor din cadrul Serviciului Reglementări, în care la poziţia 54 este înregistrată autorizaţia emisă la data de 19.07.2010 în favoarea SC P.  S.R.L. pentru cod CAEN – 9610, Spălarea si curăţarea articolelor textile si a produselor din blana.

 

Prin Sentinţa nr. 1983/CA din 10.05.2012 Tribunalul Satu Mare a admis acţiunea în contencios administrativ înaintată de reclamanta A. P.  M. S. M. împotriva pârâtei SC O. P. S.A.- G. Z. S.  şi, în consecinţă, a constatat că Autorizaţia de mediu nr. 54/30.07.2010 emisă pentru SC O.  P.  S.A.- G. Z.  S.  – punctul de lucru PARC 2 P. , loc. P. , pentru desfăşurarea activităţii cod CAEN -0610- extracţia petrolului brut, a fost obţinută cu încălcarea normelor legale, a anulat Autorizaţia de mediu nr. 54/30.07.2010 emisă pentru  activitatea cod CAEN -0610- extracţia petrolului brut, obţinută ca urmare a cererii SC P. S.A. – G. Z.  S.  înregistrată la APM S.  M. sub nr. 370-375/15.01.2009 privind obţinerea autorizaţiei de mediu pentru punctul de lucru PARC 2 P. , loc P. , fără cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că reclamanta a emis în favoarea pârâtei Autorizaţia de Mediu nr. 54/30.07.2010 emisă pentru desfăşurarea activităţii cod CAEN - 0610 – extracţia petrolului brut (exploatarea Zăcămintelor de petrol si gaze naturale)  pentru punctul de lucru PARC 2 P. , act administrativ cu caracter individual în contextul art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

După emiterea actului administrativ mai sus arătat şi după intrarea în circuitul civil a acestui act, reclamanta – autoritate publică emitentă - a constatat nereguli în procedura internă de emitere a actului, motiv pentru care a sesizat prezenta instanţă pentru verificarea legalităţii actului administrativ. Revocabilitatea este unul din caracteristicile esenţiale ale actelor administrative, iar o autoritate publică, în cazul în care constată că a emis un act administrativ nelegal, are posibilitatea legală de a-şi revoca propriul act administrativ însă doar cu condiţia ca acel act juridic să nu fi intrat în circuitul civil şi să nu fi produs consecinţe juridice.

 În situaţia în care autoritatea publică emitentă a unui act administrativ  nu mai are posibilitatea de a-şi revoca actul nelegal deoarece acesta a intrat în circuitul civil, potrivit art. 1 alin. 6 din Legea nr. 554/2004, autoritatea publică are posibilitatea ca în termenul legal, să solicite instanţei de contencios administrativ anularea acestuia.

În speţa de faţă, Autorizaţia de Mediu nr. 54/30.07.2010 emisă în favoarea pârâtei a intrat în circuitul civil.

În contextul celor de mai sus, instanţa de contencios administrativ apreciază că este competentă să soluţioneze litigiul intervenit între reclamantă şi pârâtă privind legalitatea actului administrativ emis de către reclamantă, în condiţiile art. 10 din Legea nr. 554/2004.

Verificând legalitatea actului administrativ contestat, respectiv a Autorizaţiei de mediu, tribunalul a constatat că autoritatea publică reclamantă a emis acest act cu încălcarea esenţială a legii, culpa aparţinându-i în exclusivitate.

Autorizaţia de Mediu nr. 54/30.07.2010 a fost emisă în favoarea pârâtei ca urmare a cererii formulate de pârâtă prin care a solicitat emiterea autorizaţiei de mediu pentru funcţionarea punctului de lucru PARC 2 P. , pentru activitatea cod CAEN - 0610 – extracţia petrolului brut (exploatarea zăcămintelor de petrol si gaze naturale), cerere înregistrată la reclamantă sub nr. 370-375/15.01.2009. Odată cu depunerea cererii, pârâta şi-a îndeplinit obligaţia prevăzută de art. 8 alin. (1) din Ordinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1798/2007, depunând împreună cu solicitarea, întreaga documentaţie prevăzută de textul normativ precitat, aspect menţionat chiar de către reclamantă în cuprinsul prezentei acţiuni de contencios administrativ. Cu toate acestea, nelegalitatea Autorizaţiei de mediu nr. 52/30.07.2010 este dată de nerespectarea de către reclamantă a procedurii de emitere a unei autorizaţii de mediu.

Astfel, potrivit art.8 alin. 3 din Ordin „(3) ACPM verifică amplasamentul, analizează documentele prezentate la alin. (1), stabileşte dacă sunt necesare informaţii, acte sau documente suplimentare şi le solicită în scris titularului activităţii.”

În speţă, aşa cum învederează însăşi reclamanta prin acţiunea introductivă, pârâta a depus documentele prevăzute la alin. 1 al art. 8, dar aceste documente nu au mai fost analizate conform art. 8 alin. 3 de către Comisia internă de analiză tehnică, cererea pârâtei împreună cu documentele anexate nefiind puse pe ordinea de zi şi nefiind supuse dezbaterii comisiei interne de către funcţionarul public care s-a ocupat de dosarul pârâtei în vederea reglementării, aşa cum rezulta din procesul-verbal al comisiei din 28.01.2010, data la care, conform anunţului deciziei de eliberare a autorizaţiei de mediu – fila 11, ar fi trebuit sa se ia si s-ar fi luat de către aceasta comisie decizia de eliberare a autorizaţiei.

Un alt motiv de nelegalitate a Autorizaţiei de mediu nr. 54/30.07.2010 este nerespectarea de către reclamantă a dispoziţiilor art. 13 din Ordin, text potrivit căruia:

 „(1) ACPM face publică decizia de emitere a autorizaţiei de mediu, precum şi programul de consultare a documentelor care au stat la baza acesteia, prin afişare la sediul propriu şi postare pe pagina proprie de internet.

(2) Decizia poate fi contestată în termen de 30 de zile lucrătoare de la data afişării. La expirarea acestui termen, ACPM eliberează autorizaţia de mediu.

 (3) Modelul şi conţinutul minim al autorizaţiei de mediu sunt prezentate în anexa nr. 4.

(4) Autorizaţia de mediu se emite în 3 exemplare.”

Referitor la acest aspect, se observa ca în anunţul original nr. 808/28.01.2010, care se afla in dosarul de reglementare al S.C. A.  SRL, nu se regăseşte S.C. P.  S.A – G. Z.  S. , fiind completata o singura poziţie, decizia de eliberare a autorizaţiei de mediu fiind luata în şedinţa C. I. A. T.  din 28.01.2010 doar pentru S.C. A.  SRL (fila 10).

În fine, Autorizaţia nr. 54/30.07.2010 este nelegală şi ca urmare a faptului că nu este înregistrată această autorizaţie, emisă pârâtei, în registrul special de înregistrare a autorizaţiilor din cadrul Serviciului Reglementări. La poziţia 54 din registrul special de înregistrare a autorizaţiilor este înregistrată autorizaţia emisă la data de 19.07.2010 în favoarea SC P.  S.R.L. pentru cod CAEN – 9610, Spălarea si curăţarea articolelor textile si a produselor din blana.

Tribunalul nu a reţinut, însă, ca motiv de nelegalitate nesemnarea autorizaţiei de către persoanele împuternicite. Conform menţiunilor cuprinse în partea finală a autorizaţiei contestate, acest act administrativ poartă, aparent, semnăturile persoanelor împuternicite.

Faţă de cele de mai sus, instanţa de contencios administrativ a apreciat că, în cauză, sunt evidenţiate motive de nelegalitate a actului administrativ  contestat.

În consecinţă, în temeiul art. 1 alin. 6, art. 8,10,18 din Legea nr. 554/2004, art. 2 pct. 1 lit. d) Cod de procedură civilă şi a textelor de lege amintite, instanţa de fond a admis acţiunea reclamantei, fără a acorda cheltuieli de judecată în cauză potrivit art. 274 Cod de procedură civilă şi a principiului disponibilităţii părţii, acestea nefiind solicitate.

 Împotriva acestei sentinţe, în termen şi legal timbrat, a declarat recurs  recurenta-pârâtă SC O. P. SA, solicitând admiterea recursului, si modificarea în tot a deciziei atacate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecata ca neîntemeiată.

In dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a arătat că motivarea hotărârii atacate este sumară şi nu răspunde solicitărilor formulate de parte, fiind încălcate prevederile art. 304 pct. 7 Cod de procedură civilă.

Sentinţa instanţei de fond nu cuprinde toate motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei, precum şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor, fiind pronunţată cu încălcarea prevederilor art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod de procedură civilă.

Pe de altă parte, reclamanta-intimată nu face dovada nelegalităţii actului atacat şi nici nu precizează în ce sens consemnările din autorizaţia emisă sunt nelegale. Faptul că nu s-au respectat procedurile interne de notare, postare şi  înscriere pentru dezbatere publică nu a fost probat.

În drept, au fost invocate prevederile art. 312 alin. 2 şi 3 raportat la art. 304 pct. 7 şi 9 Cod de procedură civilă, art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod procedură civilă.

 Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei recurate ca legală şi temeinică.

În apărare s-a arătat că în mod corect instanţa de fond a constatat, în urma verificării legalităţii actului administrativ contestat, faptul că APM S. M. a emis acest act cu încălcarea esenţială a legii. În urma depunerii de către recurenta-parat a documentaţiei de solicitare a autorizaţiei de mediu şi a repartizării acesteia consilierului din cadrul APM S. M. , respectiv domnului P. Z., acesta din urmă s-a deplasat pe amplasament unde a completat doar parţial Procesul-verbal de constatare/verificare în vederea autorizării, în sensul ca nu a completat decât prima parte care se referă la consideraţii de ordin general, făcând referire doar la datele de identificare si localizare precum si la descrierea activităţii, fără a consemna nimic la constatarea pe factori de mediu, alte date specifice activităţii etc.

Un alt motiv de nelegalitate îl constituie faptul că în vederea emiterii acestei autorizaţii nu a fost parcursa procedura legală de reglementare Această solicitare depusă de intimată nu a fost analizată de către Comisia interna de analiză din cadrul APM S. M. , care reprezintă cadrul instituţional în care se ia decizia finală, ce constituie responsabilitatea autorităţii publice teritoriale pentru protecţia mediului. Decizia finala se refera la fiecare etapa procedurala in parte, care poate sa însemne continuarea procedurii, respingerea motivata a solicitării, sau decizia de eliberarea a actelor de autorizare,

In nici unul dintre procesele verbale înregistrate si păstrate în vederea justificării modului de adoptare a deciziei finale, nu exista consemnări cu privire la conţinutul dezbaterilor si opinia membrilor Comisiei de analiza tehnica cu privire la solicitarea intimatei.

De asemenea, autorizaţia de mediu emisa pentru recurentă-pârâtă, nu se regăseşte in registrul special de înregistrare a autorizaţiilor din cadrul Serviciului Reglementari, la aceasta poziţie figurând autorizaţia emisa in condiţiile legii, cu respectarea procedurilor legale in vigoare pentru altă societate şi alt cod CAEN. 

Potrivit art. 13 alin 1 din Ordinului Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1798 /2007 privind aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu, ACPM face publica decizia de emitere a autorizaţiei de mediu, precum si programul de consultare a documentelor care au stat la baza acesteia, prin afişare la sediul propriu si postare pe pagina proprie de internet, iar potrivit alin.(2) al art. 13 - Decizia poate fi contestata in termen de 30 de zile lucrătoare de la data afişării. La expirarea acestui termen, ACPM eliberează autorizaţia de mediu.

 Numitul P. Z.  a trecut în mod premeditat sau neglijent în Anunţul deciziei de eliberare autorizaţie de mediu nr. 808 din 28.01.2010 decizia de eliberare a autorizaţiei de mediu pentru SC P. SA G. Z. S. , luata în şedinţa CIA din data de 28.01.2010. In anunţul original nr. 808 din 28.01.2010 care se afla în dosarul de reglementare al SC A. SRL S.  M.  nu se regăseşte SC P. SA – G. Z. S. , fiind completată o singura poziţie, respectiv decizia de eliberare a autorizaţiei de mediu luata în şedinţa CIA din data de 28.01.2010 doar pentru S.C. A.  SRL S. M.

 Având în vedere cele de mai sus, arată că Autorizaţia de mediu nr. 52/30.07.2010 este emisa cu încălcarea prevederilor legale, aceasta nu figurează în registrul special de înregistrare a autorizaţiilor din cadrul Serviciului Reglementari, practic nu a fost emisa de către A.  P.  M.  S.  M. , motiv pentru care solicită respingerea recursului ca nefondat.

În drept, a invocat prevederile art. 115-118 Cod procedura civila, Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, Ordinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1798/2007 privind aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu.

 Instanţa de recurs, analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, cât şi din oficiu, prin prisma motivelor de ordine publică, a reţinut că este nefondat, pentru următoarele considerente:

Criticile aduse hotărârii sunt neîntemeiate.

Instanţa de fond, făcând o interpretare corectă a dispoziţiilor legale aplicabile, a reţinut că recurenta pârâtă a depus documentele prevăzute la alin. 1 al art. 8 din Ordinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1798/2007, dar aceste documente nu au mai fost analizate conform art. 8 alin. 3 de către Comisia internă de analiză tehnică, cererea pârâtei împreună cu documentele anexate nefiind puse pe ordinea de zi şi nefiind supuse dezbaterii comisiei interne de către funcţionarul public care s-a ocupat de dosarul pârâtei în vederea reglementării.

Procesele-verbale întocmite nu cuprind consemnări cu privire la dezbaterile şi opinia membrilor comisiei de analiza tehnică cu privire la solicitarea  recurentei pârâte înregistrate sub nr. 375/15.01.2009.

 Autorizaţia de mediu nr. 54 din 30.07.2010 emisă în favoarea recurentei nu este înregistrată în registrul special de înregistrare a autorizaţiilor, la poziţia respectivă figurând înregistrată o altă autorizaţie emisă în favoarea altei societăţi pentru un alt cod CAEN.

Nu poate fi reţinută critica adusă hotărârii prin prisma faptului că autorizaţia poartă semnătura tuturor persoanelor abilitate şi acest lucru presupune că acestea aveau obligaţia de a verifica înscrisurile ce emană de la autoritatea pe care o reprezintă, de vreme ce, ulterior emiterii autorizaţiei s-a constatat că procedurile interne nu au fost respectate şi că aceasta a fost emisă în mod nelegal.

Tocmai în acest scop legiuitorul a permis autorităţii ca, în măsura în care constată că actul pe care l-a emis este nelegal să poată cere anularea lui în instanţă dacă nu mai poate dispune revocarea acestuia, dând relevanţă principiului legalităţii ce guvernează activitatea administraţiei şi ocrotirii interesului public prin remedierea deficienţelor constatate.

Nu poate fi primită nici critica recurentei constând în nemotivarea hotărârii, motivarea primei instanţe fiind concisă şi convingătoare, decurgând din înscrisurile emise, respectiv procesul verbal de constatare/verificare în vederea autorizării nr. 375 din 08.03.2011 întocmit de funcţionarul P. Z. , care nu cuprinde nici o constatare pe factorii de mediu.

Pe de altă parte, s-a constatat că intimata reclamantă a făcut proba celor invocate sub aspectul neconformităţii procedurii de obţinere a autorizaţiei de mediu prin depunerea procesului verbal menţionat cât şi a  extrasului din registrul special de înregistrare a autorizaţiilor din cadrul Serviciului Reglementări, în care la poziţia 54 este înregistrată autorizaţia emisă la data de 19.07.2010 în favoarea SC P.  S.R.L. pentru cod CAEN – 9610, Spălarea si curăţarea articolelor textile si a produselor din blana.

Pentru  aceste considerente, reţinând că sentinţa pronunţată este legală şi temeinică, Curtea de Apel Oradea, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, a respins recursul ca nefondat.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în recurs.